Treceți la conținutul principal

Cum să faci o compunere de nota 10 în mai puţin de 5 minute. Sau cum să iei bacul cu notă maximă




sursa foto:observator.bn

Mai întâi citeşti cu atenţie sau cu o ignoranţă controlată sau cu o lehamite ne-exteriorizată titlul compunerii tale. Aşa cum se întâmpla şi la şcoala generală, doamna îţi dădea titlul şi tu scriai. Toamna. Cum mi-am petrecut vacanţa. Nu îndrăznea nimeni să mintă, cu toţii descriam toamna aşa cum era ea, friguroasă, cu zilele mai scurte decât nopţile, cu păsările migratoare în zbor spre ţările calde – un fel de Arcadia foarte călduroasă, un rai păsăresc, oricum, locaţia era foarte abstract reprezentată în mintea noastră –, cu frunzele ruginii (la care doar câţiva îndrăzneţi adăugau „moarte”, ceea ce îi suna periculos doamnei şi îi trecea în carneţel ca potenţiali agresori, idee criptată prin două minusuri în dreptul suspecţilor) care formează un covor. Poate cineva ar fi spus că se îmbracă mai gros în această perioadă, dar astea erau detalii personale, nimeni nu scrie o istorie personală când vorbeşte de anotimpuri. Toamna e o experienţă comună, trăită într-o colectivitate egalitară, cu toţii simţim frigul şi zilele scurtate la mâneci ca nişte uniforme după 3 spălări şi 3 apretări. Încă nu cunoscusem melancolia pe atunci! Dar în câţiva ani, dacă ne-ar pica la bac „toamna”, cu toţii am scrie despre melancolie, tristeţe, anotimpul nostru preferat, culorile toamnei din inima noastră, suferinţele din dragoste, ah, toate se simt cel mai bine toamna. Cu Bacovia am putea trece bacul cu toţii, ştim ce a vrut să zică poetul în versurile sale, simţim cine ar putea fi eul liric, putem să povestim despre Bacovia, aşa cum şi el a putut povesti despre noi.
Nici nu mai are rost să pomenesc de vremea ploioasă, plouă, plouă, plouă, vreme de beţie, plouă, plouă, plouă, ce melancolie. Ce altă combinaţie mai bună preferi în liceu decât ploaia, melancolia şi beţia? Bacovia este cel mai înţeles şi înţelegător poet, asta ca că nu mai exemplific prin versurile despre perioada de liceu, localizată într-un cimitir. De aici se revendică toţi sataniştii, elevele gotice, punkerii şi blackerii blasfemitori, împreună cu toţii băieţii cu sâge rece din liceu.

Frunzele moarte şi cimitirul tinereţii ar fi două expresii sinistre pe care nu vi le-aş recomanda să le folosiţi în compunere. Riscaţi să atrageţi atenţia unui profesor. Ca şi în şcoala generală, în planul superior numit liceu, sunt câţiva zbiri suspicioşi care scriu de toate în cataloagele lor personale, de la puncte, plusuri şi minusuri, la reflecţii filozofico-psihologice, uneori şi economice, aproape niciodată logice, inspirate din experienţa cu elevii. Domnul profesor de liceu, pasionat de psihanaliză, horoscoape şi serialul Millenium (în momentul de faţă a descoperit alchimia ca posibilă cale de a ieşi din toamnă şi din criză) ar nota în agendă în dreptul elevilor care s-au exprimat liber şi necenzurat: Ionuţ Ionescu, capricorn, copilărie cu minus-părinţi plecaţi în Italia, cu un imaginar bacovian, predispus la melancolie, depresie, exces de alcool şi sentimente, plăcere pentru singurătate şi tortură, „pentru că a zâmbit când a citit comentariul despre Bacovia” stă scris înghesuit în dreptul lui „escu”.
M-am luat cu vorba şi tot la titlul compunerii am rămas. După cum vedeţi, timpul trece repede, nu vă permiteţi să-l pierdeţi cu digresiuni ca mine. Ignoraţi cuvântul „digresiuni”, trebuie să învăţaţi să fiţi nepăsători în faţa tumultului de expresii pompoase şi inutile aglomerate în numeroasele beţii de cuvinte, trebuie să învăţaţi să scoateţi ideea principală, să esenţializaţi informaţia. Meditaţia pe marginea titlului nu trebuie să dureze prea mult, suntem în epoca vitezei, ceea ce şi profesorii au înţeles. O căutare prealabilă pe google cu toamna sau Bacovia ar fi inutilă, pentru că din nou aţi pierde prea mult timp, aţi intra pe fel de fel de bloguri cu pălăvrăgeli mediocre, date inexacte sau greşite, aţi da click pe o imagine deocheată, ştiţi cum se întâmplă de obicei, te pierzi în tot felul de nimicuri pe net. În plus, toţi vor face acelaşi lucru – toamna compunere enter –, de unde apare riscul să avem zeci, sute de compuneri identice (sau asemănătoare, ca să fiu îngăduitoare) nu numai în clasa voastră, ci în întreaga ţară.
Aşadar, după ce citiţi cuvintele conţinute în titlu, sărind peste cele neimportante sau rău intenţionat puse, faceţi în minte legătura între cuvinte. Aici se petrece un test psihologic de care trebuie să treceţi: e vorba de depăşirea lecturii titlului, de procesarea informaţiei, de înţelegerea titlului (atenţie, unele titluri sunt de neînţeles, sunt voit de neînţeles, şcoala românească a preluat multe din mişcarea dada, aşa că puteţi să nu fiţi atât de riguroşi cu logica titlului sau a cerinţei din exerciţiu) şi de tentaţia de a medita pe marginea lui. Trebuie să treceţi imediat la scris, ca să fiţi eficienţi.
Închideţi ochii şi creaţi.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii