Treceți la conținutul principal

Autonomie da, dar ce înseamnă? - Jan Manta


"Filiala Buzău a LOCB la cumpăna dintre ani"
sau
"Mult stimate domnule preşedinte al LOCB",
Pentru membrii filialei noastre, anul 2011 a fost smuls cu greu din braţele “tari ca fierul, iute ca oţelul” ale lui 2010.
Ei, buzoieni get-beget, cititori pasionaţi de presa locală în Parcul Crâng, restauratori consecvenţi de 20 de ani ai aceluiaşi monument istoric – Complexul Marghiloman –, fini analişti ai singurei politici a unicului şi perenului primar local, dar mai ales renumiţi ctitori de bloguri culturale s-au desprins anevoios de anul care le-a adus atâtea împliniri în plan spiritual, dar şi oportunităţi virtuale de realizare profesională.

Ziua de 31 decembrie a însemnat o zi de bilanţ şi planuri de viitor, unele realiste, de bun simţ, altele la polul opus. Dintre planurile realiste, aş aminti propunerea mea, aceea de a menţine organigrama şi, evident, ierarhia actuală. Propuneri extrem de îndrăzneţe au venit din partea celor doi vicepreşedinţi. Unul dorea alegeri anticipate pentru şefia filialei, celălalt autonomie culturală pe perioadă nedeterminată şi înfiinţarea unui post de trezorier. Pentru ca, aşa cum bine ştiţi, la noi în filială funcţionează până la abuz spiritul democratic şi uneori se respectă dreptul la libera exprimare, vă trimit rândurile cenzurate delicat ale unui vicepreşedinte : „În momentul în care scriu aceste rânduri am lacrimi în ochi, pătruns de copleşitoarea încredere pe care mi-a acordat-o vărul meu, domnul JAN MANTA – preşedintele Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni – Filiala Buzău, acordându-mi funcţia de vicepreşedinte....
Nu voi fi duplicitar (cum cred că face celălalt vicepreşedinte – văru’ Costel care vrea să-l aducă pe finul lui, Voicu , pe funcţia de vicepreşedinte……..!)
Voi lupta pentru lărgirea Filialei Buzău, prin aducerea de noi membri!
Fac eforturi necontenite de a-l aduce în rândurile noastre şi pe prietenul Nicu Buzatu, care ar putea deveni trezorierul filialei buzoiene şi responsabil al departamentului de culturi diverse, cu precădere cele de zarzavat buzoian.”
În ciuda eforturilor de a menţine coeziunea în rândul membrilor filialei, au apărut divergenţe, în aparenţă de opinii, în realitate de interese. Ca reprezentant al dumneavoastră în teritoriu, nu voi permite ca germenii unei revolte “să facă pui”(scuzaţi-mi indignarea prin bruscarea metaforei) taman în gospodaria pe care cu atenţie o administrez. Pentru limpezirea apelor, vom organiza luna viitoare, la Buzău, un seminar cu tema “Autonomie da, dar ce înseamnă?”, la care importanţi oameni de cultură, eu, dumnevoastră, alţi reprezentanţi ai LOCB vom susţine referate scurte, în power point, apreciate de către consumatorii de cultură buzoieni. Sperăm ca în urma seminarului cuvinte ca “autonomie”, “alegeri atente”, “campanie” etc. să fie eliminate din vocabularul de lucru al membrilor filialei noastre.
Cu speranţa că ne veţi onora cu prezenţa, vă urăm să aveţi un an cu împliniri blogistice (TOP 1O ) şi alte împliniri alături de minunata dvs soţie şi de stafful de conducere al ligii.
Deci : Happy new yahr !
Jan Manta – prof în mediul rural
P S 1. Vă rugăm să veniţi cu câteva proverbe din zona dvs. pentru că pe ale noastre le ştim pe deasupra şi simtim aşa, o stagnare culturală!
2. Vă rugăm să aprobaţi inscriptionarea unui banner cu textul “La Buzău se lucrează din greu” pe care să-l expunem pe gardul filialei, de sărbatorile legale.
3. Vă rugăm sa ne permiteţi să vă scriem cum am trecut de cumpană . Aşadar, eu, cei doi vicepreşedinţi şi familiile nostre am participat la serbarea populară de pe Platoul Dacia din faţa Palatului Comunal Buzău, unde, alături de dragii noştri buzoieni, cu lacrimi de bucurie în ochi, şampanie românească în gură şi pucioasă de la artificii în nări, ne-am urat tradiţionalul “Hapi niu ir “ în ritmul muzicii haiduceşti, brand etno-cultural contemporan.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii