Treceți la conținutul principal

CODUL LUI JAN VI - Nu trageţi în muze! - de Jan Manta


Pe strada Coloniilor majoritatea muzelor, deşi nu avea origini sănătoase, se cuminţise. Cel puţin, aşa le-am găsit noi pe ele. Împărtăşeau ideologia vremurilor şi a spaţiului lor de manifestare. Se îngrijeau, alături de clienţii lor temporari, ca totul să fie conform liniei trasate şi a planului cincinal. Atunci când nu te inspirau materialist-dialectic, muzele te îmboldeau la mici ghiduşii. O rimă forţată, un pamfleţel pentru mângâierea orgoliului de oponent al regimului, bancuri despre unicii eroi în viaţă erau câteva manifestări subversive de inspiraţie malefică.
Poate că unii semeni de-ai noştri s-au bucurat de serviciul concomitent al mai multor muze. Unele aveau aer cosmopolit, altele erau ultra nationaliste, sau, cele de duzină, prea- îndrăgostite de binele tuturor. Acestea din urmă erau muzele clientelare şi erau la mare căutare. Ce zbucium creator izbucnea când se ciocneau muze cu orientări diferite, pe câmpul de luptă al inspiraţiei artistice pus la dispoziţie de abonatul la faima literară!

L-am bănuit pe varu Costel de o astfel de complicitate cu una dintre muzele hoinare ideologic. Suspiciunea mea a fost alimentată când am văzut pe racheta lui de tenis de câmp, realizată 100% din lemn, în atelierul de tâmplărie al lui nenea Ion, scrijelit ostentativ, un cuvânt cu etimologie occidentală - DaNLOP. Se juca tenis pe terenul pe care se practica orice joc. Adică, pe strada noastra. În secţiune era un trapez isoscel cu baza mică de vreo 3-4 m, singura porţiune care-ţi dădea un echilibru şi pe care era bine să te afli cât mai mult timp pentru siguranţa personală. Eu eram responsabil cu fileul, o sfoară fixată între gardul lui nea Vasile Rusu şi pomul din faţa casei mele. Fileul trebuia desfăcut atunci când treceau căruţele cu zarzavat spre grădinile sârbeşti de la marginea oraşului. Nu era treabă uşoară.
Eram cu ochii pe văru Costel, cu o mână pe fileu şi cu gândul la muza mea. Aveam nevoie de inspiraţie. Trebuia să-mi dea cuvântul - replica la mesajul subliminal al vărului. Era o comandă fulger. Răspunsul a venit ca un tunet. A doua zi îmi etalam mândru racheta de tenis, adică fundul de lemn pe care se desfăşura o parte din procesul culinar al familiei, inscripţionată cu INTERLOP FOREVER. În scurt timp, DaNLOP şi INTERLOP au devenit brand-uri ale străzii Coloniilor.
Să ovaţionăm muzele lucrătoare la departamentul “subversive” care au influenţat realizarea unei literaturi “de sertar” si sa le înfierăm pe cele care, contrar voinţei noastre, au contribuit la făurirea marii literaturi omagiale.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii