Treceți la conținutul principal

Bistriţa bate criza - de Bogdan Butiulcă


Criza economică, această Pandoră desprinsă din Hadesul Manhattanului, ce şi-a odihnit oasele şi pe la palatul Victoria, a băgat sensibilul popor român în toţi sperieţii. Cu toate acestea, nu românul frate cu inventica a reuşit să găsească soluţii; soluţiile au apărut de unde nu se aştepta nimeni. Aşadar, cititorul curios poate face o plimbare prin piaţa aşa zisă a ruşilor din Bistriţa pentru a cumpăra câteva produse ingenioase, atât de necesare momentelor de restrişte în care ne ducem zilele, provenite de la est şi nord-est de Prut, respectiv Nistru.
Frigiderul-breloc de chei sau varianta de lux, pentru ocazii speciale, frigiderul-broşă.
Amortizor sonor cu baterii pentru borborismele stomacale (popularul ghiorăit), pentru a nu ne demasca penibil în public.
Pulovere cu burtă falsă din silicon pentru reuniuni cu rudele, care să provoace indignare prin prosperitatea aparentă afişată.

Literatură utopică şi science-fiction, cu nume ca Radu Anton Roman, Jamie Oliver sau Păstorel Teodoreanu
Pentru cei mai cu mână largă, dar şi cu sănătatea de fier, raket-ul personal care te bate zilnic până uiţi de foame.
CD-urile piratate cu sunete de petrecere, cu sonorităţi de farfurii, cu ciocnit de pahare, de polonice, cu şampanii deschise zgomotos pentru serile de sâmbătă când vecinii nu trebuie să ştie că nu aveţi ce pune pe masă. La 3 cd-uri se oferă bonus odorizatoarele cu arome de friptură, cu declanşare programabilă în jurul amiezei, ca să nu intre aceiaşi vecini la bănuieli că nu gătiţi nimic toată ziua.
Mini-instalaţii de fabricat pufuleţi la domiciliu, în cada de baie, despre care se ştie, nu?, că, consumaţi împreună cu cantităţi de apă, produc o saţietate satisfăcătoare.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii