tag:blogger.com,1999:blog-87831959842624220752024-03-12T16:32:04.591-07:00 Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni« Foarte bine ai vorbit, dar până una-alta trebuie să ne lucrăm grădina »
Voltaire, Candidvaler simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.comBlogger559125tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-5508262274609444512023-05-30T05:35:00.002-07:002023-05-30T05:35:22.062-07:00Despre apariţia corupţiei în Ţara Românească * - de Vasile Mihai Olaru<p> </p><h1><span style="text-align: justify;"> </span></h1>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: right;"><b><span lang="RO"></span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyYuKAgWkDVegH5NbLmwCL16tsq-qLVdbiihaqWHeoANWfjqjFAnxCg8siJ-Ygk7kunhnl7WyQJvxQs3DJPZFnyopeukItvvMdl5j2WASV4aSMc9xL086Yb0YI2D67Y0fE9s4aflfN2RzMIHTVtrAgpQGwqPjn7_l8PrHQLCYh31B1e44L5EzLcKw8dg/s1725/343726102_728107099062538_3335859736471393502_n.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="672" data-original-width="1725" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyYuKAgWkDVegH5NbLmwCL16tsq-qLVdbiihaqWHeoANWfjqjFAnxCg8siJ-Ygk7kunhnl7WyQJvxQs3DJPZFnyopeukItvvMdl5j2WASV4aSMc9xL086Yb0YI2D67Y0fE9s4aflfN2RzMIHTVtrAgpQGwqPjn7_l8PrHQLCYh31B1e44L5EzLcKw8dg/w640-h250/343726102_728107099062538_3335859736471393502_n.png" width="640" /></a></b></div><b><br /><br /><o:p></o:p></b><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Studierea
corupţiei în timpul Vechiului Regim (secolul al XVI-lea – primele decenii ale
secolului al XIX-lea) în sud-estul Europei are de înfruntat o prejudecată adânc
înrădăcinată şi o realitate directă. Pe de o parte, ideea că instituţiile şi
funcţionarii publici sunt nemaivăzut de corupţi şi că stoparea sau reducerea
corupţiei este imposibilă, este prezentă în discursul public. Pe de altă parte,
prezenţa corupţiei şi a efectelor sale negative în viaţa cetăţenilor nu poate
fi negată. Aşadar, ne putem înteba, la ce bun studiul acestui fenomen în
perioada pre-modernă din moment ce el continuă nestingherit în prezent<a href="file:///C:/Users/Director/Downloads/Olaru_Aparitia-corup%C5%A3iei_LCOB%20(1).docx#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
Putem învăţa ceva din istoria corupţiei? Putem s-o înţelegem mai bine? Putem
învăţa lecţii din trecut care să ne ajute să adresă problema corupţiei în
prezent? Adagiul ţinut la mare cinste din antichitate până în Renaştere, <i>historia
magistra vitae</i>, a fost respins de mult de istorici ca temei al studiului
istoriei. Dată fiind singularitatea evenimentelor, o doctrină caracteristică
concepţiei moderne despre istorie, trecutul nu mai poate servi drept lecţie
pentru prezent sau viitor. Totuşi, prin studierea trecutului, putem înţelege
mai multe despre acesta. Studiind istoria corupţiei, putem înţelege mai bine ce
a însemnat în trecut, cum s-a transformat şi cum oamenii – guvernanţi şi
societate civilă – au încercat, uneori, să o controleze. În cele ce urmează
expun câteva motive pentru care merită să studiem istoric corupţia. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Cercetarea
asupra corupţiei în perioada pre-modernă demonstrează că, departe de a fi
rezervate unor regiuni sau culturi, activităţi pe care azi le considerăm
corupte – trafic de influenţă, favoritism, folosirea slujbei publice pentru
câştiguri private, daruri către cei în poziţii de putere – erau un loc comun în
regimuri politice şi culturi extrem de diverse. Acest lucru nu este tocmai
surprinzător dacă ne gândim la rolul reţelelor clientelare în recrutarea
dregătorilor, la concepţia patrimonială a dregătoriei, la absenţa unei
separaţii clare între privat şi public şi la ceea ce istoricii germani au numit
pluralitatea sau concurenţa normelor (<i>Normenpluralität</i>, <i>Normenkonkurrenz)</i>.
Aceste fapte singure sunt deja suficiente pentru a respinge gândirea
esenţialistă a corupţiei ca o trăsătură înnăscută a unei
culturi/societăţi/regiuni. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Apoi,
studiul istoriei corupţiei scoate la lumină aspecte surprinzătoare despre cum
societăţile reacţionează la malonestitate. Cercetarea mea se concentrează pe
secolul al XVIII-lea (şi într-o mai mică măsură pe secolul al XVII-lea).
Analiza surselor din secolul al XVII-lea şi prima jumătate a secolului al
XVIII-lea sugerează, confirmând studiile străine despre corupţia pre-modernă,
că diversele cazuri de malpraxis administrativ erau tratate separat, luându-se
în considerare circumstanţe individuale. Abuzurile dregătorilor nu erau
încadrate automat ca şi corupţie. Era nevoie ca mai mulţi factori să conveargă
pentru ca o acuză formală să fie formulată şi să înceapă un proces: caracterul
repetat al abuzurilor, mărimea fraudei, plângeri repetate împotriva dregătorului
abuziv, o situaţie politică tensionată etc. Situaţia începe să se schimbe în a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea când domnii Ţării Româneşti au introdus
o serie de reforme menite să îmbunătăţească administraţia, taxarea, justiţia şi
să pună pe o bază legală relaţiile dintre ţăranii dependenţi şi stăpânii de
moşii. Reforme au inaugurat un nou stil de guvernare, unul bazat pe publicarea
de ordonanţe care reglementau în detaliu taxarea, relaţiile agrare, organizarea
breslelor, măsurile poliţieneşti etc. Aceste reglementări, conţinând
avertismente adresate de domnii ţării dregătorilor centrali şi locali, relevă o
preocupare în legătură cu conduita ilegală a slujbaşilor domneşti. Alte surse,
în speciale decizii judecătoreşti, cronici, memorii şi relatări de călătorie,
documentează felul în care această preocupare s-a tradus în practici
administrative.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Au
existat asemenea avertismente anterior în modalitate de guvernare a domnilor
din Ţara Românească? Dacă ele sunt noutăţi – cum cred eu - <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de ce avertismentele adresate dregătorilor au
fost formulate acum? Ce mecanisme de stopare a abuzurilor dregătorilor au
înfiinţat domnii Ţării Româneşti? Ce limbaj era folosit pentru a desemna
practicile administrative inacceptabile şi cum se transformă acest? Cum au
reacţionat boierii – principalul grup social care furniza cadre pentru
administraţie – şi supuşii la această politică? Aceste întrebări stau la baza
cercetării mele. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Pe
scurt, argumentez că în<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>doua jumătate a
secolului al XVIII-lea o atitudine mai puţin indulgentă faţă de malpraxisul
administrative este documentată în Ţara Românească. Acest fapt s-a datorat
într-o mare măsură situaţiei Ţării Romeşti de stat tributar al Porţii Otomane,
situaţia care aducea a presiune fiscală crescândă. În plus, frecventele războie
dintre cele trei imperii vecine (Ottoman, Habsburg, Ţarist) au generat perioade
de criză demografică şi economică care la rândul lor au determinat încercări de
a reforma administraţia şi de a trasa reguli mai stricte pentru dregători. O
componentă a acestor reforme a fost o delimitare mai clară a
responsabilităţilor şi obligaţiilor dregătorilor şi reglementarea veniturilor
lor. Înainte, dregătorii Ţării Româneşti erau plătiţi, ca în alte părţi, prin
beneficii care decurgeau din slujba lor: diverse taxe şi servicii plătite şi
prestate de contribuabilii din jurisdicţia lor sau de dregătorii subalterni.
Începând cu 1740 (aproximativ), marii dregători încept să primească şi salarii
în timp de beneficiile (care rămân principala forma de plată a dregătorilor
mici) vor fi limitate şi reglementate. Spre ilustrare, cazuri de delapidare sau
abuzuri în funcţie din secolul al XVII-lea sunt încadrate ca trădare sau
datoria (în cazul banilor delapidaţi) către domn. Cel mai cunoscut este cazul
marelui clucer </span><span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Constantin
</span><span lang="RO">Ştirbei, judecat în divan de Constantin Brâncoveanu în
1695. Deşi dregătorul a delapidat din seama haraciului, a luat mită şi a
repartizat inechitabil impozitele în rândul plătitorilor, principala acuză pe
care i-o aduce domnul este că s-a arătat ingrat (pentru favorurile făcute) şi
că nu i-a fost loial. Situaţia este cu totul diferită un secol mai târziu. De
exemplu, atribuţiile, remunerearea şi jurisdicţia vătafilor de plai sunt
reglementate strict prin “ponturi” domneşti. Când în 1785 vătaful plaiului
Aref, jud. Argeş, este denunţat de plăieşi, faptele de care este acuzat sunt
aproximativ contrariul celor stipulate în reglementările acestei funcţii: a
înfiinţat forme de venit ilegale, a comis diverse abuzuri în domeniul fiscal şi
şi-a depăsit jursdicţia în domeniul judiciar.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Aşadar,
reglementarea responsabilitătilor şi a drepturilor dregătorilor a antrenat o
semnificativă transformare a malpraxisului administrativ. Dacă anterior
abuzurile era interpretate ca necredinţă faţă de domn sau chiar datorie, din a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea, şi mai ales după 1775, asemenea
activităţi erau considerate abuzuri în funcţie care încălcau legea (adică
reglementările domneşti) şi afectau binele comun (<i>binele obştesc</i>). Ideea
că puterea domnească şi dregătoriile trebuiau să slujească
binele/interesul/folosul obştesc şi interse private, câştigă în această
perioadă tot mai mult teren. Aşadar, departe de imaginea unei societăţi în care
corupţia este un fenomen peren şi neproblematic, eventual favorizat de cultura
societăţii respective, asistăm la o schimbare în modul în care este perceput
abuzul în funcţie şi o preocupare cu acest fenomen.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Desigur, asta nu înseamnă în mod necesar
succes in controlul sau reducerea corupţiei.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Studiul
corupţiei ne avertizează de asemenea împotriva moralizării activitătilor precum
mita. Desigur, aceasta este o practică inacceptabilă, dar ea nu presupune
întodeauna o abatere de la moralitate. În anumite contexte un asemenea comportament
reprezintă unica opţiune pentru ca oamenii să se descurce în viaţa de zi cu zi.
Mai mult, prezenţa practicilor corupte cât şi suprimarea sau reducerea lor
atârnă de numeroşi factori. Cercetătorii invocă de obicei un cadru legal
adecvat, o presă şi o sferă publică libere, remunerare motivantă, mecanisme
eficiente de monitorizare, şi multă determinare politică. Totuşi, au existat şi
căi alternative spre succes. Danemarca, exemplul favorit al cercetătorilor de
reducere a corupţiei, a obţinut succese importante în acest sens în perioada
monarhiei absolute şi în absenţa unei prese libere (din a doua jumătate a
secolului al XVII-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea). <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Mai
trebuie adăugat şi că studiul corupţiei pune în lumină un număr de fenomene
înrudite dintr-o societate. Statutul ambiguu al nepotismului, al darurilor, al
traficul de influenţă descriu o societate marcată de pluralitatea normelor, de
concepţia patrimonială a dregătoriei şi de existenţa legitimă a reţelelor de
patronaj. La fel, apariţia unui discurs despre corupţie şi a unei politici
anticorupţie, descrie o societate care se apropie de concepţia modernă a
statului şi a slujbei publice şi în care graniţa dintre public şi privat devine
mai clară. Mai mult, atât corupţia cât şi anti-corupţia sunt politice şi
deseori politizate. În cuvintele lui James C. Scott, corupţia trebuie trebuie studiată
ca orice alt proces de influcenţare a politicii pornind de la întrebările „cine
obţine ce, când, cum?” Pe urmele politologului american, istoricul britanic
Mark Knights susţine că şi în analiza acuzelor de corupţie trebuie să ne
întrebăm „de ce au fost făcute, de către cine şi cu ce rezultat”. În pofida
politizării, una din consecinţele anti-corupţiei este tocmai formularea
idealului funcţionarului şi politicianului onest şi imparţial. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO">Aşadar,
studiind corupţia în dimensiunea ei istorică, nu putem obţine învăţăminte
directe, nu putem găsi soluţii la problemele din prezent, dar putem obţine o
înţelegere mai bună a acestui fenomen complex.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<div style="mso-element: footnote-list;"><!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/Director/Downloads/Olaru_Aparitia-corup%C5%A3iei_LCOB%20(1).docx#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">*</span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt;">Acest proiect este finanţat în cadrul
programului de cercetare şi inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene conform
contractului de finanţare Marie Skłodowska-Curie nr. 898155.</span><b><span lang="RO"><o:p></o:p></span></b></p>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="file:///C:/Users/Director/Downloads/Olaru_Aparitia-corup%C5%A3iei_LCOB%20(1).docx#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang="RO"> Mă refer aici la o credinţă larg răspândită, fără a nega continua
modelare a informalităţii generată de încercările statului de a o controla. </span><span style="mso-ansi-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></p>
</div>
</div>valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-53733904025666155432019-03-01T06:24:00.002-08:002019-03-01T06:51:26.832-08:00Balast social și oameni problemă. Reflecții pe marginea unui experiment educațional<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt5CJ8bCVA69oaFhWBlyeWneGiMxr0SIMLZ9qqc0JHTa4TETbWbqPkgsjohw_hwbIum4rIc5NMXTPxwBlTptfFKXAwpOF5SK-fHN0hPaYG6AJIrX3JHgGzqIxQ03gcV0RqGdz2qMyMQAU/s1600/20190301_141236.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt5CJ8bCVA69oaFhWBlyeWneGiMxr0SIMLZ9qqc0JHTa4TETbWbqPkgsjohw_hwbIum4rIc5NMXTPxwBlTptfFKXAwpOF5SK-fHN0hPaYG6AJIrX3JHgGzqIxQ03gcV0RqGdz2qMyMQAU/s400/20190301_141236.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Ieri am strâns expoziția <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Știință și etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30</i>, curatoriată de Marius Turda și expusă la Galeria de Artă a Muzeului Județean de Istorie și Artă, Zalău (8-28 februarie 2019). Pentru a promova expoziția am conceput un atelier sau un fel de mini-experiment pentru clase de liceu. Experimentul arăta ca atare: Intrau elevii la Galeria de Artă, unde apoi i-am pus să stea într-un cerc pe bănci. Le-am spus titlul expoziției și le-am explicat ce însemna antropologia rasială cu măsurarea craniilor și a altor aspecte fizice și încadrarea oamenilor în grupuri/rase diferite, după aceste criterii. După asta le-am zis că pentru a înțelege mai bine ce însemnau cercetările expuse o să fac un experiment cu ei și o să-i pun în trei grupuri diferite în funcție de aspectul lor fizic. Le-am explicat că mă uit la statură, constituția fizică, capul, fruntea, nasul, bărbia, fața, gura, buzele, părul, ochii și culoarea pielii lor (după </span><!--[if supportFields]><span lang=RO style='font-size:14.0pt;
line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;mso-ascii-theme-font:
major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:major-latin;
mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"5T7Yljna","properties":{"formattedCitation":"(F\\uc0\\u259{}c\\uc0\\u259{}oaru
1934, 317)","plainCitation":"(Făcăoaru 1934,
317)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1955,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/PS9J4ZQU"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/PS9J4ZQU"],"itemData":{"id":1955,"type":"article-journal","title":"Antropologia
familiei","container-title":"Buletin Eugenic și
Biopolitic","page":"309-319","author":[{"family":"Făcăoaru","given":"Iordache"}],"issued":{"date-parts":[["1934"]]}},"locator":"317"}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Făcăoaru 1934, 317)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"> I. După care am început să-i pun pe fiecare dintre ei în trei grupuri diferite uitându-mă foarte bine la ei și ridicându-i în picioare pe fiecare. De fapt le-am dat bilețele de grup după cum îmi venea mie, cât de aleatoriu posibil: grupa 1) Români cu amestec strămoșesc în preponderență de rasă carpatică; grupa 2) Minorități istorice și români amestecați cu acestea; grupa 3) Minorități de origine extra-europeană și români contaminați cu sângele lor prin amestec strămoșesc (după </span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"Lbw4KldW","properties":{"formattedCitation":"(F\\uc0\\u259{}c\\uc0\\u259{}oaru
1938)","plainCitation":"(Făcăoaru
1938)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1956,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/4BRLWUN2"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/4BRLWUN2"],"itemData":{"id":1956,"type":"article-journal","title":"Amestecul
rasial și etnic în
România","page":"282-284","author":[{"family":"Făcăoaru","given":"Iordache"}],"issued":{"date-parts":[["1938"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Făcăoaru 1938)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Apoi am început să le explic că nu au fost născuți egali și că cei din grupa 3) sunt un grup problemă și trebuie să încercăm să-i educăm pentru că nu ascultă de reguli și nu respectă autoritatea. Așa că am zis către cei din grupa 3 să stea în picioare, să se ducă în colț, că n-au voie să vorbească între ei, iar dacă vor să zică ceva trebuie să ceară voie de la mine. Celorlalți le-am zis să se așeze pe scaune, comod că acum aveau mai mult spațiu și că pot să vorbească oricum, după placul lor. Le explicam că cei din grupa 1) făceau parte din „rasa carpatică” care „a fost modelul arhetipal al rasei autohtone românești: `cea mai frumoasă și cea mai dăruită biologic` dintre toate rasele” și că erau cei mai apropiați de cum arătau dacii după cercetările noastre prin comparație cu prizonierii daci de pe Columna lui Traian (vezi </span><!--[if supportFields]><span lang=RO
style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"rlMw1CVn","properties":{"formattedCitation":"(Turda
2014)","plainCitation":"(Turda 2014)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1941,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/9WRKCGRG"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/9WRKCGRG"],"itemData":{"id":1941,"type":"book","title":"Eugenism
si modernitate: Natiune, rasa si biopolitica in Europa
(1870-1950)","publisher":"Polirom","number-of-pages":"197","source":"Google
Books","ISBN":"978-973-46-4886-3","note":"Google-Books-ID:
Vp9YrgEACAAJ","shortTitle":"Eugenism si
modernitate","language":"ro","author":[{"family":"Turda","given":"Marius"}],"issued":{"date-parts":[["2014"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Turda 2014</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">, după </span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"aObYLzSm","properties":{"formattedCitation":"(F\\uc0\\u259{}c\\uc0\\u259{}oaru
1944)","plainCitation":"(Făcăoaru
1944)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1957,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/VAR29N3R"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/VAR29N3R"],"itemData":{"id":1957,"type":"book","title":"Contribuție
la studiul compoziției morfologice a românilor din Republica
Moldoveneasc","publisher":"Imprimeriile Institutului de
Statistică","publisher-place":"București","event-place":"București","author":[{"family":"Făcăoaru","given":"Iordache"}],"issued":{"date-parts":[["1944"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Făcăoaru 1944)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Cei din grupa 2) erau acele minorități etnice sau români amestecați cu aceste minorități care aveau indice superioare pe lista ierarhică a raselor, cum ar fi germanii, sașii, șvabii sau ungurii, secuii și ceangăii. Despre unguri le-am explicat că de fapt în Europa, în ierarhia raselor, stau foarte jos, dar „cei din Transilvania, atât populația rurală cât și studenții, au o situație mai favorabilă în materialul nostru propriu, probabil din cauza amestecului intens cu românii, slavii şi mai cu seamă cu germanii.” </span><!--[if supportFields]><span lang=RO
style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"FnFKl6s3","properties":{"formattedCitation":"(F\\uc0\\u259{}c\\uc0\\u259{}oaru
1943, 284)","plainCitation":"(Făcăoaru 1943,
284)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1958,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/3WNQ472Q"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/3WNQ472Q"],"itemData":{"id":1958,"type":"article-journal","title":"Valoare
biorasială a națiunilor eurepene și a provinciilor
românești","container-title":"Buletin Eugenic și
Biopolitic","page":"278-310","author":[{"family":"Făcăoaru","given":"Iordache"}],"issued":{"date-parts":[["1943"]]}},"locator":"284"}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">(Făcăoaru 1943, 284)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Și, deși au existat dezbateri despre originea secuilor și ceangăilor, după cercetările noastre ei sunt de fapt români maghiarizați </span><!--[if supportFields]><span lang=RO style='font-size:14.0pt;
line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;mso-ascii-theme-font:
major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:major-latin;
mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"L0Pxnp1m","properties":{"formattedCitation":"(Turda
2015, 337; Davis 2018)","plainCitation":"(Turda 2015, 337;
Davis
2018)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1959,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/HYYYRYDX"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/HYYYRYDX"],"itemData":{"id":1959,"type":"book","title":"The
History of East-Central European Eugenics, 1900-1945: Sources and
Commentaries","publisher":"Bloomsbury Publishing","number-of-pages":"657","source":"Google
Books","abstract":"The History of East-Central European
Eugenics, 1900-1945 redefines the European history of eugenics by exploring the
ideological transmission of eugenics internationally and its application locally
in East-Central Europe. It includes 100 primary sources translated from the
East-Central European languages into English for the first time and key
contributions from leading scholars in the field from around Europe. This
volume examines the main eugenic organisations, as well as individuals and
policies that shaped eugenics in Austria, Poland, the former Czechoslovakia,
the former Yugoslavia, Hungary and Romania. It also explores the ways in which
ethnic minorities interacted with national and international eugenics
discourses to advance their own aims and ambitions, whilst providing a
comparative analysis of the emergence and development of eugenics in
East-Central Europe more generally. Complete with a glossary of terms, a list
of all eugenic societies and journals from these countries, as well as a
comprehensive bibliography, The History of East-Central European Eugenics,
1900-1945 is a pivotal reference work for students, researchers and academics
interested in East-Central Europe and the history of science and national
identity in the 20th century.","note":"Google-Books-ID:
nn1TCgAAQBAJ","shortTitle":"The History of East-Central
European Eugenics, 1900-1945","language":"en","author":[{"family":"Turda","given":"Marius"}],"issued":{"date-parts":[["2015"]]}},"locator":"337"},{"id":1961,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/VJHB9229"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/VJHB9229"],"itemData":{"id":1961,"type":"book","title":"Hungarian
Religion, Romanian Blood","publisher":"The University of
Wisconsin Press","publisher-place":"Madison,
Wisconsin","number-of-pages":"272","source":"Amazon","event-place":"Madison,
Wisconsin","abstract":"Amid the rising nationalism and
racial politics that culminated in World War II, European countries wishing to
\"\"purify\"\" their nations often forced unwanted
populations to migrate. The targeted minorities had few options, but as R.
Chris Davis shows, they sometimes used creative tactics to fight back,
redefining their identities to serve their own interests. Davis's highly
illuminating example is the case of the little-known Moldavian Csangos, a
Hungarian- and Romanian-speaking community of Roman Catholics in eastern
Romania. During World War II, some in the Romanian government wanted to expel
them. The Hungarian government saw them as Hungarians and wanted to settle them
on lands confiscated from other groups. Resisting deportation, the clergy of
the Csangos enlisted Romania's leading racial anthropologist, collected blood
samples, and rewrote a millennium of history to claim Romanian origins and
national belonging-thus escaping the discrimination and violence that
devastated so many of Europe's Jews, Roma, Slavs, and other minorities. In
telling their story, Davis offers fresh insight to debates about ethnic
allegiances, the roles of science and religion in shaping identity, and
minority politics past and
present.","ISBN":"978-0-299-31640-2","language":"English","author":[{"family":"Davis","given":"R.
Chris"}],"issued":{"date-parts":[["2018"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">(Turda 2015, 337; Davis 2018)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">.</span><br />
<a name='more'></a><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">După care am început să vorbesc despre „grupul problemă”. În cazul în care câțiva dintre cei din grupul 3) vorbeau în timp ce explicam, spuneam că ei într<span class="msoIns"><ins cite="mailto:MJIAZ-Nora%20T" datetime="2019-03-01T14:56">-</ins></span>adevăr arată cât de puțin pot să urmeze regulile, că sunt obraznici și nepoliticoși și dacă încercau să mă contrazică le ziceam că nu au voie să mă contrazică. Am explicat celorlalți că grupul 3) „ ascunde o primejdie mortală pentru neam”. Pentru că „la fiecare grup de 6 români avem un element din această categorie”. Că ei sunt cei care au strămoși din afara Europei, fiind de regulă mai necivilizați. Ei sunt: „ţiganii, tătarii, turcii, găgăuţii, evreii, ruşii, rutenii şi ucrainienii”. Că „Problema minorităţilor balast este extrem de dificilă pentru noi. (…) Ogoarele ocupate de minoritarii de a doua categorie ar avea un alt randament în mâna unor conaţionali vrednici. În ordinea morală, sunt îndeajuns de cunoscute, corupţia, cifra furturilor, delictelor şi a crimelor de tot felul, pervertirea concepţiilor despre vieață ş. a.” (după </span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"ftXLY4Uw","properties":{"formattedCitation":"(F\\uc0\\u259{}c\\uc0\\u259{}oaru
1938, 282\\uc0\\u8211{}84)","plainCitation":"(Făcăoaru
1938,
282–84)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1956,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/4BRLWUN2"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/4BRLWUN2"],"itemData":{"id":1956,"type":"article-journal","title":"Amestecul
rasial și etnic în
România","page":"276-287","author":[{"family":"Făcăoaru","given":"Iordache"}],"issued":{"date-parts":[["1938"]]}},"locator":"282-284"}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Făcăoaru 1938, 282–84)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Le-am explicat că statisticile germane arată că „proporţia delincvenţilor evrei este de 5 ori mai mare faţă de rata delincvenţilor germani. Statistica română e confirmată de statisticele germane, cari au stabilit o criminalitate mai mare la Evrei ca la celelalte popoare.” </span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"dU6ZEP9W","properties":{"formattedCitation":"(\\uc0\\u8220{}Cronica
Eugenic\\uc0\\u259{}\\uc0\\u8221{} 1938)","plainCitation":"(“Cronica
Eugenică”
1938)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1963,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/ID8XIZ7J"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/ID8XIZ7J"],"itemData":{"id":1963,"type":"article-journal","title":"Cronica
eugenică","container-title":"Buletin Eugenic și
Biopolitic","page":"58","issued":{"date-parts":[["1938"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">(“Cronica Eugenică” 1938)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Le-am explicat și că cei din grupa 3) au așa numita „deficiență mintală” sau, după cercetări americane „moral insanity” care înseamnă „slăbiciunea judecăţi, superficialitate, gândire fantastică şi o pronunţată înclinare pentru minciună ; irascibilitate exagerată, determinabilitaie uşoară, lipsa afecțiunei şi devotamentului pentru părinţi şi frați, lipsa sentimentelor superioare: a sentimentului datoriei, a simţului pentru bunăstarea comunităţii, a simţului patriotic, a compătimirei. Apoi egoism, vanitate, hipertrofiată conştiinţă de sine şi needucabilitate” („Multe din aceste trăsături se întâlnesc la negrii din Statele-Unite, iar personal am găsit că ele caracterizează majoritatea ţiganilor dintr'o colonie de lângă Cluj” după </span><!--[if supportFields]><span lang=RO style='font-size:14.0pt;
line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;mso-ascii-theme-font:
major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:major-latin;
mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"0Q9asNmS","properties":{"formattedCitation":"(F\\uc0\\u259{}c\\uc0\\u259{}oaru
1936, 216)","plainCitation":"(Făcăoaru 1936,
216)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1964,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/P9UUN2YA"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/P9UUN2YA"],"itemData":{"id":1964,"type":"article-journal","title":"Familii
degenerate și costul lor pentru societate și
stat","container-title":"Buletin Eugenic și
Biopolitic","page":"133-228","author":[{"family":"Făcăoaru","given":"Iordache"}],"issued":{"date-parts":[["1936"]]}},"locator":"216"}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Făcăoaru 1936, 216</span><!--[if supportFields]><span lang=RO
style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="DE" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">, notă de subsol 1). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="DE" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">După ce am terminat de explicat despre grupuri diferite, i-am întrebat pe cei din grupul 1) și 2) ce vor să facă cu cei din grupul 3), ei fiind disruptivi pentru societate, antisociali, în general needucabili, leneși, nemaivorbind că fac prea mulți copii. Aici încercam să preiau noțiuni din discursuri anti-imigraționiste, inclusiv actuale, cât și despre „invazia Slavonă” din SUA de la începutul secolului XX, </span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"4STFkpvH","properties":{"formattedCitation":"(United
States. Immigration Commission
1911)","plainCitation":"(United States. Immigration
Commission
1911)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1965,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/JUCFL9IC"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/JUCFL9IC"],"itemData":{"id":1965,"type":"book","title":"Reports
of the Immigration Commission. Dictionary of Races and
Peoples","author":[{"family":"United States.
Immigration Commission","given":""}],"issued":{"date-parts":[["1911"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">(United States. </span><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Immigration Commission 1911)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">, cât și din diferite discursuri anti-„asistați social”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span>
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Conceptele și noțiunile pe care le-am folosit aproape cu fiecare clasă au adus la suprafață idei aproape stereotipice despre ce ar trebui să facem cu cei din grupul 3): să-i izolăm (să-i lăsăm acolo în colț unde sunt), să-i închidem în închisori, să-i alungăm din țară/să se ducă înapoi de unde au venit, să-i segregăm, să-i punem la muncă/sclavie, să-i educăm și să-i integrăm. Bine, acestea au fost așa pe jumătate glume, mulți intrând în spiritul „jocului” și intenționat provocând idei din ce în ce mai sinistre. În aceeași timp erau cei care argumentau că dacă nu-i putem educa, atunci măcar să-i punem la muncă sau dacă-i integrăm, să încercăm măcar să-i educăm să învețe regulile societății noastre. Unii ziceau că ar trebui să facem reguli mai dure pentru ei ca să învețe minte, că cei din grupul 3) ar trebui să încerce să se comporte mai bine, altfel fiind amenințați cu diverse consecințe. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">După vot, oricum ar fi ieșit votul (în general fiind votat un fel de integrare sau altul), aduceam pe cei din grupul 3) înapoi și după o sesiune de respirație adâncă, am întrebat pe rând elevii în ce grup au fost și cum s-au simțit. Depindea de clasă și de cum am reușit să-i selectez pe cei din grupul 3), dacă aceștia s-au simțit mai mult excluși și jigniți, neînțelegând ce se întâmplă; sau se simțeau bine și se amuzau creând un fel de contra-cultură aproape revoluționară. Unii spuneau că nu i-am pus în grupul bun sau că ei nu sunt cum sunt ceilalții descriși de mine; pe când alții se simțeau perfect acolo, pentru că nu făceau parte din „majoritate”. Grupurile 1 și 2 se simțeau ori bine, nu foarte interesați, bucuroși că nu erau în grupul 3, superiori, sau se simțeau foarte rău pentru cei din grupul 3. Erau cei care au zis că prima dată simțeau un fel de superioritate ciudată pe care nu au simțit-o niciodată. În multe clase cei mai vocali erau cei care voiau să segregeze, să-i omoare sau să-i pună la muncă pe cei din grupul 3) și totuși au votat integrarea. Mulți care se simțeau rău pentru cei din grupul inferior nu vorbeau și când i-am întrebat de ce, unii spuneau că le era frică că o să fie puși și ei în grupul 3). Deși majoritari, cei care voiau integrare fără niciun fel de reeducare erau în cele mai multe clase și cei mai puțin vocali, nerealizând că sunt în majoritate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">După această rundă (depinzând de cum mergeau lucrurile) i-am întrebat pe cei care voiau reeducare, segregare, ș.a.m.d. de ce cred că grupul 3) este needucabil sau că trebuie să-i reeducăm. Clasa la care a ieșit cel mai bine această întrebare a spus că pentru că știm că sunt corupți și criminali. Așa că i-am întrebat de unde știu că sunt corupți și criminali, după care mi-au răspuns că din cercetări și statistici. De unde știți despre aceste cercetări și statistici – i-am întrebat eu, după care unii se uitau ciudat la mine zicând tentativ: de la dumneavoastră? De ce m-ați crezut? – întrebarea mea fiind urmată de o tăcere intensă și de face-palmul uneia dintre eleve. Apoi i-am explicat că grupurile în care i-am pus și lucrurile pe care le-am zis despre grupuri erau luate din cercetări antropologice din România interbelică, că statistica despre criminalitatea evreilor de exemplu era luată din Germania nazistă. Deși erau antropologi care criticau conceptul de rasă, antropologia rasială a legitimizat ideile eugenice făcându-le atrăgătoare pentru cei educați, academicieni și chiar și în rândurile preoților Ortodocși și Greco-Catolici (vezi </span><!--[if supportFields]><span lang=RO
style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"iSIAsRDf","properties":{"formattedCitation":"(Bucur
2010)","plainCitation":"(Bucur
2010)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1966,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/7JPRYSWE"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/7JPRYSWE"],"itemData":{"id":1966,"type":"book","title":"Eugenics
and Modernization in Interwar
Romania","publisher":"University of Pittsburgh
Press","number-of-pages":"304","source":"Google
Books","abstract":"Eugenics movements gained momentum
throughout Eastern Europe between World Wars I and II. Maria Bucur demonstrates
that the importance of the eugenics movement in Romania rests not so much in
the contributions made to the study of science as in the realm of nationalist
ideology and social policy making.<span style='mso-spacerun:yes'> </span>The
notion that the quality and quantity of the human species could and should be
controlled manifested itself through social engineering projects ranging from
reshaping gender roles and isolating ethnic undesirables to introducing broad
public health measures and educational reform. Romanian eugenicists sought to
control such modernization processes as urbanization and industrialization
without curbing them, yet they also embraced attitudes more typically
identified with anti-modernists in Romanian politics and culture.<span
style='mso-spacerun:yes'> </span>Bucur is the first historian to explore the
role of eugenics as a response to the challenges of nation- and state-building
in Eastern Europe. She presents a balanced assessment of the interwar eugenics
movement's success and failures and identifies connections and discontinuities
between the movement and the post-war communist
regime.","ISBN":"978-0-8229-6126-0","note":"Google-Books-ID:
iJbanQEACAAJ","language":"en","author":[{"family":"Bucur","given":"Maria"}],"issued":{"date-parts":[["2010"]]}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Bucur 2010)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Am explicat elevilor și despre crearea identității naționale (hihi, imaginați-vă că o unguroaică vă întreabă de ce vă simțiți români) și despre biologizarea națiunii care apărea ca o definiție mai „reală” și „obiectivă” a națiunii decât una de cultură, în același timp incluzând și excluzând grupuri de oameni din retorica națională (vezi </span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_ITEM CSL_CITATION
{"citationID":"JFe2MJzV","properties":{"formattedCitation":"(Turda
2007)","plainCitation":"(Turda
2007)","noteIndex":0},"citationItems":[{"id":1943,"uris":["http://zotero.org/users/1671964/items/5GEZAPPW"],"uri":["http://zotero.org/users/1671964/items/5GEZAPPW"],"itemData":{"id":1943,"type":"article-journal","title":"The
Nation as Object: Race, Blood, and Biopolitics in Interwar
Romania","container-title":"Slavic
Review","page":"413-441","volume":"66","issue":"3","source":"Cambridge
Core","abstract":"In this article, Marius Turda discusses
Romanian anthropological and serological research during the interwar period.
At the time, the physical contours of the nation captured the attention of
specialists and lay commentators alike, from skeptical believers in the
historical destiny of the nation to those obsessed with national essence. In
this context, anthropology and serology provided scientific legitimacy to the
assumption that there was a racial nucleus within the Romanian nation that the
natural and social environment could not obliterate; it was this racial nucleus
that anthropology and serology identified as “Romanian.” This biologization of
national belonging indicates that the origins of eugenic programs of
biopolitical rejuvenation are to be sought in the attempt to achieve a new
national body amid alleged domestic spiritual decline and unfavorable
international conditions. Ultimately, the need for the rejuvenation of the
ethnic community was based on the “palingenetic myth” of national renewal,
comprising both the idea of spiritual metamorphosis and its fulfillment in a
new ethnic ontology.","DOI":"10.2307/20060295","ISSN":"0037-6779,
2325-7784","shortTitle":"The Nation as
Object","language":"en","author":[{"family":"Turda","given":"Marius"}],"issued":{"date-parts":[["2007"]],"season":"ed"}}}],"schema":"https://github.com/citation-style-language/schema/raw/master/csl-citation.json"}
<span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Turda 2007)</span><!--[if supportFields]><span lang=RO
style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Cine putea fi parte din națiune și cine nu, cine era trimis în „colț” și cine lăsat să stea pe scaune? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Am discutat și despre cum ideile/discursurile acestea există și în zilele noastre, iar în cele mai multe clase am ajuns să vorbim despre „cei asistați social”. Deși puțini elevi credeau în existența raselor biologice diferite, cumva când venea vorba despre „asistații social” sau „țiganii din satul nostru care nu vor să meargă la școală și nu lucrează, doar primesc banii de la stat” ideile violente de segregare, pedepsire, închisoare ș.a.m.d ieșeau iar la suprafață, de multe ori într-o manieră așa de agresivă, că eram surprinsă (vezi și articolul lui Aurelian Giugăl despre „<a href="https://ro.baricada.org/elevi-despre-saracie/?fbclid=IwAR1SJYPPGqLDl0MWFJoHWYZcDLr02Gi4cGZbrmjEeSJPo0G0TpGKNdqxA54">cum opiniile unor elevi despre inegalitate și sărăcie reflectă atitudinile adulților</a>”</span><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">)</span><!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-end'></span></span><![endif]--><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. Așa că a trebuit să încep iar munca de readucere a ideilor despre „de unde știți ce știți și de ce credeți sursele voastre” și despre realități socio-economice și istorice nemaivorbind despre răspunsurile celor din grupul 3), despre cum s-au simțit. Nu știu dacă am reușit să conving pe cineva să fie mai atent atât la sursele informațiilor și mai ales la contextul în care ei și ceilalți oameni trăiesc, pentru că de foarte multe ori regurgitau mantra individului care poate să iasă din condiția „grupului 3”. Sper că măcar unii încep să fie atenți la cum stereotipurile pe care le cărăm și care sunt supralicitate politic de sute de ani, țin grupuri întregi de oameni în „colț”. Este lăudabil individul care prin muncă supraomenească reușește să iasă de acolo, dar nu cred că problema sunt indivizii care rămân acolo, ci „colțul” în sine, iar responsabilitatea e în primul rând a celor care au creat și care mențin colțul (în cazul jocului nostru, eu și cei din grupa 1 și 2). Colțul fiind geografic (periferia), social și istoric. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Pentru demitizarea conceptului de „asistat social” (ex. elevii care primesc alocație =))) </span><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 18.6667px;">citiți</span><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14pt;">:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Valer Simion Cosma: <a href="https://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.com/2017/10/cel-mai-popular-fake-news-din-romania.html?m=1&fbclid=IwAR1nuiBXgFtL3DYxFQSQkJNT7P2Q7NNwgEQFzZ-3e2SrLg9tPsN9zJoCkTw">Cel mai popular fake news din România</a></span><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">, <a href="https://ro.baricada.org/saracia-solidaritatea-alegere-personala/">Sărăcia nu e alegere personală, solidaritatea cu celălalt este</a></span><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">, <a href="https://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.com/2017/10/cum-poti-supravietui-cu-minimul-pe.html">Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz</a></span><span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Victoria Stoiciu: „<a href="https://republica.ro/zsunt-niste-putori">Sunt niște putori</a>”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><b>Bibliografie<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<!--[if supportFields]><span
lang=RO style='font-size:14.0pt;line-height:150%;font-family:"Calibri Light",sans-serif;
mso-ascii-theme-font:major-latin;mso-hansi-theme-font:major-latin;mso-bidi-theme-font:
major-latin;mso-ansi-language:RO'><span style='mso-element:field-begin'></span><span
style='mso-spacerun:yes'> </span>ADDIN ZOTERO_BIBL
{"uncited":[],"omitted":[],"custom":[]}
CSL_BIBLIOGRAPHY <span style='mso-element:field-separator'></span></span><![endif]--><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Bucur, Maria. 2010. <i>Eugenics and Modernization in Interwar Romania</i>. University of Pittsburgh Press.<o:p></o:p></span><br />
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span lang="DE" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 150%;">“Cronica Eugenică.” </span><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 150%;">1938. <i>Buletin Eugenic Și Biopolitic</i>, 58.</span><br />
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Davis, R. Chris. 2018. <i>Hungarian Religion, Romanian Blood</i>. Madison, Wisconsin: The University of Wisconsin Press.<o:p></o:p></span><br />
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span lang="DE" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Făcăoaru, Iordache. 1934. “Antropologia Familiei.” <i>Buletin Eugenic Și Biopolitic</i>, 309–19.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span lang="DE" style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">———. </span><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">1936. “Familii Degenerate Și Costul Lor Pentru Societate Și Stat.” <i>Buletin Eugenic Și Biopolitic</i>, 133–228.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">———. 1938. “Amestecul Rasial Și Etnic În România,” 276–87.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">———. 1943. “Valoare Biorasială a Națiunilor Eurepene Și a Provinciilor Românești.” <i>Buletin Eugenic Și Biopolitic</i>, 278–310.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">———. 1944. <i>Contribuție La Studiul Compoziției Morfologice a Românilor Din Republica Moldoveneasc</i>. București: Imprimeriile Institutului de Statistică.<o:p></o:p></span><br />
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14pt;">Turda, Marius. 2007. “The Nation as Object: Race, Blood, and Biopolitics in Interwar Romania.” </span><i style="font-family: "calibri light", sans-serif; font-size: 14pt;">Slavic Review</i><span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14pt;"> 66 (3): 413–41. </span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">———. 2014. <i>Eugenism si modernitate: Natiune, rasa si biopolitica in Europa (1870-1950)</i>. Polirom.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">———. 2015. <i>The History of East-Central European Eugenics, 1900-1945: Sources and Commentaries</i>. Bloomsbury Publishing.<o:p></o:p></span><br />
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoBibliography" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "calibri light" , sans-serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">United States. Immigration Commission. 1911. <i>Reports of the Immigration Commission. Dictionary of Races and Peoples</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<br />Ágota Ábránhttp://www.blogger.com/profile/05018444882052148614noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-55124546272340381432019-02-06T11:25:00.000-08:002019-03-01T06:18:19.851-08:00Zalăul văzut de un venetic<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRqKjWK1niWVmTa8TWFPee7s5-icmROnM1K4ZlBBJpSQUw2BvaarQ0eplI1jrFfpRcIv91R3LqY1q517bHczWU2EI3Gg5GUA2qQES_Nb4Ngu87X2CMwFymc1Xgeth10SvNu-ErxGMusUgh/s1600/DSC03800.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRqKjWK1niWVmTa8TWFPee7s5-icmROnM1K4ZlBBJpSQUw2BvaarQ0eplI1jrFfpRcIv91R3LqY1q517bHczWU2EI3Gg5GUA2qQES_Nb4Ngu87X2CMwFymc1Xgeth10SvNu-ErxGMusUgh/s640/DSC03800.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Prima dată am trecut Meseșul anul trecut, prin martie. Făceam teren prin
Sălaj împreună cu un coleg antropolog. Drumul ce șerpuiește în jos dinspre
Meseș oferă o panoramă largă asupra orașului, iar noaptea luminile orașului
împrăștiat în vale îți dau impresia că ai de-a face cu o urbe mult mai mare
decât este. Impresia se spulberă repede și dacă ești un călător-privitor grăbit
și cumva superficial sau pur și simplu iremediabil marcat de farmecul marilor
aglomerații urbane, e foarte probabil să nu înțelegi nimic din orașul ăsta,
să-l înghesui în larga categorie a orășelelor ce s-au scufundat în anii
dezindustrializării postcomuniste. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Drumul ce vine dinspre Cluj ne-a aruncat drept în
centrul istoric al orașului, așa că am început să-mi rotesc privirile în jur,
la cele câteva clădiri mai bătrânești din jurul intersecției. De multe ori când
petrec câteva zile în astfel de orășele, în țară sau afară, mă întreb cum ar fi
să trăiesc acolo, unde mi-ar plăcea să-mi beau cafeau, pe unde m-aș plimba, ce
aș putea face etc. Și cad într-un fel de reverie limitată, depistând fragmente
de oraș care-mi intră la suflet. Însă în cazul Zalăului, această scurtă reverie
a fost repede dublată de o întrebare care a început să-mi clocească în minte.
„Cum poate trăi cineva aici?”</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFjY9NxTK3jZQA_OTofBBYFhzMFV4u4gDCmqQbXpY7gaqRn5mnHyI0b03Pb6blS-2nS5WEjdRx8-EPCWhqn_eIvOfz2rMDjKNtuXYu0BekEEyrgsqtW-9NgjtwtdvOudUAlBkY9anu2cBm/s1600/DSC03868.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFjY9NxTK3jZQA_OTofBBYFhzMFV4u4gDCmqQbXpY7gaqRn5mnHyI0b03Pb6blS-2nS5WEjdRx8-EPCWhqn_eIvOfz2rMDjKNtuXYu0BekEEyrgsqtW-9NgjtwtdvOudUAlBkY9anu2cBm/s640/DSC03868.JPG" width="640" /></a></div>
<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Apoi m-am mutat aici, cu munca și am ajuns nu numai să înțeleg cum poate cineva trăi
aici, ci să și experimentez pe propria piele și minte. Ba chiar să încep să
dezvolt un fel de afecțiune bizară față de această așezare pe care am senzația
că am prins-o într-o fază intermediară, un stagiu în care se amestecă
dezindustrializarea cu reindustrializarea, depopularea cu repopularea parțială,
afacerismul local cu cel transnațional, dezvoltarea imobiliară cu părăginirea
unor vechi edificii și blocuri de locuințe. Și asta- conferă un farmec aparte.</span><br />
<a name='more'></a><br />
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"> Zalăul e plin de plăcintării, la tot pasul. Mult mai multe decît covrigăriile.
În gară, în centru, prin cartiere. Plăcintării peste tot, într-o concurență
(uneori simbioză) cu fast-foodurile, așa că dimineața în drum spre muncă mă
opresc să-mi iau câte o plăcintă pe vatră și să trag o ocheadă la forfota din
interiorul plăcintăriei. Bulevardul central e plin de magazine și magazinașe,
cu de toate. E plin de jucării și articole de papetărie, dar mai ales de
magazine de haine și încălțări. Multe și mici. Unele cu iz de magazin chinezesc
sau tarabă acoperită, altele cu un strat de glam trădând un efort de imitație a
marilor branduri și lanțuri de magazine. Într-unele se amestecă jucăriile cu
hainele, într-altele articolele de pescuit cu hainele și papucii. Printre ele,
frizerii, câte un coafor, un club al pensionarilor, reprezentanțe ale
companiilor de telefonie mobilă, sedii de bănci, farmacii și nelipsitele săli
de jocuri de noroc. La răscrucea bulevardului principal (M. Viteazu) cu strada
Simion Bărnuțiu, tronează părăginit, la parterul unui bloc de zece etaje, vechiul
Cinema Scala, dând iluzia celor care tranzitează orașul că ar fi funcțional. Nu
e. Acolo funcționează doar o sală mare de jocuri de noroc, un magazin de haine
și lenjerie intimă, iar la etaj, un bar de rockeri unde în weekenduri sunt regulat
concerte de metale grele și foarte grele. Mai ales foarte grele. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Dar nu numai bulevardul e încărcat de astfel de
magazinașe. Arterele principale ale cartierelor sunt de asemenea pline de
magazine, localuri, farmacii și... săli de jocuri de noroc. Aproape toate
blocurile au la parter câte ceva. Găsești de toate pe astfel de străzi și
dimineața vezi o mulțime de angajați și angajate servind cafeaua și trăgând din
țigară la intrarea în punctul de lucru. În special lume tânără. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">În pofida clișeului cu Zalăul construit pe o
singură stradă, orașul e mult mai întins decât îți dă senzația traversarea lui.
Străzi care te duc printre blocuri, spre zone de case și iar blocuri,
instituții răsfirate în alte locuri decât centrul orașului și destul de multe
spații verzi. Spre nord, cum mergi spre Satu-Mare, ajungi în zona industrială
și post-industrială. La bulevard vezi granzii industriei contemporane, coabitând
cu urme de industrie socialistă și afișând clădiri moderne, în contrast profund
cu hardughiile golite, rămase din anii vechiului regim. În spate, pe deal, sunt
cartiere de blocuri construite pentru miile de muncitori care cândva au migrat
înspre Zalău din ruralul învecinat, atrași de munca la Armătura, Silcotub și
alte fabrici. Azi, urmașii lor, câți au mai rămas în acele blocuri, se împart
între străinătate și munca la companiile care au luat locul vechilor industrii,
ținând în viață orașul care începuse să se depopuleze dramatic la finalul
primului deceniu postcomunist.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDvUSVbyxoCidC7UDFbGCl8f6nJaZctVC_P5Y8eOC6XcWPHSpc1AtsXTFRXx1zIpgr9nFa5WYtHogacxQayKLXmgypLpJ8lUXTNn7ke_0FmK7KgiaPChr_pQkVJwgc4crzLWH8rC_K7lqB/s1600/DSC03797.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDvUSVbyxoCidC7UDFbGCl8f6nJaZctVC_P5Y8eOC6XcWPHSpc1AtsXTFRXx1zIpgr9nFa5WYtHogacxQayKLXmgypLpJ8lUXTNn7ke_0FmK7KgiaPChr_pQkVJwgc4crzLWH8rC_K7lqB/s640/DSC03797.JPG" width="640" /></a></div>
<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Până la reorganizarea teritorială din 1958, Zalăul
era un târgușor predominant maghiar, cam de aceeași dimensiune demografică cu
Șimleul Silvaniei și Jiboul. Propulsarea la statutul de reședință de județ a
determinat transformarea accelerată a orașului, prin industrializare și
construirea câtorva cartiere de blocuri. De la un orășel de 15 144 de locuitori
în 1966, Zalăul ajunge la o populație de 68 404 în 1992, peste 71 000 de locuitori în 1996, pentru ca apoi să înceapă
depopularea și să ajungă la 62 927 în 2002 și 56 202 în 2011. Deschiderea
granițelor în contextul pre-aderării și aderării la UE, dublată de anii austerității
din contextul ultimei crize economice, au marcat din plin acest oraș și ruralul
limitrof iar în prezent ne pregătim pentru o altă transformare a orașului. Se pregătește
construcția unui mall în locul fostei fabrici Armătura. Mai precis, în locul
unei părți din imensa hardughie în care în prezent mai funcționează ceva secții
și mai lucrează o mână de oameni. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="color: #1d2129; font-size: 14.0pt; line-height: 150%;">Deși marii retaileri sunt prezenți de ani buni
aici, în centru și pe cartiere, măturând în parte micile magazine și
restrângând semnificativ piețele agro-alimentare, deși există ceva centru
comercial cu mai multe branduri, un mall în adevăratul sens al cuvântului, nu
există. Pentru asta zălăuanii trebuie să meargă la Cluj. Vine mall-ul și
marchează ieșirea Zalăului din minoratul capitalist, aducând un spațiu care va
recentra (cel puțin parțial) viața orașului, mutând-o spre zona industrială.
Vine mall-ul și aduce marile branduri, cinema (orice mall serios are și cinema),
magazine și magazinașe de tot felul, astfel că o bună parte din magazinașele de
la parterele blocurilor din centru și de pe arterele principale ale cartierelor
vor dispărea, lăsând spațiile de închiriat pentru alte inițiative
antreprenoriale. Vine mall-ul și o parte bună din forfota generată de aceste
magazine se va muta în altă parte, dând o altă imagine și atmosferă orașului.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6pO2yzH8T1rmQVPruRBRp_hkjOz4cNVFHp76g722TnCE-pSL84wYlG8lhEaJgBs-3-VqsdLs5zbrhx1S2TNHYquNb7SIws4pPGZ0yBA9cVfIiDbvGBIelfQsthZVTJCBUvTHczptPcIZf/s1600/DSC03870.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6pO2yzH8T1rmQVPruRBRp_hkjOz4cNVFHp76g722TnCE-pSL84wYlG8lhEaJgBs-3-VqsdLs5zbrhx1S2TNHYquNb7SIws4pPGZ0yBA9cVfIiDbvGBIelfQsthZVTJCBUvTHczptPcIZf/s640/DSC03870.JPG" width="640" /></a></div>
<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-20874234908937973162019-01-20T08:48:00.001-08:002019-03-01T06:18:36.311-08:00Politică și anticomunism<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiCeA0WNqNyeT31EQOHCnfUNoukk3HJZrSCN3g9mkRRWHzN2wZQnIur6cD1aOeeS0oEN4puQmrNvrj25q2V9p-kNJhhVt12m6ApLUxTToVEl-91ucfeqncCGHuOaF_luDclOLmMnELHFYS/s1600/5bd2dc551d7d1_1200_90.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" data-original-height="810" data-original-width="1200" height="432" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiCeA0WNqNyeT31EQOHCnfUNoukk3HJZrSCN3g9mkRRWHzN2wZQnIur6cD1aOeeS0oEN4puQmrNvrj25q2V9p-kNJhhVt12m6ApLUxTToVEl-91ucfeqncCGHuOaF_luDclOLmMnELHFYS/s640/5bd2dc551d7d1_1200_90.jpg" title="”Together” by Pawel Kuczynski" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">”Together” by Pawel Kuczynski</td></tr>
</tbody></table>
<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">La multe dintre proteste se
strigă „Jos Comunismul” chiar </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i la trei decenii după căderea
regimului comunist </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i trecerea la economia de pia</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ă. Iar narativa anticomunistă din postcomunism are câteva
coordonate de căpătâi, printre care:<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">(1) exterminarea/persecutarea
elitei interbelice (boierimea, elita intelectuală etc.). Regimul comunist e
descris ca o ruptură, o deviere de pe făga</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ul normal </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i o răsturnare a valorilor, un triumf al celor needuca</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i săraci, o sufocare a spiritului
nobil </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i aristocrat de către sim</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ul gregar al maselor agresive </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i inculte.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">(2) ororile din închisori </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i atmosfera de teroare. O societate guvernată de frică </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i cultura dela</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">iunii, prin care cineva putea să
parvină, să se răzbune sau să-</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i elimine competitorii<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">(3) cenzura (absen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a libertă</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii de exprimare).<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">(4) existen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a unor categorii de cetă</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">eni privilegia</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i (securi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ti, nomenclaturi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ti etc.), care huzureau în timp ce poporul suporta priva</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">iuni severe </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i care aveau un traseu
profesional u</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">urat de influen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a familiei, având posturi calde
pregătite </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i fiind înscri</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i din start într-un fel de lan</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> al transferului de putere </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i pozi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie din tată în fiu.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> Prin
acestea (</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i altele) se eviden</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">iază existen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a unui aparat represiv puternic, care a pătruns în toate
straturile societă</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i cotloanele vie</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii publice </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i private, aparat fără care
Partidul </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i Ideologia sa nu puteau controla </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i guverna o societate.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">
Condamnarea tor</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ionarului Vi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">inescu a dat multă satisfac</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i a fost aclamată ca un fel de
repara</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie târzie fa</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ă de victimele acestuia. Aparatul
ăla represiv are în centru Securitatea, despre care se spune că a influen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">at </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i traseul nostru postcomunist.
Securi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">tii sunt văzu</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i ca cei prin care s-au putut da
tunuri, fiind conecta</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i la tot ce a însemnat mare
afacere. Unii s-au îmbogă</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">it direct </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i au devenit influen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i (Ioan Nicolae, Dan Voiculescu) </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-au făcut televiziuni, funda</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii etc., nu doar că </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-au aranjat progeniturile, dar au căutat </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i să influen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">eze via</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a politică, au vrut mai mult decât bani, au vrut să fie iubi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i, populari. </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">Ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-au atras, pe bună dreptate, ura
</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i antipatia unei bune păr</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i din societate. Al</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii au operat mai discret. </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">Ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-au întins afacerile </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i influen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a, dar au evitat să iasă în fa</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ă. </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">Ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-au văzut de biznisuri </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i de familie.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> Ce au
în comun securi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">tii de rit vechi </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i nou, deveni</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i afaceri</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ti, consilieri, avoca</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i sau diploma</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i, cu mul</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i din oamenii politici (unii fo</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ti politicieni activi în PCR sau
rude ale acestora)?</span><br />
<a name='more'></a><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">Ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-au educat odraslele la </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">coli de elită, în </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ară, dar mai ales afară, la universită</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i de prestigiu din Europa sau SUA, pentru a le facilita o carieră
cât mai promi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ătoare. Până </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i Marean Vanghelie </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-a trimis copilul la studii peste ocean, alături de multe alte
progenituri de politicieni, diploma</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i, securi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ti (vechi </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i noi) </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i oameni de afaceri. Nostalgia unei lumi pre-comuniste, cu elite
manierate </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">colite în institu</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii de top, facilitează un tip de restaura</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie în care </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">taiful neo-boieresc altoie</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">te casta securistă </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i restul de caste, în care banul
gros făcut din tunuri </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i devalizări e spălat prin
investi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii pe termen lung în educa</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ia </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i carierele noii genera</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii de boierna</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i-hipsteri, unii dintre ei cu
ambi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii de salvatori.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> Cum
zicea <a data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100000652506007&extragetparams=%7B%22__tn__%22%3A%22%2CdK-R-R%22%2C%22eid%22%3A%22ARArCZRULssC3QPW1nIYxfJQTwvGVQjXIylyxXOSmmnJihvUsduC1Drx_vRYUunWJXizYoHmLv9b5Bx_%22%2C%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/fpoenaru?__tn__=K-R&eid=ARArCZRULssC3QPW1nIYxfJQTwvGVQjXIylyxXOSmmnJihvUsduC1Drx_vRYUunWJXizYoHmLv9b5Bx_&fref=mentions&__xts__%5B0%5D=68.ARA0k9rnDsVlH9BMatqLmBIXTlyDyxGIwxYmqJQbhPLBmJ7rk9WczkPIhiF2WsriD59Ob7Oarxb2MQVwVZvtx2uyF7IWGjBFT-SZqADdBQsaL6mH0Td8LKxYyPR8VaXpBxR39vttH9hnnTbGPEO6wLxywC1ey3OFIPqjS6NZ3WDqY8f6P80_jOXuMkJQPHI4loxuc3tlW3Bc" style="cursor: pointer;"><span style="color: #365899;">Florin Poenaru</span></a>, <a data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/page.php?id=107543802616247&extragetparams=%7B%22__tn__%22%3A%22%2CdK-R-R%22%2C%22eid%22%3A%22ARBtbMrfsoxJZeu2KZAT1V5meayjOPbptnAtwgVzvKKhpcNrBcNXSqAcKO8dBEuVBNcW4fpRb5OimZJu%22%2C%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/dacianciolos/?__xts__%5B0%5D=68.ARAsWbMUGZz_kkjQjntAvMvNpAZhs9nMEXTGobtC6tDv9G-mnJLNBANLGnbKmDTPUzMTDFjAFGRSRFSvsj1Va9GWdor2c1-SX388-yNo0IBvNU5rFCgcjjZvFnSrOpKvJCuiSrujIMQ0PBQVzMbL8szvVKRjjlPs3GZmy6ybm014m8Y5ebbYTcVA5X8z8BpYPr3AZT6mnrxv&__xts__%5B1%5D=68.ARA0k9rnDsVlH9BMatqLmBIXTlyDyxGIwxYmqJQbhPLBmJ7rk9WczkPIhiF2WsriD59Ob7Oarxb2MQVwVZvtx2uyF7IWGjBFT-SZqADdBQsaL6mH0Td8LKxYyPR8VaXpBxR39vttH9hnnTbGPEO6wLxywC1ey3OFIPqjS6NZ3WDqY8f6P80_jOXuMkJQPHI4loxuc3tlW3Bc&__tn__=K-R&eid=ARBtbMrfsoxJZeu2KZAT1V5meayjOPbptnAtwgVzvKKhpcNrBcNXSqAcKO8dBEuVBNcW4fpRb5OimZJu&fref=mentions" style="cursor: pointer;"><span style="color: #365899;">Dacian Cioloş</span></a> are
mare dreptate când condamnă obsesia cu Securitatea </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i omniprezen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a acesteia, însă discu</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ia provocată de acuzele aduse lui </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i partidului său ar trebui să fie
despre reproducerea de clasă, despre ambi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">iile copiilor învingătorilor
tranzi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">iei (conform narativei standard anticomuniste, majoritatea celor
care au făcut averi mari în postcomunism provin sau au legătură cu fosta
Securitate </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i cu Partidul) de a face politică, de a asana moral societatea,
de a acumula </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i putere simbolică, pentru că cea economică nu le mai este de
ajuns.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> Da, discu</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ia nu trebuie să fie despre cum cineva este vinovat pentru
faptele/activitatea părin</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ilor, ci despre cum se produc </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i reproduc castele, despre acces la resurse </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i educa</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie, despre posibilită</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ile de ascensiune socială </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i despre ipocrizie </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i standarde duble, mai ales în cazul celor angrena</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i în cruciade moralizatoare </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i de asanare morală a societă</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii. Nu e nimeni vinovat din start pentru că tatăl sau mama au
comis fapte reprobabile, au fost privilegia</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ii unui regim sau au acumulat
avere prin devalizări, corup</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie sau furt din fondurile
publice. Nici măcar vinovat pentru că averea părin</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ilor acumulată prin mijloace ilegale </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i/sau imorale sau pentru influen</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">a datorată pozi</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">iei sociale </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i profesionale a părin</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ilor. Dar e ridicolă </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i cât se poate de criticabilă
asumarea unei posturi de salvator </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i indignat moral. Când astfel de
personaje ies în fa</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ă, chinuite parcă de un
misecuvinism cronic, </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i explică cum stă treaba </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i că vor să scoată </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ara din marasmul moral (corup</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie, ho</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ie, lene etc.) </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i consecin</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ele acestuia, fără să asume
faptul că traiul </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i postura lor este </span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i o consecin</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ă tocmai a acestui marasm cu care
luptă, nu doar a meritelor personale, po</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i repede dibui gradul de impostură
</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ș</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">i nesim</span><span style="color: #1d2129; font-family: "calibri" , sans-serif;">ț</span><span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;">ire din dosul unui PR bun.<o:p></o:p></span></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="color: #1d2129; font-family: "albertus medium" , sans-serif; mso-bidi-font-family: Helvetica;"> Cum
bine zicea un amic de pe Facebook,<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<i><span style="background: #f2f3f5; color: #1c1e21; font-family: "albertus medium" , sans-serif;">Nimeni nu e vinovat pentru faptele parintilor
sai, dar parca este putin caraghios sa-i auzi pe mostenitori tinand lectii de
morala si de profesionalism, accentuand asupra mentalitatilor din Romania,
asupra inapoierii celor lipsiti de sansa lui "Mami si Tati"</span></i><span style="color: black; font-family: "albertus medium" , sans-serif;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-80998722506718650672018-06-14T06:33:00.001-07:002019-03-01T06:18:51.482-08:00Tînu' Lazăr<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div align="left" style="font-weight: normal; line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="left" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="left" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div align="left" style="font-weight: normal; line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="left" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzluQjr2fbrMnsOC4OTtw1idveFI_XJw_flaQxb7Bw28Y_GOzjnWh97qzBNqUxPoPE6p91Z4Glinfbh9WBGXY_i0m-zqH_cW6c7hH9byJKj3rT-YaLwUawr6A1flY7BPr9bsLRf-n9XRM4/s1600/20180614_161556.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="900" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzluQjr2fbrMnsOC4OTtw1idveFI_XJw_flaQxb7Bw28Y_GOzjnWh97qzBNqUxPoPE6p91Z4Glinfbh9WBGXY_i0m-zqH_cW6c7hH9byJKj3rT-YaLwUawr6A1flY7BPr9bsLRf-n9XRM4/s640/20180614_161556.jpg" width="360" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Tînu Lazăr și Mama Sâie, august 2004</td></tr>
</tbody></table>
<div align="left" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div align="left" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
vara lui 2004, prin iulie-august, eram la coasă cu tînu' Lazăr, la
Obrejă, sus pe Valea lui Stan, lîngă vîrful Măgurii. Tocmai
luasem bacul cu notă mare și intrasem la facultate la Cluj, ceea
ce-l făcuse pe tînu' extrem de mîndru de mine dar și oarecumva
trist că urma să mă car din sat. După cîteva brazde, ne-am
așezat pe un răzvor să ne tragem sufletul și tînu', cu un ton
mult mai serios și mai grav decît în alte ocazii asemănătoare,
mi-a pus o întrebare: </span></span>
</div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Măi Valeri, măi, că amu' tu ești mai învățat ca noi, ai făcut
mai multă școală, zi-mi și mie cum îi treaba asta cu Dumnezeu?
Cine-i el? Cum de le știe pe toate? Îi ceva om mai de seamă sau
cum să înțeleg eu toată povestea cu el?</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Tînu'
nu era un om bisericos, deși era prieten bun cu popa Sărmaș, jucau
des șah și se omeneau cu jinars produs la cazanul familiei dintr-un
pîrău de pe Valea lui Stan. Eu nu-mi amintesc să mă fi dus
vreodată la biserică sau să mă fi luat cu povești despre
biserică, Dumnezeu și religie. Duminica, își punea hainele bune,
își spăla cizmele și cobora în sat, cu calul sau pe jos. În
sat, își schimba încălțările și ieșea la centru unde începeau
lungile partide de șah. Era un șahist redutabil și pătimaș, în
stare să bombăne minute întregi pentru o piesă pierdută aiurea.
Pentru mine, aveam să realizez mai tîrziu, întrebarea și tonul pe
care o adresase, erau semne că începuse să mă ia în serios ca
adult și ca om școlit. Și, probabil, semn că simțea că sunt
ultimele brazde culcate împreună. Eu nu eram doar mai școlit, ci,
de prin clasa a 10-a, eram și un fel de ateu. Sau încercam să fiu.
Oricum, eram într-o pasă cît se poate de anti-bisericească, după
ce vreme de vreo 3-4 ani, în perioada gimnaziului, frecventam cu
sîrg biserica, cîntam în strană duminică de duminică și în
sărbători, citisem biblia și alte cărți religioase, învățasem
două glasuri bisericești și mă pregătisem pentru seminarul
teologic. Totul s-a schimbat brusc prin clasa a 8-a, cînd ca urmare
a diferitelor șicane făcute de un diac bătrîn, cum că nu sunt
din neam bun, că nu avem în familie tradiție de dieci, am decis să
o rup cu strana și cu biserica ortodoxă. Mama, urmînd exemplul
unei vecine trecută printr-o situație asemănătoare, a vrut să mă
ducă să cînt la catolici (greco-catolici), că acolo e loc destul
și nu te întreabă nimeni din ce neam ești și dacă înaintașii
au cîntat/avut loc de vază în strana bisericii. Dar nu am vrut.
Mi-era silă de toată povestea și deja interesele și curiozitatea
îmi fuseseră acaparate de lucruri mult mai lumești. Prin liceu,
după descoperirea metalelor grele și foarte grele, am ajuns să-i
descopăr pe iluminiști, pe Darwin și pe alții care-l scoseseră
pe Dumnezeu din schemă, așa că mi-am vîrît capul în alte dogme.
Și ce-i puteam eu răspunde bătrînului, după un așa traseu
intelectual, fără să-i zgîndăresc prea tare fricile și
cunoștiințele și fără să fac rabat de la convingerile mele
recente, fundamentate științific?</span></span><br />
<a name='more'></a></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Tînule, Dumnezeu nu e om, nu e așa cum ni-l imaginăm noi sau cum
tot auzim povestindu-se. Dumnezeu e un fel de energie care ordonează
lucrurile și le pune în mișcare, i-am răspuns eu încercînd să
fiu simultan doct și inteligibil.</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Cum adică energie? întrebă el profund descumpănit și încurcat
de răspunsul meu. Cum vine asta?</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Cum să-ți explic eu să înțelegi... gîndește-te la curentul
electric. El există, nu-l vedem, dar produce atîtea efecte.</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Păi da' curentu' electric nu e făcut de oameni? m-a întrebat el
contrariat și oarecumva derutat de răspunsul meu.</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Am
mai borborosit eu ceva acolo, dar tot n-am putut da un răspuns
mulțumitor, așa că ne-am reîntors la coasă și la împrăștiat
brazde. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Pe
la sfîrșit de noiembrie m-au sunat ai mei la gazda din Cluj, să mă
anunțe că tînu' a picat la pat și că să vin musai acasă că nu
știm cît o mai duce. După o tură scurtă pe la spitale prin
Bistrița, a fost adus la casa pe care o construise în sat, lîngă
casa părinților mei. Eu nu-l văzusem bolind niciodată, doar
bombănind despre cei care bolesc din tătă nimica sau care nu se
scoală devreme să tragă înapoi la vaci. Tata m-a pus repede în
temă:</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Dacă te întreabă de alegeri, de Băsescu și cum pare să tragă
lumea la vot în Cluj, zi-i că-s toți cu Băsescu, să fie
liniștit.</span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Pe
Iliescu îl votase doar în 90, apoi a fost tot cu Țapu' pînă la
decepția din 2000, cînd, asemeni marii majorități a
co-județenilor săi, a votat cu Vadim. Pînă ce s-a stins a ținut
pe perete în casă un poster cu Emil Constantinescu de la alegerile
din 96. Cînd am intrat în camera unde zăcea el într-un pat, s-a
ridicat să mă pupe, iar după ce m-a întrebat cum e pe la Cluj,
cum e cu ungurii, dacă sunt mulți, m-a întrebat cam cu cine trag
studenții? Și-atunci i-am vorbit vreo zece minute despre cît de
multă susținere are Băsescu în rîndul studențimii, despre cum
toți trag cu el și caută să convingă oamenii să-i dea jos pe
pesediști și să aducă dreptatea și adevărul la putere, că țara
mare nevoie are de așa ceva. Părea mai liniștit. Am vorbit puțin,
era obosit, nu se putea concentra și după o vreme delira. Tata
dormea cu el în cameră și se îngrijea să aibă tot ce-i trebuie,
căuta să-l liniștească. A cerut să vină popa Sărmaș să-l
spovedească, ne-vrînd să accepte să vadă alt preot decît pe cel
cu care povestise și băuse de atîtea ori. L-a spovedit Sărmaș de
vreo două ori, iar după vreo săptămînă, două de zăcut la pat,
s-a stins într-o noapte. Tata, fiind lîngă el în acele momente și
auzindu-i ultimele vorbe ce i-au însoțit iertăciunea, ne-a
povestit cum s-a ridicat în fund în pat în întunericul nopții și
cum a zis. „No, eu scobor la Petrea să-mi cînte!” Și scoborît
a fost, la Petrea ce zicea din zongoră și gură în formația
Frații Petreuș și murise cu cîțiva ani înainte. A murit între
cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și n-a mai apucat să
se bucure de victoria lui Băsescu și nici să vadă dreptatea și
adevărul instaurate sub lunga domnie a acestuia. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> </span></span></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-52436092951993987532018-05-24T10:31:00.000-07:002019-03-01T06:19:01.925-08:00Omul Nou Ardelean<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC7fJJFM3FcuLNOQXmvHDhgR9WcbHVy3gfao0RmyxhomtGI2IiGJQa8jRtas9xiUhKf6_owQzoy0NN_CVGCvr7fDHIqC-7j3ZU_Fx6F05pCyqqEGTuNx_Zri8uMmI_olWd2DcOSAoQd8vJ/s1600/transilv+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC7fJJFM3FcuLNOQXmvHDhgR9WcbHVy3gfao0RmyxhomtGI2IiGJQa8jRtas9xiUhKf6_owQzoy0NN_CVGCvr7fDHIqC-7j3ZU_Fx6F05pCyqqEGTuNx_Zri8uMmI_olWd2DcOSAoQd8vJ/s400/transilv+1.jpg" width="222" /></a></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">De
ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă
precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei
solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă
superioritatea Omului Nou Ardelean?</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Am
avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca
formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna
ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de
asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în
termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de
secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit
texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat
discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele
sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și
rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă
scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri
și misiunile lor. Însă, deși am trecut cu vederea și le-am luat
drept scăpări, derapaje izolate sau gafe omenești, nu am cum să
nu sesizez continua proliferare în rîndul multor adepți ai
transilvanismului a clișeelor despre superioritatea ardeleanului și
disprețul grosolan, duhnind a rasism, față de locuitorii
celorlalte regiuni și, desigur, față de romi, fie ei ardeleni sau
din alte locuri. La unii, într-atît li se umflă hezașul de
flatulațiile superiorității, încît, conviși că sunt exemplare
de elită a faunei civilizate, o iau pe arătură în buna tradiție
a disprețului nobiliar față de iobăgime, deși, după vorbă,
după port, realizezi degrabă că noblețea și civilizația din
vîrful cărora pretind că vorbesc, e doar un munte de căcat rasist
înălțat la umbra celui mai grosolan șovinism.</span></span><br />
<a name='more'></a><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Nu,
nu e un accident. Comentarii precum cele de mai jos mi-e dat să văd
periodic, adunînd grămezi de likeuri în exerciții colective de
masturbare publică a unora dintre cei care se cred superiori
suboamenilor din alte colțuri ale țării. Omul alb sau albit din Cluj, Mediaș,
Odorheiul Secuiesc sau Arad, e revoltat de invazia raselor inferioare
și a sărăntocilor lipsiți de prestigiu, e suporter al supraomului
instalat la Cotroceni și e convins că lui îi merge prost din
cauza că e nevoit să împartă țara cu primitivii, hoții și
puturoșii din regiunile care au aparținut altor imperii decît cel
născător de civilizație Central-Europeană. Îi plac multe și
vorbește mult despre muncă, cinste, hărnicie, ordine,
responsabilitate etc. Dar nu vă mai plicitisesc cu enumerarea
cunoscutelor clișee din care-și articulează imaginea de sine
acești echivalenți ardeleni ai dacopaților, ci vă las să vă
bucurați de lectura cîtorva comentarii dintr-o discuție purtată
cu cîteva astfel de personaje. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Johanis
dacă era hoț și șmecher,la ora actuală trebuia să stăpânească
cel puțin jumătate din Sibiu.Poi nu v-ar fi rușine la mulți
dintre voi,v-a adus Ceaușescu cu camioanele din te miri ce fundătură
cu căcătoare din doi pari în fundul grădinii,v-a mutat în
apartamente de bloc sau în casele naționalizate de ați crezut că
veceul e fântână și că pereții au izvoare,de coborați în fața
blocului să vă căcați iar acum vă dați mari critici și
cunoscători,după ce ați prins gustul civilizației.” </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<a href="https://www.facebook.com/mircea.daian/posts/1851553908240244?comment_id=1851558468239788&reply_comment_id=1851675801561388&notif_id=1527178899829435&notif_t=feed_comment_reply">„eu nu te cunosc personal,nici nu vreau dar ceea ce spui ca Johannis este tigan de sibiu dai dovada de ...nu vreau sa te jignesc. Tigani aveti voi la timisoara,gunoaie si olteni .Stati cu ei. Te faci de ras omule.”</a></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Toti
acei care contesta averea lui Iohannis , nu stie ce inseamna spiritul
unui Ardelean cinstit si harnic ... pentru ca ei asteapta sa le vina
totul de pomana "ca sunt mandrii Romani" In Transilvania
viitorului are loc numai oameni harnici care gandesc si vibrează de
emotie atat pentru trecutul , precum si viitorul nostru multietnic !
Trăiască Transilvania sănătoasă !”</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Are
dreptate! Ghinion pentru toți puturoșii și invidioșii! Toți vor
moca!!!” (cu referire la cunoscutul răspuns prezidențial la
întrebarea de ce nu au și alți profesori 6 case)</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dacă
cineva reușește să priceapă în ce constă superioritatea unor
astfel de fanatici, îl/o rog să-mi dea de știre. Pînă atunci, nu
pot să zic decît că între efuziunile naționaliștilor și cele
ale acestui tip de transilvăniști e doar o diferență de întindere
geografică a teritoriului pe care-l venerează pînă la
cretinizare. </span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com17tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-17288621193868161102018-03-03T03:11:00.000-08:002019-03-01T06:19:16.653-08:00Vasile din deal<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: "Liberation Serif",serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: "WenQuanYi Micro Hei"; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: "Lohit Devanagari"; font-size: 12pt; }</style>
<br />
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhz9lbASBDSVSYqk_sqMxMdV4hJl4ss4Yyn_6o-aAT5ff0hdf9oFxeobW3cRG-cTOI7cIo0liVZObtxvbAqJNw0RW6RkNbn4jrHhyNk3-NX4DJloHiKO2cLv0sCP993imV4qBH-W9uvTddX/s1600/poza+AM+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="960" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhz9lbASBDSVSYqk_sqMxMdV4hJl4ss4Yyn_6o-aAT5ff0hdf9oFxeobW3cRG-cTOI7cIo0liVZObtxvbAqJNw0RW6RkNbn4jrHhyNk3-NX4DJloHiKO2cLv0sCP993imV4qBH-W9uvTddX/s640/poza+AM+2.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>În casa copilăriei (2017)</i> @Ana-Maria Murg</td></tr>
</tbody></table>
</span></div>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;">Pe
Vasile din deal l-am văzut întîia oară cînd eram în școala
generală. Cobora pe vale, tîrîndu-și opincile prin colbul
drumului, urmat de o ceată de cîini mărioci, cîteva găteje pe
care le trăgea după el și un damf puternic de jeg, oaie, balegă
și brînză. Avea o barbă mare, murdară, straie îmbîcsite și
unsuroase și parcă prea multe pentru miezul verii. Nu dădea bună
ziua, nu zicea nimc, doar cobora pe vale trăgîndu-și gătejele și
urmat alene de cîinii săi, de asemenea tăcuți. Eram călare pe
poarta de la drum, cu arcul cu săgeți în spate, un clop de pădurar
uzat pe cap și cu niște bascheți rablagiți în picioare, pîndind
la trecători și adulmecînd ceva potențial de aventură. Pe cînd
făcea Vasile din deal cale întoarsă din sat, deja ne aciuiasem un
grupuleț de puștani obraznici și gălăgioși în fața porții.
Ne-am ținut după el debitînd fel de fel de prostii și obrăznicii,
în același timp minunîndu-ne de așa arătare și de totala sa
impasibilitate. Parcă nici nu eram acolo și nici cîinii ce formau
cortegiul său nu schițau mare lucru în materie de mîrîială,
deși vreo cîțiva erau ditamai dihăniile. Vasile a urcat liniștit
la deal și s-a pierdut în pădure, pe Costișăta, în timp ce noi,
plozii de pe vale setoși de aventuri și trăznăi, ne-am întors la
treburile noastre, parcă încă derutați de întîlnirea cu așa făptură.</span></div>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> La
ceva vreme după, nu mai țin minte exact cînd, petrecînd cîteva
săptămîni din vacanța de vară la tînu' Lazăr „în cîmp”,
adică în partea de sus a Văii lui Stan, unde nu se putea ajunge cu
mașina și unde electricitatea a ajuns doar prin 1996, am avut
ocazia să-l reîntîlnesc pe Vasile din deal. La o vacă îi venise
de taur și trebuia dusă la montă, iar pe vale, prin vecini, nu mai
ținea nimeni taur. Era mare bătaie de cap cu asta. Dacă locuiai
jos în sat, te mai descurcai cu veterinarul, că venea și o monta
artificial, dar sus, la deal, dura mai mult și pentru vacă nu mai
era bine. Toată ziulica le călărea pe suratele ei, de erau
îngrozite de așa apetit și apucături. Plus că, atunci cînd
mergeai după ele să le aduci la halău pentru adăpare și la
mulsoare, dacă nu erai pe fază, te puteai pomeni cu ditamai
animalul pornit să se urce pe tine ca să-și satisfacă
pornirile... animalice. Și tînu' Lazăr știa că Vasile din deal
avea, acolo în Obcină, către rebrișoreni, taur bun și că, mai
nou, multă lume mergea la el ca să le fie gonite vacile. În
dimineața aia, după papa cu cîrnaț și coleșă pe care ne-a
pus-o pe masă la dejun, mama Sîie s-a pus pe frămîntat aluat
pentru pită de casă și plăcinte. A făcut o covată întreagă de
plăcinte cu brînză și mărar dintre care vreo cîteva le-o pus
într-o traistă și lîngă ele a mai pus una, alta, ba un pic de
slănină, niște ceapă verde și o sticlă de jinars. Cum tînu'
mi-o zis de cu seară că trebuie să ducem vaca la taur, la Vasile
din deal, mă gîndeam că ne pregătește merinde, că ne așteaptă
drum lung. Pentru mine traseul era total nou. Stînd pe treptele de
piatră ale casei, cu o seară înainte, în timp ce eu ciopleam
niște săgeți dintr-o săgeată, iar tînu' sorbea un pahar de
jinars îndoit cu apă, mi-a arătat cam unde ar fi de mers în ziua
următoare. În afară de o pădure deasă ce acoperea dealul ce ne
despărțea de rebrișoreni, urcînd către vîrful Măgurii, nu am
văzut mare lucru, dar bănuiam că există potențial de aventură.</span><br />
<a name='more'></a></div>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> M-așteptasem
să luăm calul cu noi, cum era de alte dăți, dar n-a fost așa. Am
luat de lanț vaca și-am pornit, traversând imașul ce se întindea
prin fața casei, către drumul ce urca spre fundul Văii lui Stan,
spre a o lua apoi pe Piciorul Căprioarei înspre Obcină. Cu vaca de
lanț, deși tînu' îmi depăna tot felul de povești despre Vasile
ăsta și cum trăiește el singur, într-un buncăr, sus în deal și
cum vorbește el cu animalele lui, drumul nu era la fel de savuros ca
atunci cînd îl parcurgeam călare pe cal, cu sau fără tarniță,
imaginîndu-mă vreun personaj din prozele lui Karl May sau ceva
haiduc băștinaș. Ne-am oprit la fîntînă la tușa Măricică, să
ne luăm niște apă cu noi și-apoi am continuat drumul, cu vaca
mungind în soarele după amiezii, pînă ce-am trecut de casele lui
Macavei și Ciliboie, ultimele case de pe vale. De-acolo calea era
mai neumblaăt, semănînd mai mult a potecă sau a drum de tras lemne
și adus fînd, decît a drum pe care se circulă zilnic. Pădurea
devenea tot mai deasă și mai răcoroasă iar drumul tot mai îngust
și mai acoperit de frunze. Mintea mea crudă și nutrită cu fel de
fel de povești și lecturi imagina tot felul de pericole și
amenințări găzduite în așa pădure și acompaniind așa traseu,
dar aveam să ajung după vreo juma de oră, o oră la luminiș, fără
să observ cel mai mic semn care să-mi confirme scenariile. Ieșisem
din pădure și aveam în față o coastă înverzită, în vîrful
căreia lătrau și se agitau cîțiva cîini. Noi tot urcam cu vaca
și tînu' îmi spunea să nu-mi fac griji, „că cîinii numa' bat,
nu mușcă”. Eu, oricum, aveam pregătit arcul, deci nu mi-era
chiar atît de frică. Cînd am ajus în vîrful dealului, pe un fel
de platou, am dat peste vacile, oile și cîinii lui Vasile. Mai erau
și alte turme de oi și vaci prin preajmă, ale unor rebrișoreni,
dar ale lui Vasile erau cele mai numeroase. Câinii lătrau și tot
dădeau tîrcoale în jurul nostru, în timp ce vaca se pornise să
îngîne un muget de parcă știa că de undeva trebuie să i se
ivească alesul pentru această rundă de amor aducător de viței.
Înspre măgură se vedea un sălaș ridicat din lemne și crengi și
eu mă tot minunam că nu văd casa lui Vasile. Aveam să aflu de la
tînu' că nu are casă aici, că are o colibă, dar nu cum aveam noi
la Obrejă și unde dormeam cînd urcam cu vacile la pășunat otava,
la sfîrșitul verii. Ci un fel de bordei, de buncăr, săpat pe
jumătate în pămînt și cu ceva deasupra. Însă el doarme mai
mult cu animalele, mai ales cînd e rece. Doarme între ele, de aia
pute așa de tare, că miroase ca ele. </span>
</div>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> După
o vreme avea să apară și Vasile, secondat de cîțiva dulăi
flocoși și pașnici. Tînu' s-a apropiat de el, i-a explicat care-i
faza cu vaca și de ce am bătut drumul pînă acolo. Vasile a
mormăit ceva de neînțeles pentru mine și-apoi s-a dus să
slobozească taurul. Eram foarte curios să văd futaiul vacilor. Nu
că nu mai văzusem, dar aveam senzația că ăsta o să fie diferit,
fără a știi în ce sens ar putea fi diferit. Desigur, asta din
cauza lui Vasile, că-n rest n-aveam mari așteptări cînd duceam
vaca la taur la ceva vecini de pe vale. Știam că taurul o încalecă
și-n cîteva minute treaba-i gata și vaca se domolește. Așa a
fost și acum, adică nicio scofală. După goană, urma plata. Tînu'
a scos din traistă niște plăcinte, ceva jinars și niște bani.
Nici nu știu cîți erau, că oricum nu mă preocupau tarifele. Însă
Vasile a dat categoric din mînă, respingînd banii, fără să se
uite măcar despre ce sumă era vorba. A întins mîinile sale
crăpate și pline de balegă către traista deschisă în fața lui,
a luat plăcintele și jinarsul, toate plăcintele, și-apoi dus a
fost către animalele sale. </span>
</div>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> Mie
mi s-a făcut foame brusc cînd am realizat că am rămas fără
plăcinte. Știam că mai este ceva slănină, ceapă și brînză
prin traistă, dar nu mă entuziasmau la fel de tare. Deja eram mai
agitat decît fusese vaca la urcușul către taur. Noroc că la
coborîre drumul a mers mult mai ușor, iar după ce am ajuns la
primele case, m-am pomenit cu o plăcintă cu dulceață căpătată
din vecini. </span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxku0eq09sWnP3FwtB_GgjqMuf_cL70JLwmdPjqeHhIQDwsMNY-ieuSqPLtB6ZqAZs2Qo7k5WsizNKRr0lx_ifxt6FhyMz9TFwY9oEQgmWrs2seV48KSteE1a76qZBRt7k0oU27vZMcdrw/s1600/Poza+AM+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="960" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxku0eq09sWnP3FwtB_GgjqMuf_cL70JLwmdPjqeHhIQDwsMNY-ieuSqPLtB6ZqAZs2Qo7k5WsizNKRr0lx_ifxt6FhyMz9TFwY9oEQgmWrs2seV48KSteE1a76qZBRt7k0oU27vZMcdrw/s640/Poza+AM+3.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Pe Valea lui Stan (2017)</i> @Ana-Maria Murg</td></tr>
</tbody></table>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> </span>
</div>
<div class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> Vasile
mi-a rămas în minte, deși nu l-am mai văzut de atunci. Mi-era
greu să pricep cum poate trăi cineva așa, între animale, pe
coclauri și la vreme de frig îngropat pe jumătate în pămînt.
Era mizerabil, flocos și tăcut, ceea ce mă contraria extrem de
tare și mă făcea să-l asociez cu profeții sau misticii despre
care citisem în Biblie sau alte cărți. Doar că el nu predica
nimic și nici nu căuta să vorbească cu lumea. Își vedea de ale
lui și nici nu înțelegeam de ce face toate astea, de ce are grijă
de atîtea animale și de ce s-a retras el în vîrful dealului, la
poalele Măgurii. Mai tîrziu, prin facultate, cînd am văzut în <i>Sibiriada</i> lui </span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span class="st">Andrei Konchalovsky</span> bătrînul pus pe doborît copaci în pădurile siberiene și aparițiile lui Moș Veșnic, mi-am adus aminte de Vasile, straniul personaj cu apariție pasageră în vremea copilăriei mele. Pe la sfîrșit de liceu, aveam
să aflu că Vasile din deal a murit într-un incendiu în Coșbuc.
Avea acolo o casă, unde locuia ceva fiu de-al său și unde mai
cobora iarna. Era rupt de familia sa dar mai trăgea pe acolo,
cîteodată. A murit ars de viu într-un grajd cu animale din preajma
casei. Adormise acolo, cu lămpașul aprins, probabil beat. S-a
aprins grajdul și a ars acolo împreună cu animalele pe care n-a
apucat să le slobozească afară din infern. Umbla vorba că i-au
mai găsit doar ceva cataramă și părți metalice din cureaua lată
de piele ce o purta la brîu. </span>
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-20263683164887853372018-02-11T04:04:00.000-08:002018-02-11T04:05:27.298-08:00Lentile cinematografice și lentile istorice: Dunkirk și The Darkest Hour<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSezMdvHwXInFQN09zu1ugkdHFE03dmQd6PX38NeYQ5spJK56OEbKbnbL0UZprOrdN4buRNk3u9OfwfB286BqmvPfEQ7clpp4WsCWAd2OvhcsjyHI8Yo15D18mHlwKEg5pvdbsSfKrCUBE/s1600/content_Darkest_Dunkirk.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="575" data-original-width="800" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSezMdvHwXInFQN09zu1ugkdHFE03dmQd6PX38NeYQ5spJK56OEbKbnbL0UZprOrdN4buRNk3u9OfwfB286BqmvPfEQ7clpp4WsCWAd2OvhcsjyHI8Yo15D18mHlwKEg5pvdbsSfKrCUBE/s1600/content_Darkest_Dunkirk.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Atenție, spoilere!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Dunkirk (r. Christopher Nolan) și The Darkest Hour (r. Joe Wright) tratează ambele aceleași evenimente dramatice din mai-iunie 1940 - anume aproape miraculoasa evacuare a militarilor britanici și francezi de la Dunkirk - și ambele au ieșit anul trecut pe marele ecran. Însă în ciuda asemănărilor, paralelelor și sincronizărilor tematice și cronologice, cele două filme sunt două specii complet diferite. Și nu mă refer doar la diferențele formale: unul privește evacuarea propriu-zisă, celălalt receptarea ei acasă; unul este o dramă colectivă, celălalt o dramă individuală, un studiu de personaj; unul este cinematic, celălalt este teatral, etc. Ci mă refer la felul cum aleg creatorii lor să se raporteze la istorie. Iar aici, iarăși, nu vorbesc despre redarea fidelă a evenimentelor istorice, căci ambele filme au pretenții dramatice pe care le realizează din plin, deci își asumă anumite libertăți cu privire la situațiile și personajele lor, care nu se potrivesc pe de-a-ntregul cu cursul evenimentelor așa cum au fost ele înregistrate de istorici și documente (pentru curioși, ambele sunt confruntate cu ‘adevărul istoric’ <a href="https://www.slate.com/blogs/browbeat/2017/07/20/what_s_fact_and_what_s_fiction_in_dunkirk.html" target="_blank">aici</a> și <a href="https://www.slate.com/blogs/browbeat/2017/12/08/what_s_fact_and_what_s_fiction_in_darkest_hour.html" target="_blank">aici</a>). Mai degrabă, ceea ce le plasează în opoziție unul față de celălalt este angajamentul celor două filme față de una sau cealaltă dintre perspectivele istoriografice dominante: istoria văzută de jos sau istoria prin cei mici, cum i-ar fi plăcut lui Iorga să spună, și istoria văzută de sus sau, dacă vreți, istoria prin cei mari.</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
The Darkest Hour, mai convențional din punct de vedere cinematografic decât contenderul său, este totodată și cel mai convențional dintre cele două filme în ceea ce presupune vederile sale istorice. Redând întreaga poveste a intrării Marii Britanii în război aproape exclusiv prin ochii lui Winston Churchill (jucat de Gary Oldman), filmul este automat și promotorul istoriei prin cei mari. Istoria prin cei mari nu este nimic altceva decât maniera obișnuită în care am fost cu toții acomodați să deslușim trecutul, anume istoria ca rezultat al voinței personalităților extraordinare, a oamenilor mari sau, mai corect, a marilor bărbați, căci adesea istoria văzută prin aceste lentile nu este o treabă de lăsat pe mâna femeilor, nici măcar pe cea a femeilor cu adevărat extraordinare. The Darkest Hour se încadrează cu succes în acest soi de narativă istorică, prezentându-ni-l pe Winston Churchill ca pe candidatul cel mai puțin probabil la funcția de prim-ministru, un pion în jocurile politice elaborate ale Conservatorilor, un individ privit cu neîncredere de egalii săi și de către majestatea sa, George VI, dar care reușește, în ciuda opoziției, să ia decizia istorică ‘corectă’ și să nu cedeze presiunilor de a încheia o rușinoasă pace cu Hitler. Între isprăvile sale extraordinare și ‘corecte’ se numără cererea plină de patriotism cinic adresată garnizoanei britanice din Calais de a se sacrifica în fața inamicului pentru a-l putea ține la distanță de Dunkirk, unde se punea la cale evacuarea a peste 400.000 de militari; sau o alta, la fel de cinică, de a mobiliza flota civilă să participe la îmbarcarea soldaților asediați și a o expune astfel focului inamic. Toate aceste decizii le par prostești și impulsive colegilor săi de guvernare și ministerului de război, iar filmul nu se ferește să le prezinte ca atare, sau chiar să ni-l arate pe Churchill în momente de dubiu și slăbiciune. Însă toate acestea nu fac decât să-i ranforseze aura extraordinară, chiar providențială, deciziile sale, oricât de pripite, impulsive și riscante, fiind în cele din urmă cele ‘corecte’ din punct de vedere istoric. Și nu doar avantajul retrospectivei istorice pe care o presupune un asemenea film îl îndreptățește pe Churchill în fața istoriei, ci și faptul că este singurul om politic din Regat care întruchipează voința populară. Scena din metrou, în care primul ministru sondează opinia publică ca să afle că și aceasta, la fel ca el, nu vrea să cedeze în fața naziștilor, pe cât de neconvingătoare din punct de vedere istoric (populația era destul de împărțită în 1940 în ceea ce privește efortul de război; vezi link-ul de mai sus), este pe atât de eficientă ca mecanism hagiografic, căci ni-l arată pe lider în acord cu poporul său. Sau, mă rog, în cazul perspectivei istorice abordate de The Darkest Hour, pe popor în acord cu liderul său.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dunkirk-ul lui Christopher Nolan este tocmai la antipodul lui Darkest Hour. Alegând să prezinte istoria evacuării din 1940 de la firul ierbii sau, mai bine spus, de la firul de nisip al plajei de la Dunkirk, filmul este poate una dintre cele mai izbutite zugrăviri cinematografice a istoriei așa cum se vede ea prin ochii celor mulți și mărunți. Cu excepția comandantului Bolton (jucat de Kenneth Branagh), elitele sunt practic absente de pe ecran și parcă absente din întreaga derulare a evenimentelor. Ce vedem adesea nu sunt sacrificiile eroice comandate cu cinism responsabil de către politicienii de peste canal, ci grupuri confuze și dezordonate de soldați care caută cu disperare să scape de focul inamic, pe puntea oricăreia dintre ambarcațiunile trimise în ajutor. Ce vedem e fața războiului acolo unde se întâmplă el, și nu portretul schematic și rece al acestuia pe care-l desenează elitele în camera consiliului de război, mimând îngrijorarea. </div>
<div style="text-align: justify;">
Momentele de eroism nu lipsesc, bineînțeles, cum e de pildă cazul sacrificiului pilotului Farrier (Tom Hardy) sau avântul dezinteresat al flotei civile. Însă când ne sunt prezentate, aceste momente nu ne apar ca izbânzi patriotice comandate de către elita politică britanică, ci mai degrabă ca acte voluntare, roade al unor autentice sentimente de camaraderie și spirit comunitar. Ceea ce nu exclude reversul medaliei pe care-l presupune mai întotdeauna experiența războiului, anume călcarea principiilor de orice fel când miza e însăși supraviețuirea, cum e de pildă cazul ofițerului suferind de șoc post-traumatic (Cillian Murphy), salvat de o ambarcațiune civilă care se îndrepta spre Dunkirk, și care încearcă, cu consecința tragică a provocării morții accidentale a unui civil, s-o întoarcă către Marea Britanie, negândindu-se la soarta tovarășilor săi rămași abandonați pe plajă. </div>
<div style="text-align: justify;">
Și tocmai fiindcă are îndrăzneala de a prezenta experiența războiului în imediatul și imprevizibilul ei, așa cum a fost trăită, probabil, de către participanții direcți, iar nu filtrată prin lentilele unor elite distante și cinice, face din Dunkirk o mult mai reușită realizare cinematografică decât The Darkest Hour. Și nicăieri nu se poate vedea mai bine acest lucru decât în scena de la finalul filmului, când istoria celor mari se întâlnește cu istoria celor mici. Ajunși într-un sfârșit pe insula mamă, doi militari cu care ne-am obișnuit pe tot parcursul acțiunii, citesc vestea evacuării lor într-o gazetă proaspăt ieșită de sub tipar. Așteptându-se la oprobriul public pentru rușinoasa lor fugă peste canal din fața avansului inamic, cei doi află cu stupoare că de fapt au fost parte a uneia dintre cele mai eroice isprăvi militare din istoria Marii Britanii. Citind faimosul discurs al lui Winston Churchill („We shall fight on the beaches, we shall fight on the landing grounds...”), fără dicția și dramatismul primului ministru, fața soldatului schițează mai degrabă o privire uluită decât una victorioasă, pe care o aruncă apoi camaradului său, ca și cum nu i-ar veni a crede ce aude. Fără știința lor, a soldaților, în camerele slab luminate ale consiliului de război, în timp ce evacuarea se derula, mașinăria de propagandă a elitelor politice a lucrat de zor la răstălmăcirea și ‘corectarea’ istoriei. Ceea ce ar fi trebuit să fie un dezastru militar de mari proporții, a fost întors peste noapte într-o victorie răsunătoare, totul cu scopul de a putea arunca în continuare alți și aceeași tineri în vâltoarea războiului care abia începea.</div>
<div style="text-align: justify;">
În mod evident, elitele politice au luat decizia ‘corectă’ din punct de vedere istoric, un armistițiu cu Hitler, deși o posibilitate în epocă, apărând astăzi ca unul dintre cele mai sinistre exerciții de istorie contrafactuală. Apoi, evacuarea miraculoasă de la Dunkirk, cu toate mașinațiile propagandistice ale elitelor, a fost fără îndoială „minciuna” necesară argumentării politice a continuării efortului de război împotriva naziștilor. Asta nu scuză însă felul în care cinema-ul se raportează la război, fie el și onorabilul război împotriva dominației celui de-al Treilea Reich. Căci dacă un film de război nu e în același timp și un film anti-război, atunci nu e decât o evidentă piesă de propagandă. Dunkirk reușește în a fi un film anti-război în cel mai subtil mod, pe când The Darkest Hour, cu narativa lui glorioasă, eșuează zgomotos. The Darkest Hour ne arată cu mândrie elitistă că istoria e înfăptuită de cei mari. Dunkirk ne spune însă că cei mici sunt cei care o suferă.</div>
B. V. Vătavuhttp://www.blogger.com/profile/03544754967986293982noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-73830845032372433302018-01-19T16:14:00.001-08:002019-03-01T06:19:37.985-08:00Punk Was Not Dead: Aventuri de Coteț<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgI6s-TB7xIQ1Q1dDsv1uyczLsnEUQOniuYHSVPkMjL_ev74GzMJVMH_lzKsiKL82k-u-pBlcJgFRggEzKxl4mMvAms6dnr7rXhi61A-nBDSOVZvgyVtOe_OGefPRskPGr91j4z3_lwK5VZ/s1600/d6e0c71ca3722c71ddd73a242718257f_XL.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="575" data-original-width="1024" height="358" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgI6s-TB7xIQ1Q1dDsv1uyczLsnEUQOniuYHSVPkMjL_ev74GzMJVMH_lzKsiKL82k-u-pBlcJgFRggEzKxl4mMvAms6dnr7rXhi61A-nBDSOVZvgyVtOe_OGefPRskPGr91j4z3_lwK5VZ/s640/d6e0c71ca3722c71ddd73a242718257f_XL.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Prin
anii nouăzeci, cînd copilăream pe la Telciu și-mi plimbam cizmele
prin slotăraia de pe Valea lui Stan și Zugău, nu prea aveam habar
că sunt/urmează să devin un om recent, cu atît mai mult în
momentele extrem de enervante cînd mă trezeau ai mei înainte de 8,
ca să duc vacile pe imașul de deasupra gării. Mai grav, habar
n-aveam că o să devin punk înainte de a avea buletin și că voi
realiza contribuția pe care am adus-o eu muzicii, culturii și
idealului punk, doar în anii facultății, cînd eram deja plecat de
multă vreme dintre dealuri și balegi. Îmi plimbam prin colb și
slotăraie nu doar cizmele sau bascheții, în funcție de sezon, ci
și ignoranța și entuziasmul hrănit, în primul rînd de TV-ul
nostru Olt, alb negru, de pe măsuța cu mileu. Și asta se întîmpla
vara, cînd la ora aia abia începeau să se încingă corturile prin
Vama Veche și prelatele teraselor de pe litoralul de unde ne
transmiteau seara emisiuni despre cum se distrează lumea și cum se
trăiește viața din plin. Uneori mă holbam, dospind de invidie și
frustrare, la astfel de transmisiuni, cu multă spumă, jocuri de
lumini, țîțe și șolduri aproape dezgolite și cîte alte cele
din repertoriul entartainmentului văratic, înainte să adorm cu
gîndul la brazdele, coasa sau pologul din ziua următoare. În sat,
pînă în anii liceului, singura distracție seara era adunatul la
barieră, pe o porțiune de verdeață dintre calea ferată, valea
lui Stan și stîncile din spate, de unde începea dealul lui
Hondrari. Oricît de rupt aș fi fost după diferitele munci ale
zilei, seara, băgam cu saț un episod din <i>Sunset Beach</i>
și-apoi mergeam la barieră, să facem foc, să prăjim mălai în
lapte și să combinăm gagicile venite la lelea Lucreță a lui
Hondrari. Am fost îndrăgostit, pe rînd și simultan, de toate cele
4 bistrițence care veneau vara la bunici, la țară, pe vale la noi.
Pe trei dintre ele am reușit să le și pup și să le țin de mînă.
Pe una chiar am pupat-o cu limba mai tîrziu, în liceu. Apoi, cum
era firesc, s-au îndrăgostit de alții, tot de pe vale sau de pe
alte ulicioare, ceea ce am făcut și eu, expandîndu-mi în primă
fază orizontul emoțional pînă la cealaltă barieră și cabină
CFR (vreo 3-400 de metri), de pe ulița gării. Iar apoi, purtat de
patima iubirii și a datului din gură, am luat cu asalt ulicioara
bisericii, Telcișorul, pînă am ieșit din sat. Dar asta-i altă
poveste.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Aveam
trei tovarăși principali cu care îmi făceam veacul pe vale și pe
coclauri: Vasi Ganea, Gigi de la Cluj și Popovski, ultimul mai rar,
că stătea tot mai mult pe la ai lui, la Ploiești. Pînă să vină
anii tulburi ai liceului, cu toate chinurile, frămîntările și
căutările adolescenței, îmbibate în golănii și disperarea de a
fi băgat în seamă, o ardeam mai mult cu Vasi, care locuia cîteva
case mai în jos și care era mai tînăr cu doi ani decît mine. Eu
eram, de regulă, ăla cu ideile și inițiativele, iar Vasi mă
ajuta să le concretizez. Am avut multe inițiative, majoritate avînd
de-a face cu domeniul construcțiilor de colibe, în copac și nu
numai, pe atunci fiind foarte la modă pe valea noastră. Nu mai țin
minte cîte colibe am ridicat și cîte cuiburi de crengi suspendate
pe crăci de arini sau carpen. Dar nu prea impresionai gagicile
orășence cu astfel de inițiative, așa că, prin clasa a 7-a am
ridicat ștacheta. Mi-am propus, împreună cu Vasi, să facem o
mașină de lemn, avînd la bază mecanismul unei biciclete, la care
să putem pedala amîndoi, simultan sau pe rînd, ca să putem să le
scoatem la plimbare pe fete, la vară, cînd urmau să vină. Am
desenat vreo cîteva schițe, am discutat ore întregi, chiar am
făcut un fel de contract, visînd că o să facem și ceva biștari
dintr-un fel de taximetrie bizară pe vale în sus și în jos, iar
în acel contract, fiind mai mare și avînd încă de pe atunci
porniri manageriale și antreprenoriale ieșite din comun, am
specificat clar că eu am 51% din acțiuni/drepturi de proprietate
asupra viitorului atelaj și a banilor rezultați din taximetrie și
cărăușie. Plus că urma să fie construită la mine, în magazia
de lîngă șură. Cadrul de bicicletă, din cîte îmi amintesc,
urma să-l pună la dispoziție Vasi, că era un pic mai avut. Iar eu
urma să procur ceva scîndură de pe lîngă casă. În afară de
cîteva ore de discuții, schițe, proiecții fantasmagorice și negocieri, n-a ieșit nimic din
toată treaba. Nici măcar nu ne-am mînjit pe mâini și brațe cu
ceva ulei și vaselină, ca să dea bine la anturaj. Abilitățile
inginerești erau atu-ul fratelui meu, eu fiind cel cu apucături de
artist, după cum aveam să constat, în repetate rînduri, pînă
prin facultate, cînd mi-a trecut. </span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Și
vara stătea să vină, cu tot cu muzele noastre, iar de pe strada
principală, pe scurtătura din Macojiță, pe lîngă cimitir, venea
la vrăjeală și combinat Dani (Simion) a lui tanti Dana de la
aprozar. Mă-sa avea pe-atunci magazin en gros. El avea bicicletă
șmecheră și începuse să dea ture, sfidător, pe lîngă barieră,
pe la poarta casei lor. Știam că e o chestiune de timp pînă ne va
sufla fetele. Ceea ce s-a și întîmplat, deși a avut ceva de furcă
cu noi și, într-un final, a trebuit să se pună bine, cumva pe
lîngă noi. Mai ales că mă-sa avea magazin en gros. Dar în vara
aia am dat lovitura în alt plan. Mi-am găsit și consumat una
dintre vocații. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Nu
ne-a ieșit cu mașina-bicicletă, așa că am pus de o scurtă și
explozivă carieră muzicală. Aveam în podul casei, nu știu de
unde, cîteva șindrili de lemn. Le-am cioplit în formă de chitară.
Am bătut cîteva cuiuțe în ele, am întins vreo 8 elastice din
alea de legat borcanele sau fișicurile cu bani și am rezolvat, nu
fără bătăi de cap, de două chitări. De zdrăngănit,
zdrăngăneau ele ceva, acolo, oricum niciunul nu știam să cîntăm
la vreun instrument și nu ne era prea clar ce înseamnă un acord, o
octavă sau un grif. Cu tobele a fost un pic mai simplu, iar alea,
deși improvizate din cutii de carton de la magazinul mamei mele sau
de la alte magazine din sat, la care se adăugau cîteva fedeauă de
oale sparte și ligheane de plastic, chiar sunau a tobe și ne
permiteau să legăm un fel de ritm. Tobele erau treaba lui Vasi, eu
fiind cu chitara, vocea și compoziția (versuri+linie melodică). La
cealaltă chitară, l-am cooptat degrabă, cum începuse vacanța, pe
Florin de la Bistrița, venit pe Zugău, la lelea Doce. Ca vîrstă,
era între noi, ca nivel muzical la fel, adică semi-afon dar foarte
entuziast și suficient de plictisit încît să se bage în așa ceva.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Știe
oricine care a avut de-a face cu industria muzicală, cu vreun fel de
trupă, mai ales cînd e vorba de rock, că începuturile sunt foarte
dificile, că există multe provocări și opreliști. E nevoie de
studio, de sală de repetiții etc. Și cum hărmălaia urma să fie
semnificativă, nu puteai găzdui așa ambiții muzicale în orice
spațiu. Norocul a venit tot dinspre Vasi, toboșarul nostru. Ai lui
aveau peste apă de casa lor un șopru mare și niște cotețe pentru
porci și găini. Dar în ultima vreme, cum nu prea se mai renta să
crești porcii de mici, cumpărau godalăi doar toamna, așa că al
lor coteț stătea neocupat toată vara. Prin urmare, ne-am decis să
ne instalăm acolo cu sculele, mai ales că era destul de curat și
relativ spațios. Și nu puțea mai deloc, că era mereu deschis.
Înăutru era și o ladă de lemn, probabil pentru tărîțe sau
mălai, așa că aveam unde ne depozita sculele cît nu eram acolo.
Primul lucru, înainte să demarăm rockăreala, a fost să ne dăm
un nume. Și aici, după negocieri și impuneri, am găsit un nume
care să ne mulțumească pe toți. Adică pe mine și Vasi, că
Florin n-avea nicio treabă și nici nu prea era cu rock-ul. Amîndoi
eram fani <i>The Kelly Family</i><i>, </i><span style="font-style: normal;">că-i
tot auzeam pe la radio îngînînd fel de fel de hituri</span>. Așa
că am pornit cumva de aici. Apoi, el o dădea mai mult, datorită
unchiului său consumator de metale grele și foarte grele, cu
Slayer, Manowar, Sepultura etc. Eu, băiat finuț și sensibil,
crescut la umbra lui Maria Ciobanu, Tămaș, Pomohaci, Dr. Alban, DJ
Bobo și Bon Jovi, eram într-o fază de fascinație profundă și
ininteligibilă față de Omul cu Șobolani și Blink 182, iar la
celălalt capăt, Brian Adams și ... Bon Jovi. Preferințe care,
după cum era și firesc, s-au regăsit din plin în sound-ul nostru.
Dar, revenind la nume, după cum a și rămas scris cu vopsea pe lada
de lemn din coteț, trupa a fost botezată <i>The Fire Kiss</i>. Suna
bine. Și metal și glam, cu îngăduință pentru modul relativist
în care sunt utilizate în mediul rural conceptele și terminologia
de specialitate, putea suna chiar nițel punk. Însă, partea de punk
urma să se rezolve prin titlul ales pentru primul album și unul
dintre track-urile (din păcate, mai puțin populare) ale albumului. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Am
început să fac repede piese. Ne aprovizionasem cu cutii de rezervă
și furasem de la mama de la magazin ceva elastice pentru bani, în
caz că ni se destramă chitările în timpul cîntărilor. Prima
piesă, cum era de așteptat, a fost o baladă super leșinată și
lacrimogenă: „Mai bine am să mor”. Un muget prelungit, cu bețe
izbite leneș de carton și elastice ciupite de se auzeau mai mult
unghile zgîriind șindrila, decît presupusa vibrație a corzilor.
Dar compensam cu vocea și implicarea, încît aș fi putut să o
cînt și fără instrumentație. Zici că eram la strană. cîntînd morțăște. Iar colegii de trupă, cînd nu se
plictiseau acompaniindu-mi lălăiala lăcrămoasă, îngînau și ei
cîte ceva pe lîngă mine, într-un efort colectiv de asumare a
penibilului și ridicolului. Sufeream enorm pe atunci, ceva dramă
emoțională mă mistuia cu furie, așa că mi-am transpus durerea și
jindul într-un refren pe care și acum îl țin minte:</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Mai
bine am să mor,</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Decît
să fiu pribeag,</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Să
mă gîndesc mereu,</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">La
chipul tău cel drag”.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Mare
noroc că nu am rămas blocați în pasa asta leșinistă, că nu mai
ieșea niciun album și niciun concert. Așa că am schimbat repede
macazul. Nu mai știu exact ordinea, dar destul de repede a urmat și
hitul nostru, foarte ritmic, aducînd nițel a Sarmalele Reci, și
intitulat: „O viață de cîine”.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Refrenul,
de asemenea păstrat în minte (cu tot cu linia melodică, chiar dacă
nu se poate auzi printre rînduri), sună cam așa:</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">O
viață de cîine, o viață de cîine,</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">O
viață de cîine am dus</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Hau,
hau (backing vocals Vasi și Florin, printre tobe și chităraie)</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Cînd
toți prietenii,</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
față mi-au spus,</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Că
la minte-s mai redus”</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Habar
n-am ce voiam să spun/transmit prin versurile astea, oarecumva
involuntar auto-ironice, dar m-a prins ritmul și mi-au intrat în
cap pentru totdeauna. Și nu doar mie. Piesa era catchy, bontăneala
din tobe făcea ca zgrăpțatul șindrilelor cu elastic să nu
conteze mai mult decît un fel de fond sonor, nu neapărat deranjant.
Asta o cîntam cel mai des și aveam o mare problemă cu sculele.
Elasticele, ca elasticele, că mai procuram, cîntam și cu cîte
unul, două lipsă, dar cutiile de carton-tobe erau hărămnite
degrabă de Vasi, adept al unui stil rapid, tributar
trash-metal-ului, așa că nu de puține ori piesele se terminau mai
devreme, începeam scandalul și mă trezeam nevoit să-i aplic cîte
o corecție fizică sumară bateristului, pentru a-l lămuri că nu
avem noi scule de așa metale și sălbăticii. Scandal, supărare,
mergea în casă, pornea combina lui taică-su și băga <i>Arise</i>
de la Sepultura sau <i>Countdown to Extinction</i> de la Megadeth, la
volum ridicat, ca să-mi arate cum stă treabă. Avea casetele de la
unchiul său și se lăuda cu ele. Slavă Domnului, într-un final au
ajuns și, parțial, rămas la mine. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Revenind,
problema asta o rezolvam prin discuții calme și ture date pe la
magazinele din sat. Sau colectînd ligheane și oale aruncate pe apă.
Deja ne știau doamnele de pe la magazinele din centru și nu
pricepeau ce facem noi cu atîta amar de cutii. După ce ne-am făcut
provizii serioase, ne-am apucat iar de compus și repetat. Era mai
greu pînă ne porneam și ne legam cumva zgomotele, că apoi eu
începeam să urlu suficient de tare, coerent și melodic, încît să
las impresia că știu ce fac, adică, că cânt. Ideile de piesă au
început să vină mai ușor în momentul în care ne-am decis să
înregistrăm un album. Eu am dat titlul albumului, iar Vasi a adus
casetofonul cu care ne-am înregistrat. Nu mai știu care dintre noi
a pus la bătaie o casetă, foarte probabil vreuna cu muzici
populare, de-a bătrînilor noștri. Sau ceva Genius, 3rei Sud Est,
AS20 de dată recentă. Însă, după ce eu am propus să numim
albumul, realist și onest, „Aventuri de Coteț”, am purces la
compus și înregistrat, imprimînd o direcție profund nu metal și
punk compozițiilor noastre. Am început să băgăm și un fel de
rap printre refrene, că vedeam că se poartă la TV. Și, fără
prea multă dezbatere și strategie, ne-am trezit compunînd versuri
autoironice, în care ne cîntam nu doar condiția de cîntăreți de
coteț, ci și ocupațiile zilnice care ne restrîngeau masiv spațiul
și timpul alocat hobby-urilor, pasiunilor și inclinaților. Piesa
care avea să dea numele albumului, deși n-a avut priză la public,
comparativ cu „O viață de cîine”, mi s-a părut cea mai
solidă și inspirată compoziție. Îmi amintesc părți din versuri
și tematica generală. Refrenul era simplu, foarte punk, cu vagi
trimiteri către registrul grunge și trash metal. Strigam toți, pe
alocuri cu grohăieli chinuite, rareori izbutite: <i>Aventuri de
cotețțț</i>!! de vreo 3 ori. Și, în dosul urletelor, Vasi bătea
tare din tobe, ba în cutii, ba în ligheane sau fedeauă, de
tresăreau speriate babele care treceau pe drum, nepricepînd cine ce
taie sau ce pățește în cotețul brigadirului. Compoziția începea
cu un rap lejer, cu tematică domestică rurală. Trimițînd subtil
la părțile de rap de la Coma și Vița de Vie, cu un discret accent
șmecheresc de Puya, totalmente nereușit, piesa aborda frontal,
fără menajamente și eufemisme, problema datului la porci, de la
pregătitul hâlbelor - apă fiartă, coji de baraboi opăriți/baraboi fierți sau napci + harbuz (în funcție de sezon), tărîțe
sau urzici opărite și alte bulihauă de prin grădini sau de pe marginea drumului - pînă la intratul matinal sau la ceas de
seară, în habitatul lor. Surprindeam elegant efectul produs asupra
lor de proximitatea găleții cu hîlbe, încăiereala de deasupra
troacei din roată de tractor tăiată și intratul cu picioarele în
mîncare, într-un gest impulsiv de sfidare a oricăror maniere și
urme de pragmatism. Mirosul din coteț, adînc pătruns apoi în
haine, adeseori combinat cu cel amoniacal de balegă și pișat
bovin, alături de urmele de balegă sau găinaț multicolor lipite
de talpa papucilor, erau de asemenea detalii importante în economia
compoziției. Mai ales în partea unde vorbeam de zilele speciale,
cînd te trimite mă-ta sau tac-tu să dai la porc, tocmai după ce
te-ai puțulit și îmbrăcat frumos de ieșit în sat. Stress,
nervi, frustrare și dispreț față de gustosul și anti-modernul
animal din coteț, care-ți reamintește periodic cine ești și cam
ce potențial ai. Rămîn la convingerea, împărtășită de altfel
și de Vasile, că piesa a fost prea subtilă, prea peste
duhul/trendul acelor veacuri, așa că nu e de mirare că nu a prins
mai deloc. Că lumea abia a avut răbdare să o asculte pînă la
capăt la primul și ultimul nostru concert. Sunt convins că azi am
fi avut șansa unui succes mult mai amplu, și nu doar datorită
mijloacelor media la care noi nu aveam acces atunci, ci, și pentru
că există astăzi o plajă de consumatori de nișă suficient de
excentrici încît să aprecieze/consume compozițiile noastre profund și habarnist
experimentale.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Pomenitul
concert s-a organizat când aveam deja vreo 5-6 piese. Le
înregistrasem pe badoc și, la ascultare, cu puțin efort, puteai
distinge printre boncăleli, cutii sparte în ritm de Igor Cavalera
și ceva unghii trăgînd de zor de elastice și de suprafața aspră
a unor șindrile, un fel de muzică greșit avangardistă și fără
niciun fel de premeditare, conectată mai degrabă la Burzum (aveam
să-l decopăr ulterior), Ligeti sau John Cage, decît la trupele pe care le emulam. Ceva era acolo, mai
ales că avea o acustică bună cotețul și, avînd ușa larg
deschisă, sunetele ce răzbăteau din gîtlejurile noastre (al meu,
mai ales) șindrile, cartoane și ligheane, lăsau impresia de muzică
trecătorilor, cu precădere celor tineri, care observaseră că noi
avem un nou hobby, muzica și că-l practicăm din plin, cînd avem
vreme. Plus că eu știam că am ceva voce și ureche muzicală,
pentru că în paralel cu acest proiect muzical, colaboram duminica
și în sărbători și la strana + corul bisericii din localitate.
Vasi a venit cu ideea concertului, mai ales că veniseră și fetele
de la barieră, mai era și Denisa venită la lelea Măricică a lui
Ordace, plus încă vreo cîțiva/cîteva băștinași sau tot în
vacanță. Am anunțat evenimentul, am pregătit două băncuțe de
lemn în fața cotețului, din alea de șezut la pomene și priveghi.
Apoi am taxat pe toată lumea cu ceva mărunțiș. Inclusiv pe sora
mea și sora lui Florin. Vreo 500 de lei parcă, fiind, aproximativ,
echivalentul a 3-5 lei acum. Și ne-am pus pe cîntat, copleșiți de
emoții și trac. Cred că aveam vreo 10-15 persoane în public, ceea
ce nu era deloc neglijabil, avînd în vedere prăbușirea sporului
demografic între generația fratelui meu (cu 6 ani mai mare) și a
mea/a lui Vasi. Am cîntat cu mult patos toate piesele, electrizînd
publicul adunat în fața cotețului și ne-ținînd cont de faptul
că deja de la primele hituri răgușisem pentru că, neavînd
amplificare, trebuia să urlu ca să pot acoperi partea
instrumentală. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Vremea
a ținut cu noi, nu a plouat, nu a fost nici prea cald, așa că după
ce am încheiat repertoriul, publicul a cerut încă o dată sau de 2
ori hitul nostru, „O viață de cîine”. Concertul a fost un
succes relativ, umbrit, însă, de tensiunile apărute în band cînd
s-a pus problema împărțelii banilor colectați din bilete. S-a
lăsat cu ceartă, eu am părăsit formația și, în aceeași seară,
mi-am vîndut chitara cu 2000 de lei lui Sorin de la Bistrița,
verișor și însoțitor al fetelor de la barieră. Și am pus capăt
carierei muzicale, în pofida unor încercări de împăcare venite
dinspre Vasi. Sfada noastră nu a durat mult, dar am luat-o pe căi
diferite, Eu m-am concentrat pe cariera de diac la biserică, luînd
în calcul, sporadic, o posibilă carieră de preot, în paralel cu
activitatea mea de prozator și jurnalist, activitate profund legată
de statul la vaci, cînd n-aveam parteneri de năzbîtii și
hobby-uri. El a intrat abrupt în biznis, dar eu nu i-am călcat
vreodată pragul magazinului deschis cu banii de concert în cotețul
unde cîndva compuneam și repetam cu trupa. Lada pe care scria
stilizat, cum văzusem pe casete, <i>The Fire Kiss</i>, era acum
taraba pe care își înșira el bomboanele, gumele, biscuții și
mărunțișurile pe care le cumpăra de la magazinul mamei sau de la
en gros-ul lui tanti Dana, pentru a le vinde cu un adaos comercial
deloc neglijabil copiilor care voiau o versiune reală a jocului de-a
magazinul. L-a ținut vreo 2 săptămîni, apoi s-a apucat de alte
treburi, realizînd că, cel puțin pe Valea lui Stan, ideea de piață
liberă e o iluzie grosolană.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Deși,
urmînd pattern-ul global, capitalismul a consumat și punk-ul nostru
accidental, deși albumul nostru, rămas la el (și foarte probabil,
extrem de valoros acum sau peste cîțiva ani), nu l-am mai găsit
vreodată, prietenia noastră a continuat, purtîndu-ne prin multe
alte pățanii, pînă cînd am ajuns să ne vedem foarte rar și să
ne minunăm de cele petrecute cîndva și de traseele noastre
ulterioare. Oameni recenți, cu probleme recente și nostalgii după vremuri în care nu prea pricepeam ce se întâmplă cu noi și cu lumea din jur. </span></span>
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-55359607404592969112018-01-04T12:31:00.001-08:002018-01-04T14:02:45.771-08:00Eroi ai timpurilor noastre: Ion Florin Moț și contele Andreas von Bardeau<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfPbAw7Frs42qFmSWLcVD1gxtXXZwjq3hNUK9VKIlEJ46zAs5aBWdPiRbyfcDgRMnDbvdtIGWnTWStv6n-RVLnVMs9Pd2ZFnetzUBMOaLxZXzV3apEJnkiIlDiuJ9RbhmHap1y6smiJR5p/s1600/Andreas-von-Bardeau.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="402" data-original-width="600" height="428" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfPbAw7Frs42qFmSWLcVD1gxtXXZwjq3hNUK9VKIlEJ46zAs5aBWdPiRbyfcDgRMnDbvdtIGWnTWStv6n-RVLnVMs9Pd2ZFnetzUBMOaLxZXzV3apEJnkiIlDiuJ9RbhmHap1y6smiJR5p/s640/Andreas-von-Bardeau.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">@Agrointel</td></tr>
</tbody></table>
<br />
Să știți că acolo unde este sărăcie și disperare, în pofida aparențelor, este loc de biznisuri mari. Dar nu pentru cei care experimentează sărăcia pe osul propriu, ci pentru investitorii vizionari și, într-o măsură mai mică, colaboratorii lor indigeni (primari, funcționari, judecători, interlopi etc.). Sunt multe domenii în care se verifică această poveste, unul dintre ele fiind agricultura sau, mai exact, terenurile agricole. <br />
În toamna anului 2015, o anchetă a <a href="http://linx.crji.org/88-88-5451/rabobank-olanda-cumpara-teren-agricol-furat-taranilor-romacircni">Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (</a>CRJI) și a publicației <a href="https://thecorrespondent.com/3585/think-land-grabbing-is-a-thing-of-the-past-think-again/789922879350-90f224d3">De Correspondent</a> din Olanda, a scos la iveală faptul că „fonduri de pensii americane și olandeze profită de pe urma țăranilor români care-și vând terenurile agricole uneia dintre cele mai mari bănci din lume, fără să știe sau fără voia lor. Unele vânzări s-au făcut fie forțat, fie prin intermediari cunoscuți ca infractori, fie cu directa contribuție a unor primari”. Rețeta succesului garantat și rapid: investitorul viziononar (omul cu banul sau omul omului/oamenilor cu bani + judecători corupți + primar corupt + interlopi care constrîng oamenii să-și vîndă terenurile). Ancheta se pare că ar fi dus la deschiderea unor dosare pentru investigarea unor cazuri de fals și uz de fals și corupție. Ba mai mult, textul spune că o judecătoare și un primar au fost judecați și condamnați pentru falsificarea unor acte de proprietate sau pentru acordarea unor sentințe în favoarea investitorilor. Apoi liniște. Setea de justiție și revolta anti-corupție a continuat marșul zgomotos în direcțiile deja bine-cunoscute, arestări spectaculoase de politicieni și funcționari, zornăit de cătușe, condamnări simbolice și <a href="http://ro.baricada.org/anticoruptie-iacobinism-de-parada-stat-de-drept/">rezultate absolut jenante în recuperarea prejudiciilor</a>. <br />
Recentul scandal generat de publicarea de către <a href="https://www.cancan.ro/mega-exclusivitatea-inceputului-de-an-primele-imagini-cu-ambasadoarea-olandei-la-cina-de-an-nou-cu-familia-milionarului-condamnat-pentru-coruptie-17541721">CanCan</a> a unor fotografii și înregistrări video cu ambasadoarea Olandei (plus familia) petrecînd revelionul cu 2 condamnați penali indigeni (un afacerist într-ale asfaltului și fondurilor europene + un ofițer condamnat pentru trafic de droguri) a stîrnit o serie de reacții de disculpare a acesteia din partea multor suporteri/apostoli ai anticorupției și anti-hoției, unii emițînd explicații de genul:<br />
<br />
„Ca ambasador mănânci şi tu în locuri mai cu ştaif. Evident că în România ele vor colcăi de interlopi. Probabil că ambasadoarea a fost briefuită despre câțiva interlopi mari dar nu putem avea pretenția să îi recunoască pe toate miile de interlopi medii. Asta e țara, când mergi într-o cleptocrație dai de hoți la fiecare pas. (...) Dacă pe tine te încălzeşte să crezi că toate popoarele sunt la fel de hoațe ca românii nu pot decât să îți recomand Olanda de Sadoveanu, jurnal de călătorie din anii 20. ” (Adrian Țîrca, <a href="https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/1780905531943049?comment_id=1782736808426588&reply_comment_id=1782948618405407&notif_id=1515082013849073&notif_t=feed_comment">comentarii pe facebook</a> la o postare a subsemnatului)<br />
<br />
Ceea ce mi-a amintit degrabă de povestea cu Rabobank și ale sale afaceri cu interlopi + judecători și primari corupți, așa că m-am apucat să caut pe google informații noi despre acea situație. Nimic nou despre afacere și procesele anunțate, în schimb, surfingul pe net m-a ajutat să găsesc alte detalii interesante despre această categorie de biznisuri și eroii implicați. Precum și despre modul în care operează justiția autohtonă. <br />
Despre Ion Florin Moț am aflat din ancheta CRJI, că „un lucru este sigur: fostul primar Ion Moț este cumva implicat. Acum doi ani Moț a fost trimis în judecată de DNA și condamnat pentru implicarea sa într-o afacere cu terenuri în care s-au folosit documente false și au fost furate sute de hectare de teren. Conform DNA, el a fost prins în timp ce cerea 40.000 de euro mită pentru a elibera anumite documente unor așa-ziși oameni de afaceri, documente folosite ulterior pentru a falsifica precontracte astfel încât anumite terenuri să ajungă în mâinile lor. În septembrie 2015, Ion Moț și-a dat demisia din funcție, după doi ani de la o condamnare definitivă.” Așa că m-am pus să văd care mai e treaba cu primarul în cauză și cum o mai duce. Și am aflat următoarele. <br />
<br />
<b> Ion Florin Moț </b><br />
este nimeni altul decît primarul care l-a înfundat pe bossul OTV, Dan Diaconescu, pentru șantaj. Dan Diaconescu a fost condamnat în martie 2015. Ați ghicit. Șantajul era legat de rolul primarului în manevrele cu terenurile agricole, rol care i-a adus în final condamnarea și lui, în 2016. Și apoi, în februarie 2017, în urma sentinței dată de Curtea de Apel Timișoara, obligația ca acesta „<a href="https://criticarad.ro/actualizare-2-fostul-primar-de-zarand-ion-florin-mot-a-fost-condamnat-definitiv-la-3-ani-de-inchisoare-dar-si-si-va-inspasi-pedeapsa-la-vanatoare/">să efectueze 120 de zile de muncă în folosul comunităţii la Primăria Zărand sau la Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad</a>.” Omul avea mai multe procese, cu mai multe firme. Într-un caz, cel care implică ca părți vătămate SC TAR Farming SRL şi Florica Jivan, „<a href="https://criticarad.ro/actualizare-2-fostul-primar-de-zarand-ion-florin-mot-a-fost-condamnat-definitiv-la-3-ani-de-inchisoare-dar-si-si-va-inspasi-pedeapsa-la-vanatoare/">a fost reclamat la organele de cercetare și urmărire penală după ce o societate comercială a depus plângere împotriva sa. Potrivit reprezentanţilor firmei prejudiciate, Moţ ar fi promis reprezentantului societăţii că îi va vinde sute de hectare de teren în zona Zărandului… dar doar a încasat șpaga și a eliberat nişte adeverinţe inutile. Investitorul a luat țeapă, așadar, după care s-a plâns organelor</a>.” Însă, mai avea un proces, cu firma contelui austriac Andreas de Bardeau, S.C. Bardeau Holding România S.R.L, pe care a reușit să-l rezolve prin mediere. Despre dosarul Bardeau, conform <a href="https://criticarad.ro/fostul-primar-al-zarandului-florin-mot-a-fost-condamnat-definitiv-in-dosarul-bardeau-si-isi-asteapta-urmatoarea-sentinta-sub-supraveghere-judiciara/">comunicatului de presă</a>, „Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, prin rechizitoriul din data 15.04.2015, au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Moţ Ion Florin pentru infracţiunile de înşelăciune, uz de fals şi abuz în serviciu. (...) <br />
„Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul Moţ Ion Florin, în perioada martie-mai 2009, a indus în eroare reprezentaţii unei societăţi comerciale din jud.Arad cu prilejul încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare de terenuri, afirmând în mod nereal că aceste terenuri nu au mai făcut obiectul unor antecontracte de acelaşi gen anterioare. În realitate, terenurile fuseseră anterior înstrăinate în acelaşi mod şi unei alte societăţi comerciale de pe raza jud. Arad. Procedând astfel, inculpatul a cauzat un prejudiciu total în valoare de 197.020 lei persoanei juridice care a achiziţionat a doua oară imobilele.<br />
Totodată, inculpatul, în calitate de primar al com. Zărand, jud. Arad, în luna septembrie 2012, pentru a justifica neeliberarea unui titlu de proprietate persoanei care a solicitat aceasta, a prezentat serviciului juridic al prefecturii jud. Arad copia unui antecontract prin care ar fi achiziţionat terenul ce făcea obiectul titlului de mai sus, antecontract despre care ştia la acel moment că este fals. Procedând astfel, inculpatul, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a refuzat în mod nejustificat să soluţioneze cererea de eliberare a titlului de proprietate formulată.”<br />
Altfel spus, escrocul indigen s-a apucat de șmecherii cu barosani de anvergură internațională, jinduind să-i țepuiască prin <a href="http://www.timisoaraexpress.ro/stiri-locale-timisoara/razboiul-fantasticilor-penali_4065">vînzarea acelorași terenuri de mai multe ori</a>. Și-a găsit nașul/nașii, cum se spune în popor. Despre alte peripeții ale acestui erou contemporan, reprezentativ pentru o anumită categorie de intermediari, puteți citi <a href="http://www.bihon.ro/primar-in-flagrant-de-mita/1313859">aici</a> (prins cu mită în flagrant, în 2013) și despre <a href="http://specialarad.ro/fostul-primar-al-zarandului-ioan-florin-mot-e-liber-cu-patalama-de-la-magistratii-curtii-de-apelt-timisoara/">șirul lung de procese și condamnăr</a>i (2 ani, 3 ani, 5 ani etc.), comasate într-un final în 120 de zile de muncă în folosul comunității, găsiți aici. Rețineți, însă, că procesele sale erau anterioare publicării anchetei CRJI, anchetă din care am mai aflat și despre „metoda lui Boșca” (Elena Boșca) de a deveni proprietară pe terenurile altora. <br />
„În 2010, Boșca i-a dat în judecată pe Necrilescu și pe alți 12 săteni la Judecătoria Ineu pretinzând că ei și-au retras promisiunea de a-i vinde ei terenurile. Ea a prezentat în fața judecătorilor antecontracte în care se arăta că aceștia fuseseră de acord să-i vândă aproape 30 de hectare în total. Procesul a durat puțin. Nici Necrilescu, nici ceilalți pârâți nu au venit la proces și nici nu au făcut ceva înn apărarea lor, primul spunând că habar nu avea că acest proces a avut loc. Judecătorul Florița Boloș, care a fost condamnată anul trecut la patru ani de închisoare pentru fals și luare de mită, a decis în favoarea Elenei Boșca, făcând-o pe aceasta proprietar peste terenuri și permițându-i astfel să le vândă mai departe către Rabo Farm.<br />
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș verifică documentele din dosar, inclusiv actele care de proprietate ale lui Boșca, în cadrul unei anchete legate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Exact aceeași procedură a fost folosită de un alt intermediar al Rabo Farm, o companie austriacă Bardeau Holding Romania care a vândut fondului de investiții peste sute de hectare de teren arabil în vestul țării. Prin judecătorul Boloș, Bardeau Holding a achiziționat teren de la 148 de săteni din Zărand, cel puțin șapte din acestea ajungând la Rabo Farm. Și afacerile dintre Bardeau și Boloș sunt investigate acum de DNA.”<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi74kQoy2r_OZxQFG_IVFwj-lt7rjusR2U4QVskrLtkJolaSsBkZa8GgKt7Grte0nVUpaO0TAPLa1YblpyoUjqv8aUclWNRPxDUgBiZeym1AJzCJJl1kizSZ9Dh9Px495jTm-TRbNnxeiEc/s1600/03primar_zarand_AdiP.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="388" data-original-width="605" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi74kQoy2r_OZxQFG_IVFwj-lt7rjusR2U4QVskrLtkJolaSsBkZa8GgKt7Grte0nVUpaO0TAPLa1YblpyoUjqv8aUclWNRPxDUgBiZeym1AJzCJJl1kizSZ9Dh9Px495jTm-TRbNnxeiEc/s400/03primar_zarand_AdiP.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">@evz.ro</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
<b>Despre domnul conte Andreas de Bardeau</b>, <br />
cu origini în familia de Habsburg, fostă stăpînă a Transilvaniei și a Europei Centrale, precum și despre afacerile sale în sectorul agricol, găsiți cîte ceva <a href="http://agrointel.ro/54101/cine-este-miliardarul-care-cumpara-mii-de-hectare-in-romania-dar-nu-le-cultiva-le-pune-la-pastrare/">aici</a>.<br />
Căutînd pe google comunicate de presă, sentințe sau informații despre situația procesului intentat, am dat peste alte procese legate de achiziționarea unor proprietăți agricole sau forestiere în care este implicată compania domnului conte. Mai precis, am dat peste un <a href="http://www.opiniatimisoarei.ro/averea-unui-magistrat-din-timisoara-va-fi-verificata-de-ani-se-poate-ajunge-la-confiscarea-averii-si-sesizarea-parchetului/06/02/2012">articol din februarie 2012</a>, despre judecătorul Sorin Gheorghisan, de la Curtea de Apel Timișoara, în privința căruia a fost depusă către ANI (Agenția Națională de Integritate) o solicitare de verificare a averii. Sesizarea ridică o serie de acuzații la adresa acestui judecător, legate de perioada în care acesta activa la Judecătoria Oravița. <br />
„De fiecare data, data fiind incompatibilitatea in care se afla magistratul, care nu putea solutiona cauzele in care avea un interes patrimonial, a formulat cereri de abtinere, iar dosarele au fost solutionate de unul dintre colegii sai.<br />
Cum era de asteptat, de fiecare data a obtinut castig de cauza. Este vorba despre dosarul 1086/273/2007, avand ca obiect o prestatie tabulara, unde a intervenit alaturi de SC „Bardeau Holding Romania” SRL, impotriva paratului Dora Ciocarlan, dosarul 1710/273/2007, avand ca obiect o actiune in constatare, unde a intervenit de partea aceleiasi companii cu actionariat austriac, SC „Bardeau Holding Romania” SRL, impotriva paratei Florica Virginia Balteanu, dar si dosarul 1730/273/2007, care a avut ca obiect o actiune in constatare, unde a „combatut” alaturi de interesele aceluiasi „Bardeau Holding Romania”, impotriva paratului Pau Traian Mozoru. in toate cele trei dosare, magistratul care a solutionat cererile, Mircea Tec, a admis cererile de interventie ale colegului sau de instanta.” <br />
Tot din același articol mai aflăm că firma domnului conte era o prezență constantă în sălile de judecată, datorită proceselor implicate de achiziția de proprietăți agricole și forestiere: <br />
„contele Andreas von Bardeau si-a parasit castelul de langa Viena si a venit in Romania dupa anul 2000, incepand sa achizitioneze mii de hectare de teren arabil si teren forestier. Doar de la 1000 de hectare in sus.<br />
Doar pe rolul instantei din Oravita, contele austriac, prin „Bardeau Holding Romania”, este parte in peste 500 de dosare, avand ca obiect prestatii tabulare sau actiuni in constatare. SC „Bardeau Holding Romania” SRL, cu sediul social in Timisoara, a inceput sa cumpere suprafete mari de teren agricol imediat dupa anul 2000, oferind proprietarilor preturi derizorii.<br />
Daca luam ca reper tot anul 2007, pentru ca nu exista informatii actualizate, Bardeau Holding avea la acel moment in patrimoniu 27.000 de hectare de teren arabil in Timis, Arad si Caras Severin, precum si 10.000 de hectare luate in administrare. Afacerile sale se intind si in judetul Arges, unde prin intermediul SC „Esterhazy Bardeau Silvicultura” SRL, unde este asociat cu familia Esterhazy din Ungaria, a achizitionat aproape 5.000 de hectare de padure.”<br />
Despre această sesizare a avocatei Carmen Obârșanu s-a scris și <a href="https://fraudaimobiliara.ro/bardeaus-empire-an-austrian-landgrabber/">aici</a>. Despre reacțiile la sesizarea dumneaei în legătură cu cele 5 apartamente din Timișoara pe care domnul judecător a uitat să le treacă în declarația de avere, puteți citi <a href="http://www.opiniatimisoarei.ro/un-magistrat-timisorean-a-%E2%80%9Euitat-sa-si-treaca-in-declaratia-de-avere-nu-mai-putin-de-cinci-apartamente/21/02/2012">aici</a>. Cît despre domnul judecător, prin presa județeană am mai aflat doar că în 2013 fostul soț al iubitei sale i-a incendiat ușa apartamentului și i-a provocat ceva necazuri de sănătate, fapt ce l-a determinat să se pensioneze mai repede. Altceva nimic. Dacă cineva află, i-aș fi foarte recunoscător dacă m-ar înștiința. <br />
Revenind la domnul conte și ale sale afaceri, în afară de dificultățile stîrnite de partenerul de afaceri de la primăria Zarandului și, mai apoi, de prejudiciul de imagine stîrnit de ancheta menționată, nu am găsit pe net informații despre alte necazuri. Dacă o fi avînd, înseamnă că nu interesează presa, pentru că din presă (<a href="https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/cine-sunt-cei-mai-mari-proprietari-straini-de-terenuri-607345">de la Digi 24</a>) am mai aflat doar (prin 2016) că Bardeau Holding are 21. 000 de hectare de teren agricol iar site-ul <a href="http://agrointel.ro/6176/contele-austriac-andreas-von-bardeau-este-pe-locul-5-in-top-50-fermieri/">Agrointel</a> îl plasa în 2013 pe locul 5 în top 50 fermieri pe la noi. Acuma stau și mă întreb și eu, ca un fraier care pînă acu cîțiva ani se extazia cînd vedea politruci și funcționari săltați de DNA, DIICOOT etc. și plimbați ritualic prin fața camerelor, cum de tunurile acestea (și ale Rabobank, alea cu interlopi care presau oameni să-și vîndă terenurile) nu au atras interesul presei mainstream, atît de receptivă la probleme legate de justiție, corupție, hoție, abuzuri etc.? Cum de DNA și alte parchete nu ne țin la curent cu anchetele? Care-i faza? Nu există interes public? Nu contează nenorocirile provocate oamenilor țepuiți de aceste branduri internaționale și partenerii lor locali, din administrație, justiție și lumea interlopă? Or fi fost pedepsiți (simbolic) cei care au abuzat de pozițiile lor (judecători, primari etc.) pentru ca biznisul să prospere și oamenii să fie jecmăniți, dar beneficiarul, fie el și denunțător, nu trebuie tras la răspundere? Prejudiciul nu trebuie recuperat de către cetățeni sau stat? Nu am putut afla din presă cum stă treaba, așa că, în baza Legii 544/2001 (accesului la informații) am depus către DNA o solicitare pentru a afla cum stă treaba în cazul proceselor intentate judecătoarei Boloș și Bardeau Holding, menționate în ancheta care deschide acest text. Cum primesc vești, promit să vă înștiințez. <br />
<br />
P.S. Recent aflam că în 2012, în contextul exploziei de procese pierdute de către bănci în fața clienților care reclamau comisioane ilegale în creditele contractate, cartelul băncilor (Asociația Română a Băncilor) a solicitat protecție la FMI și BNR, în fața tribunalelor românești, pentru a nu fi nevoite să restituie sumele colectate ilegal („<a href="http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ingrijorare-printre-bancheri-privind-intrarea-in-vigoare-a-codului-de-procedura-civila-arb-roaga-bnr-sa-intervina-pentru-ca-bancile-sa-nu-piarda-sute-de-milioane-de-euro-pe-an-10340113">impactul financiar este estimat de bancheri la peste 600 de milioane de euro anual</a>”). Și protecția le-a fost asigurată, o vreme, cel puțin. Așa că, nu am cum să nu mă întreb ce protecție or fi solicitat diferitelor instituții ale statului, investitorii de calibru din diferite domenii. Pentru că în mai toate tunurile cu prejudicii de milioane de euro nerecuperate, atunci cînd sunt anchetate de DNA, se limitează la capturarea și pedepsirea simbolică (2-3 ani cu suspendare/executare) a borfașilor corupți sau a celor care și-au folosit influența pentru a determina decizii în defavoarea interesului public, iar beneficiarii, corupătorii, scapă lejer, chiar fără restituirea prejudiciului. Cînd primesc răspunsul la solicitarea înaintată, vă informez. <br />
<br />
<br />
<br />valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-31476478140402262402017-12-20T08:27:00.001-08:002017-12-20T22:54:17.197-08:00Decrescendo despre nimiciri și salvări<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><br /><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Hegesias Cirenaicul a ales să sfârșească din această viață alegând calea nehrănirii. Nu înainte de a scrie o carte cu titlul<i> Moartea prin înfometare</i>, care se pare că l-ar fi reunit dincolo cu o parte dintre cititorii săi; iar Ptolemeu al II-lea, Filadelful, rege atunci peste țara Egiptului, pentru a stăvili exodul întru nimicire, nu a mai îngăduit răspândirea plăgii scrise. De atunci, conținutul cărții s-a pierdut acoperit și ascuns de tot ceea ce amenința. Acea carte era, totuși, despre neatingerea fericirii și în ea s-au conturat firav ultimele ecouri ale acelor spuse în vechiul înțeles, în <i>logos</i>, în poveste, în relatare, în relație, în proporție, în calcul, în explicație, în justificare, în argument, în regulă, în ceartă a sufletului cu el însuși, în narațiune, în spusă, în lege, în destinație. Și trebuie să ne imaginăm că regele Egiptului a făcut un bine, iar fiecare ar tinde să facă la fel cu orice asemenea gând sau scriere. Și nu mulți vor putea face asta până nu vor fi trecut de hotarul alegerii: nimicire din naștere.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSgi8pCNpoHUU84WQhXJn9SUkM58YYzHIGbeT31Fphe1aHBKy_kmZ8KQ20npbGNTB5ZtOBFkJkx9aYTL5a0lANVUNsVz12oyZmjWacVBN-gRp8GlJqVySCW68H5ZU7JAHn_NMMbKaxBDc/s1600/Libraria+din+alexandria.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="755" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSgi8pCNpoHUU84WQhXJn9SUkM58YYzHIGbeT31Fphe1aHBKy_kmZ8KQ20npbGNTB5ZtOBFkJkx9aYTL5a0lANVUNsVz12oyZmjWacVBN-gRp8GlJqVySCW68H5ZU7JAHn_NMMbKaxBDc/s320/Libraria+din+alexandria.jpg" width="314" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; line-height: 115%;"><span style="font-size: xx-small;">Sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ancientlibraryalex.jpg</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">Eroii vechii Elade se visau în van nemuritori prin propriile fapte, pentru că umbrele lor tot au ajuns să viermuiască în hades, doar din când în când amintirea și sângele oamenilor oferindu-le câte un licăr de existență. Pe acea cale au rătăcit și cohortele de autori care și-au imaginat opera în vecie. În această lumină, sinuciderea creatorului prin distrugerea creației se găsește poate printre cele mai apăsătoare forme de auto-anihilare. Dificultatea acestui act, neimaginabil în condiții de liniște spirituală, vine din faptul că, atunci când este realizat, se ajunge la strivirea singurul lucru din noi care ar putea trăi dincolo de mărginirea noastră fizică. Să-l privim pe Gogol, după ce un preot l-ar fi împins să-și ucidă nemurirea, cum își pierdea căutătura în vâlvătaia sufletelor moarte...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiG6i_uWT-FuVGAh15JpN2Tiw-O3csqYkUH-bJavgD2_iFcC-C7mVCgKlsuGSYRPtG0rUYXRZSwZB_uP-sYVW8M0t0pOd94vyNXWG_SfvJetU5uoq1zm40gnxnoIvLotmj1u3adRiOM9BA/s1600/Gogol+Suflete.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="663" data-original-width="520" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiG6i_uWT-FuVGAh15JpN2Tiw-O3csqYkUH-bJavgD2_iFcC-C7mVCgKlsuGSYRPtG0rUYXRZSwZB_uP-sYVW8M0t0pOd94vyNXWG_SfvJetU5uoq1zm40gnxnoIvLotmj1u3adRiOM9BA/s320/Gogol+Suflete.jpg" width="250" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: xx-small;">Sursă: https://cdni.rbth.com/rbthmedia/images/web/en-rbth/images/2014-06/big/gogol_468.jpg</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Prin trădare a fost salvată călăuza infernală a lui Dante. Vergiliu, înainte de a se înfățișa înaintea lui Pluton pentru cântărire, a vrut să distrugă <i>Eneida</i>, să se sinucidă la fel cum o va fi făcut-o Gogol mai târziu, dar, spre deosebire de acesta din urmă, a fost salvat de apropiați, de Lucius Varius Rufus și Plotius Tucca sub ordinul lui Augustus. Aceștia n-au dat sulurile focului: nu l-au mai dat înapoi pe Vergiliu pe care-l cunoaștem noi lui Vergiliu care asculta deja șoaptele neantului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrtTvV_gQ9-oIML8PvkbwYyDg4UW2ejhvVPc2VoNgmuyDupCywHS303ehUPf7n2AgjoYAvB9rUHZg9YsPcgvxeLT-3SF0g5oqV5xjQpohDTrTfK_pvJ6J-N9150tjcGQodxLO8SuS0nsM/s1600/Vergiliu%252C+Dante%252C+Pluton.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="551" data-original-width="705" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrtTvV_gQ9-oIML8PvkbwYyDg4UW2ejhvVPc2VoNgmuyDupCywHS303ehUPf7n2AgjoYAvB9rUHZg9YsPcgvxeLT-3SF0g5oqV5xjQpohDTrTfK_pvJ6J-N9150tjcGQodxLO8SuS0nsM/s320/Vergiliu%252C+Dante%252C+Pluton.png" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; line-height: 115%;"><span style="font-size: xx-small;">Sursă: https://www.wikiart.org/en/gustave-dore/pluto-and-virgil</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: .5in 120.95pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: .5in 120.95pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">În așa-zisul veac al luminilor, autorii încă își salvau copiii abandonându-i la porțile anonimatului și pseudonimiei. Și astfel ascunderea, înstrăinarea și uitarea deveneau în pași greu de auzit unelte soteriologice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: .5in 120.95pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw0ubemDQoqaaV0UreI3hLIa8MZjM6ajobEdihrescLMzwAvsRtYdK_vMcCMZZpvPfdbKOc_NAg6bmwfTNCXAic0bRIK9-jSb9NnNiyWwu6hqRwHF6t6vL5KDBw_DO8GYZ0RvnwyOeqdg/s1600/William_Fettes_Douglas_-_The_Bibliophilist%2527s_Haunt_or_Creech%2527s_Bookshop.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="796" height="241" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw0ubemDQoqaaV0UreI3hLIa8MZjM6ajobEdihrescLMzwAvsRtYdK_vMcCMZZpvPfdbKOc_NAg6bmwfTNCXAic0bRIK9-jSb9NnNiyWwu6hqRwHF6t6vL5KDBw_DO8GYZ0RvnwyOeqdg/s320/William_Fettes_Douglas_-_The_Bibliophilist%2527s_Haunt_or_Creech%2527s_Bookshop.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: .5in 120.95pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: xx-small; text-align: center;">Sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:William_Fettes_Douglas_-_The_Bibliophilist%27s_Haunt_or_Creech%27s_Bookshop.jpg</span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: .5in 120.95pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> </span><span lang="EL" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02878095543155175818noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-46952577434624530522017-12-03T06:00:00.001-08:002017-12-03T09:58:19.593-08:00Cîteva modeste propuneri <style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJAP385f6qHIObLQx3YE-oY8Gv0PWCridOtRjQzdcb2-ftl6-qfrECJYFTGZv7oKbogZr0CV9j8YzwRJwmEiLYhhW80BB1w9Jb9wsXGdxC2k_KcZzOTNf_JN85XUgNsJvcEZrbOCtnty3h/s1600/batran+lovit.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="589" data-original-width="979" height="384" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJAP385f6qHIObLQx3YE-oY8Gv0PWCridOtRjQzdcb2-ftl6-qfrECJYFTGZv7oKbogZr0CV9j8YzwRJwmEiLYhhW80BB1w9Jb9wsXGdxC2k_KcZzOTNf_JN85XUgNsJvcEZrbOCtnty3h/s640/batran+lovit.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-size: medium;">S-o
spunem pe șleau, o bună parte din multiplele probleme pe care le
întîmpină societatea autohtonă sunt cauzate direct sau indirect
de cei vîrstnici despre care știm cu toții că „au trăit o mare
parte din viață în comunism.” Dintre aceștia, cei mai dăunători
sunt bătrînii ne-intelectuali și cei dependenți de pensie sau
ajutoare sociale, pe care știm cu toții cine le măresc sau promit
că le măresc ca să-i mituiască și să-i țină captivi. Aceștia
sunt armata de fanatici a știți voi cui, din spatele televizoarelor
ce merg NON-STOP pe Antena 3 sau România TV. Aceștia sunt armata de
fanatici ce merg conștincios la vot și pun ștampila pe știți voi
cine, distrugînd viitorul tinerilor, adică al celor care muncesc
și-i duc în spate, plătindu-le pensiile și asistența medicală +
diferitele gratuități cu care-i mituiește statul încă prea
comunist. Unii dintre ei, după cum bine știți, sunt foști
torționari, foști angajați, în diferite funcții, ai regimului
comunist. Oricum, majoritatea sunt foști comuniști cu acte în
regulă și, deși uneori nu o recunosc, încă au convingeri profund
comuniste și nu le place democrația, libertatea și economia de
piață. Sau nu o înțeleg. Pe cei mai mulți dintre ei îi vezi
stînd la cozi la mici, bere, fasole cu ciolan și alte pomeni care
se dau de ziua națională, în campaniile electorale sau cu alte
ocazii în care se manifestă impulsurile populiste ale statului și
ale știți voi cui. Mulți dintre ei nu au pic de demnitate și se
vînd la preț de nimic. Și mulți o fac cu tupeu, conștientizînd
deplin consecințele gestului lor, după cum reiese din formula „știm
că fură, dar măcar ăștia ne mai dau și nouă cîte ceva”,
trîntită ca răspuns oricui încearcă să-i lămurească că e
greșit și iresponsabil ce fac, că sunt lucruri și valori mai importante decît cîteva sute de lei în plus la pensie. Sunt cei obișnuiți să li se dea,
să aibă un tătucă care să le poarte de grijă și incapabili să
priceapă că fără trecerea la meritocrație și la asumarea
răspunderii individuale, societatea nu poate progresa. Sunt cei
cărora indicii de performanță nu le spun nimic iar despre
leadership au o înțelegere total greșită, confundîndu-l cu
dictatura și comunismul. </span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-size: medium;"> Știu,
sunt bunicii multora dintre noi, trebuie să încercăm să-i
înțelegem și să-i acceptăm așa cum sunt, dar ei fac asta cu
noi? Nu prea. Pe ei nu îi interesează că prin deciziile și
acțiunile lor ne influențează nouă viitorul, că oricum ei nu mai au de
muncit, de dus greul, de construit o carieră, de luptat pentru un
viitor mai bun și mai corect. Ei pot ridica din umeri, că mai au
puțin, fără să le pese că ne distrug nouă viitorul. Nu am nicio
problemă cu bătrînii, unii îmi sunt chiar simpatici și unii, mai
ales cei cu o educație mai solidă și mai deschiși, pricep cum stă
treaba și fie ni se alătură, fie își văd de treaba lor. Îmi
place, de exemplu, foarte mult de domnul Șora, care ar trebui să
fie un model pentru toată lumea. Și el a trăit aceleași vremuri,
aceleași experiențe, dar este o personalitate puternică, deschisă
și tînără în spirit, capabil să se adapteze vremurilor, dovadă
că a trecut prin atîtea. A fost și el comunist și ministru în primul guvern FSN, dar a trecut
peste. Și-a dat seama că e greșit. Desigur, l-a ajutat mult
educația, dar e o dovadă că se poate, ceea ce face și mai greu de
înțeles încăpățînarea altor vîrstnici. </span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-size: medium;">Chiar
și așa, putem să-i mai suportăm o vreme, dar unii dintre ei au
devenit agresivi, isterici. Și nu mă refer doar la cei care merg la
mitingurile anti-DNA, anti Johannis organizate de știți voi cine,
unde urlă fel de fel de slogane și conspiraționisme auzite la RTV
și antene. Sunt plătiți, desigur, își mai completează și ei
veniturile cu un mic ciubuc, cu un ceai cald servit în stradă, nu
la Green Hours sau Rendez-Vous. Mă refer în principal la cei care
au ajuns să hăituiască protestarii, să-i jignească și chiar
să-i violenteze, ducînd, din păcate, la regretabile incidente,
care, totuși, sunt de înțeles în așa surmenaj. Știți la ce mă
refer, așa că nu mai reiau povestea cu bătrînul agresiv agresat
de un protestatar în Piața Victoriei. Tensiunile escaladează și
provocările se intensifică, așa că nu ar fi de mirare să vedem
curînd grupări de pensionari, foști securiști sau nu, plătiți
să provoace și să agreseze tinerii, ca să-i determine să cedeze
nervos, să reacționeze. Sunt tactici de guerrilă bine cunoscute
comuniștilor și sunt puse în practică de fanatici iar scopul este
atît compromiterea mișcării #rezist, cît și radicalizarea
celorlalți pensionari fanatizați seară de seară în fața
televizorului. În fața unor astfel de agresori sau contingente de
agresori nu putem rămîne indiferenți, cu atît mai mult dacă avem
în vedere că, astfel de indivizi sunt „din acel film care ne
bântuie de mai mult de 70 de ani,” după cum bine remarca pe
facebook istoricul Bogdan Jitea, care a reușit să observe cu finețe
paralela dintre reacția bătrînului agresiv de ieri și torționarul
Vișninescu, atunci cînd li se pun întrebări în fața camerei de
filmat. Redau aici scurta sa analiză: </span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%;">
„<span style="font-size: medium;"><i>Văd
că până acum n-a făcut nimeni vreo paralelă între individul
nervos din Piață și Alexandru Vișinescu. În ambele cazuri avem
de-a face cu același tipar comportamental, cu aceași formă de
violență de limbaj și fizică, cu același dispreț de a-i privi
pe cei care ies din normă. Unul dă cu rucsacul, celălalt direct cu
pumnul. Unul e mai tânăr și-și atinge ținta, celălalt o
ratează, că nu mai e la fel de agil ca-n tinerețea lui, când
zdrobea oase de „huligani” și de „derbedei”. Doi bătrâni
acriți și resentimentari, pentru care ura față de ceilalți e
impregnată atât de adânc, încât o vor lua cu ei în mormânt. </i></span>
</div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;"><i>p.s.
- în primul moment în care am văzut înregistrarea din PV, aș fi
putut să jur că-l recunosc pe bătrân dintr-o filmare de pe
Recorder de la înmormântarea lui Iulian Vlad. Poate că m-am
înșelat, însă individul e de acolo, din acel film care ne bântuie
de mai mult de 70 de ani.”</i></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">După
cum observa și autorul menționat mai sus, aceștia nu mai sunt la
fel de agili ca-n tinerețe, cînd zdrobeau oase de „huligani” și
de „derbedei” sau cînd susțineau activ și/sau pasiv un regim
care făcea așa ceva. Ceea ce e un avantaj remarcabil însă cu un
incredibil potențial de capcană. Nu vă lăsați păcăliți de
imaginea lor de oropsiți neputincioși și neajutorați. E o
slăbiciune pe care nu vor ezita să o folosească împotriva voastră
cînd este vorba de un conflict direct. Ca să fiu mai specific. Cîți
bătrîni ați văzut plimbîndu-se prin piețe, pe străzi sau cu
autobuzul (gratuit!!!) fără să aibă o plasă sau un rucsac la ei?
Vă zic eu. Foarte, foarte puțini. Nu v-ați întrebat vreodată de
ce multe dintre persoanele vîrste, „neajutorate”, care cară
plase după ele prin scările de bloc sau autobuze, reacționează
nervos (chiar agresiv, uneori), cînd un tînăr dorește să le
ajute, să pună mîna? Sandi Matei, protestatarul agresat ieri, dar
care a reușit să reacționeze în timp util, făcîndu-l knock out
pe agresor, spune clar în interviul acordat lui <a href="http://www.tolo.ro/2017/12/03/imagini-noi-cu-incidentul-din-piata-victoriei-protestatarul-sandi-matei-da-l-lovit-cu-pumnul-fata-pe-batran-dar-dupa-ce-m-injurat-si-mi-dat-cu-rucsacul-peste-umar/">Tolontan</a>: „Îmi
spărgea capul dacă mă nimerea. Vreau să vă mai spun ceva. Avea
ceva tare în rucsac.” Așa că mare atenție la rucsaci și plase. </span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;"> În acest context, fără a o lungi, ce-i de făcut?</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;"> Desigur,
ideal ar fi ca votul să fie limitat doar la categoriile de vîrstă
active, cele care duc în spate prin taxele și contribuțiile lor
societatea și care au o educație adecvată care să le permită să
înțeleagă democrația și viața politică. Dar în contextul de
față este naiv și contraproductiv să visăm la așa reforme, prin urmare, trebuie
acționat strict în prezent. Pe scurt, cîteva propuneri modeste în
vederea organizării rezistenței în contextul escaladării
provocărilor și agresiunilor.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">Partea
ușoară, gestionarea relației cu vîrstnicii familiari, deci,
previzibili într-o oarecare măsură.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">1.
Cei care aveți bunici sau părinți cu convingeri comuniste sau
pesediste (știu, e același lucrur, dar pentru mai multă claritate
formulez așa), închideți-i în casă pe durata protestelor,
dați-le somnifere sau puneți-le Cantarida în ceai.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">2.
Pentru dez-radicalizarea lor, dacă nu mai merge cu explicații
logice și argumente (știm din proprie esperiență că nu prea
merge), amenințați-i că plecați din țară din cauza lor, că nu
o să vă mai vadă și că nu o să-și vadă nepoții. Nu o să vă
imaginați cum poate funcționa acest mod de lucru, cu nițică
persuasiune și rezistență la șantajul lacrimogen din partea lor.
Ziceți-le că vă distrug viitorul, că din cauza lor și a
deciziilor lor sunteți praf și aveți un job prost plătit. Nu o să
le scoată comunismul din cap, dar pe mulți îi va ține acasă în
ziua votului.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">3.
Pentru a combate spălarea pe creier prin antene și România TV,
dacă programul vă permite, petreceți cît mai mult timp cu ei și
schimbați canalul. Nu puneți pe DIGI sau pe alte canale care
informează corect și combat fake news-urile și propaganda
antenist-rtevistă, că provocați tensiuni inutile. Procedați cu
tact, mutînd pe canale neutre, gen Etno TV, Favorit TV sau canale de
filme. Apoi, luați-i prin învăluite, povestind despre relația
bună pe care nu știu ce coleg/ă al tău o are cu părinții și
bunicii săi, cum se înțeleg ei bine, cum merg la proteste
împreună, cum condamnă seară de seară, la gura sobei/lîngă
calorifer comunismul și pe urmașii săi. Zi-le că dintotdeauna ai
visat și tu la așa părinți și așa relație. Zi-le că ai vrea
să-i vezi mai des, dar ți-e greu în așa context tensionat și că
te doare sufletul să vezi în ce-i transformă fanatismul.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">4.
Încearcă să tragi cu urechea la ce discută cu vecinii sau alți
colegi de generație. Încearcă să-i tragi de limbă, să vezi dacă
nu cumva li s-au făcut diferite propuneri, dacă nu au fost deja
recrutați de statul capturat sau de geva grupări radicale de
pensioari. În multe cazuri, îi poți opri înainte să fie prea
tîrziu și să ducă lucrurile prea departe, trezindu-se prinși
într-o spirală a violenței din care cu greu mai pot fi extrași.
Mare atenție la celule revoluționare de cîte 3 (pentru detalii,
vezi Demonii lui Dostoievski), care sunt coagulate și fanatizate
prin înfăptuirea unei violențe în comun. Numără persoanele care
intră la povești în bucătărie sau care se adună pe băncile din
fața blocului. Le zîmbești amabil și, dacă te întreabă, te
prefaci dezinteresat de proteste. Zici că ai mult de lucru, că nu
ai vreme cu prostii din astea.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">Partea
mai grea, gestionarea relației și a tensiunilor cu vîrstnicii
necunoscuți, așadar imprevizibili:</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">1.
Evită să umbli singur/ă în zonele în care știi că se aciuiază
astfel de persoane, mai ales cele mai ferite, gen parcuri, scări de
blocuri, alei. Dacă, totuși, se întîmplă să treci prin astfel
de locuri, ia cu tine un cîine. În general, vîrstnicilor le e
frică de cîini și-i enervează gălăgia pe care aceștia o pot
face. Și neapărat spray cu piper sau bîtă de baseball la
îndemînă. </span>
</div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">2.
La piață, mare atenție cînd cumpărați produse de la vîrstnici.
Poate suna exagerat, dar în contextul ăsta te poți aștepta la
orice. Mai ales din partea celor care vin cu produse agricole din
anumite județe ale țării, adevărate bastioane ale corupției și
corupților.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">3.
Ocoloește grupurile de vîrstnici care vociferează și nu-ți face
drum prin preajma farmaciilor cînd se dau compensate. Nu te duce
singur/ă în locurile în care se mai dă cîte ceva de pomană
pentru că acolo poți da peste cele mai radicalizate elemente.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">4.
Dacă, din diferite motive, circulați cu autobuzul sau alte mijloace
de transport în comun, caută să stai în preajma celor de vîrstă
apropiată, stai în picioare și nu te ciondăni pe locuri. Deși
poate să-ți pară relativ sigur autobuzul, nu știi niciodată ce
te poate aștepta în stație, la coborîre.</span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: medium;">Desigur,
lista e deschisă și oricine are idei de îmbunătățire a ei,
poate adăuga alte soluții. Important este să rămînem uniți și să răzbim și
prin această încercare, mai ales că acu 3 zile a fost ziua națională, cînd am celebrat Marea Unire și eforturile+sacrificiile făcute de înaintașii noștri.</span></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-90028830221741187062017-11-23T04:36:00.000-08:002018-01-03T02:22:54.107-08:00 Țuhaus sau despre drepturile și viața celor de după gratii <style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: "Liberation Serif",serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: "WenQuanYi Micro Hei"; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: "Lohit Devanagari"; font-size: 12pt; }a:link { }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLUibZK-X83zj0OMFg_zeyHYqwPGbJP_1fRcHguOh91I2cpJbh2qypCYCoHHZvgMVmwU9ZXsgxzr3k6AO4VgTqB3_6dXVjwz5BOAKo0yh7oURBNqCcMro7ahSrN9MERIuysGsS55yXRZyF/s1600/22769905_1909026419347480_5706405616462946869_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="906" data-original-width="1600" height="362" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLUibZK-X83zj0OMFg_zeyHYqwPGbJP_1fRcHguOh91I2cpJbh2qypCYCoHHZvgMVmwU9ZXsgxzr3k6AO4VgTqB3_6dXVjwz5BOAKo0yh7oURBNqCcMro7ahSrN9MERIuysGsS55yXRZyF/s640/22769905_1909026419347480_5706405616462946869_o.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="left" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><b>Țuhaus</b></i></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>,
cu și de : Vlad Bălteanu, Mișa Dumitriu, Alexandra Horghidan,
Andrada Lăutaru, Lorand Maxim, Alexandru Potocean, Andrei Șerban,
Alexandra Voivozeazu<br />
</b></span></span><b><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>producători:</b></span></span></b><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>
Reciproca, Asociația ADO, MACAZ Teatru Bar Coop</b></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Articolul
22 din Constituția României specifică următoarele:</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">1.
Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și
psihică ale persoanei sunt garantate.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">2.
Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau
tratament inuman ori degradant.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">3.
Pedeapsa cu moartea este interzisă.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Există,
totuși, în România mii de cetățeni în cazul cărora aceste
drepturi nu sunt respectate: bolnavi psihic, bătrîni, persoane fără adăpost, copii din centrele de plasament, angajați full time ce trăiesc sub pragul sărăciei etc. Pe lîngă aceștia, există o mare
categorie în privința cărora o bună parte din societatea activă,
zgomotoasă și preocupată de respectarea legilor, a drepturilor și
a principiilor statului de drept, consideră că nu merită/nu e
necesar să le fie respectate drepturile constituționale. Aceștia
sunt pușcăriașii, categorie tot mai consistentă de cetățeni
români, a căror cerințe vizînd condiții decente de detenție și
protestele recente (2016) inițiate în acest sens, au stîrnit
disprețul și furia punitivă a unui număr mare de cetățeni
activi. A pretinde condiții decente de detenție stîrnește nu doar reacții whataboutiste de genul „la noi se moare în spitale, iar tu nu mai poți de grija unor pușcăriași,” ci și predici nesfîrșite despre cum aceștia nu merită nici condițiile actuale, trebuind schingiuți sau măcar ținuți în mizerie și foamete, pentru „a se învăța minte.” Nu că nu ar fi deja așa în multe penitenciare.</span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> În
România se încalcă sistematic drepturile acestor cetățeni, o
spun numeroase rapoarte și o dovedește lungul șir de procese
pierdute la CEDO în fața deținuților „reclamangii”. O spune
și faptul că la sfîrșitul lunii aprilie, CEDO a suspendat
judecarea dosarelor care denunță condițiile inumane din închisori
pentru o perioadă de șase luni, pentru că acestea sunt repetitive,
derivînd dintr-o problemă sistemică, și ar duce la plăți de
milioane de euro daune de către statul român. Însă, în această
perioadă statul trebuie să prezinte un plan clar și coerent de
măsuri pentru rezolvarea acestor probleme. În acest sens, dacă
proiectul de grațiere a unor categorii de deținuți a eșuat în
debutul acestui an, datorită protestelor de stradă, în Octombrie a
intrat în vigoare Legea 169/2017, a recursului compensatoriu, în
baza căreia se scad cîte 6 zile de închisoare pentru fiecare 30 de
zile de detenție în condiții improprii, ceea ce a dus la eliberarea
deținuților fără niciun fel de selecție în funcție de
condamnări, cei cu pedepsele cele mai grele fiind principalii
beneficiari. Prin aceasta, statul a admis oficial că deținuții
sunt închiși în condiții necorespunzătoare și în afara
normelor minime de tratament carceratoriu uman. În fapt, această
situație a fost recunoscută de mai multă vreme, de la proiectele
de grațiere ale ministrului Robert Cazanciuc și, mai apoi, cel al
ministrei tehnocrate, Raluca Prună. Dar cum de un astfel de proiect
ar fi beneficiat și o parte din politicienii condamnați pentru
diferite infracțiuni, propunerile de grațiere, cu ajutorul presei,
au stîrnit largi proteste în rândul societății civile. Iar
reacțiile la astfel de idei, mai ales cînd erau vehiculate de
politicieni pesediști, au scos la iveală nu numai o nestăvilită
poftă de nerespectare a mult clamatelor drepturi ale omului și
drepturi constituționale în cazul deținuților, ci și la o
veritabilă isterie față de pericolul reprezentat de cei
încarcerați. </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> În
acest context a picat, la începutul acestei luni, spectacolul de
debut al tînărului regizor Claudiu Lorand Maxim, <i>Țuhaus</i>,
parte a proiectului mai amplu, purtînd același nume și descris de
autori ca fiind un „proiect de teatru documentar și jurnalism care
adresează problema condițiilor de detenție din România și felul
în care aceștia le contextă.” Pe scurt, un proiect despre
revoltele din penitenciare și formele de protest (rezistență?) ale
deținuților încarcerați în condiții mai apropiate de imaginea
lagărelor de concentrare a unor regimuri de tristă amintire, decît
a unor penitenciare aparținînd unor societăți democratice pe care
ne străduim să le imităm/ajungem din urmă. Bazat pe o muncă de
documentare complexă, dusă pe mai multe direcții – interviuri cu
șefi/foști șefi de penitenciare, inteviuri cu Robert Cazanciuc,
fost ministru al Justiției, cercetarea presei din perioada
tranziției și a modului în care au fost reflectate protestele din
ultimii 27 de ani, studierea legislației referitoare la condamnări
și condiții de detenție, intervriuri cu foști deținuți etc. - în principal de către regizor și
jurnalista Andrada Lăutaru, spectacolul aduce în fața publicului
povestea lui Vlad Bălteanu, fost deținut „reclamangiu” care a
cîștigat deja cîteva procese împotriva statului român și care
își joacă propria poveste alături de doi „grei” ai scenei
independente din România, Alexandru Potocean și Andrei Șerban.
Îndrăzneala de a invita un fost deținut să-și spună și joace
povestea pe scenă a fost inspirată, „actorul” Vlad Bălteanu
fiind cît se poate de convingător, lejer și versat în arta de a
improviza, după cum am putut observa din reprezentația de la Cluj
din cadrul festivalului <i>Temps d'Images. </i><span style="font-style: normal;">Interacțiunile
cu cei doi actori profesioniști, care-i susțin povestea și
prestația, nu lasă prea multe indicii în privința lipsei
pregătirii într-ale actoriei. </span></span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"> Spectacolul,
așa cum este construit, reflectă patru fațete importante ale
problemei abordate. În primul rînd, prin chiar personajul și
actorul principal, povestea nefericită a multora dintre tinerii
antreprenori ambițioși ai postcomunismului și ușurința cu care
cineva, mânat de fantasma prosperității rapide, se poate trezi nu
doar sărăcit/falimentat, ci și închis, cu puțin exces de zel și
cu puțină neglijență din partea puterii judecătorești. La
douăzeci și ceva de ani, într-o societate îndopată euforic cu
poveștile de succes ale capitalismului, în care se combină o mînă
de bani, o idee inspirată și curajul de a risca, dacă n-are
tăticu/mămica banu' gros să pornești/preiei un biznis de succes,
ai varianta să stai fraierește pe tușă, slugărind altora pentru
mărunțișul presupus de salariul lunar sau varianta pornirii unei
afaceri proprii, în perspectiva deloc ferită de riscuri, a
depășirii rapide a condiției. Vorba lui Tatae de la BUG Mafia, „e
așa cum a fost și cum va fi întotdeauna pentru totdeauna pe stradă
contează suma (…) nu mai vrea nimeni să muncească acum pe 50 de
parai (…) nivelul de trai trebuie să ți-l furi.” Povestea lui
Bălteanu se petrece în Bucureștiul anilor 2000, cînd manelele
încep să acompanieze hip-hop-ul în cântarea/ilustrarea modelului
de reușită rapidă și riscantă în condițiile tranziției. Una
din multele povești de stradă ale Bucureștiului. </span></span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"> O
altă fațetă pe care o reflectă povestea, e viața de penitenciar
mizerabil și supra-aglomerat, la pachet cu o prezentare succintă a
formelor de protest individuale și colective la care recurg
deținuții. De la incendieri de paturi și refuzul hranei, pînă la
auto-mutilări și expedieri continue de scrisori către diferitele
autorități ale statului. Vă las să le descoperiți pe parcursul
spectacolului.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"> În
al treilea rînd, spectacolul reflectă situația foștilor deținuți
după eliberare, mai precis, dificultatea de a-și găsi un loc de
muncă și de a-și reface viața. Stigmatul penitenciarului condamnă
un fost deținut la ani de oprobriu public și, în unele cazuri, la
munci mult sub pregătirea și experiența sa. Pușcăria te face un
mostru pentru cei din jur, o anomalie a umanității, imprevizibil și
gata de noi infracțiuni. </span></span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"> Nu
în ultimul rînd, spectacolul prezintă și perspectiva celor
cocoțați periodic în funcții cu putere de decizie asupra vieții
și calității vieții semenilor, adică a celor de la vîrful
sistemului de justiție, prin punerea în scenă a unui interviu luat
fostului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, cîndva avocat al
necesității unei legi a grațierii pentru a scădea numărul
deținuților prin eliberarea celor cu condamnări mărunte și care
nu reprezintă pericol social. Jucat magistral de Andrei Șerban,
fostul ministru dă frâu liber fanteziei implementării modelului
penitenciar american, adică soluționarea crizei supra-aglomerării
și a condițiilor proaste din închisorii, prin construirea de
penitenciare private și prin cooptarea privaților în administrarea
acestui sector. Intersectarea punitivității cu marele biznis a dus
SUA în postura de lider global în materie de număr de deținuți,
depășind inclusiv China. Mai multe despre acest aspect găsiți
</span></span></span><span style="color: navy;"><span lang="zxx"><u><a href="http://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.ro/2017/02/puscarie-revolutie-morala-si-business.html"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">aici</span></span></span></a></u></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">.
</span></span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"> Avînd
în vedere atît miza chestiunii condițiilor de detenție în raport
cu solicitările celor de la CEDO, cît și vehemența cu care
deținuții și foștii deținuți sunt expediați în zona
sub-umanului de mulți dintre semenii noștri, spectacolul oferă o
perspectivă informată asupra situației, depășind isteriile și
oportunismele specifice multora dintre cei care s-au exprimat asupra
chestiunii. Prin urmare, este cu atît mai recomandată nu doar
vizionarea sa, ci facilitarea contactului cu un public cît mai larg
și mai divers, dincolo de „bastionale civilizației” din București și
Cluj. </span></span></span>
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-7114052863018609892017-11-20T01:43:00.001-08:002017-11-20T01:49:08.059-08:00Nu lăsați săracii să se înmulțească!<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaG15kqfi69WiinYpDfpTMUzPFEDi7O0TwK6O8IZIAp5c1vRTFEyRp4mO9FeVDkljdKayWvMkcnzdBQjQCw7I9xbpDhdtAybNV2u_UngE7j1rmxsPzKbSl2vD3-LXAI6wGTulcvyrKQPo4/s1600/23319543_10156821702948206_5263806600863459533_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="596" data-original-width="599" height="397" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaG15kqfi69WiinYpDfpTMUzPFEDi7O0TwK6O8IZIAp5c1vRTFEyRp4mO9FeVDkljdKayWvMkcnzdBQjQCw7I9xbpDhdtAybNV2u_UngE7j1rmxsPzKbSl2vD3-LXAI6wGTulcvyrKQPo4/s400/23319543_10156821702948206_5263806600863459533_n.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Deși
există atîta văicăreală în jur, la toate nivelele, legat de
scăderea natalității și față de condițiile înfiorătoare în
care trăiesc mii de copii, în România indemnizația pentru
creșterea copilului nu este accesibilă oricui. Probabil de teama că
dacă un astfel de venit ar fi garantat oricărei mame, indiferent
dacă a fost angajată sau nu, ar stimula „sărăcimea” să se
înmulțească și mai mult. Se bagă la înaintare principiul
contributivității, n-ai plătit înainte, ciuciu indemnizație
pentru creșterea plodului, că nu e corect, că nu sunt bani, asta
deși, pînă recent, au funcționat politici de stimulare a
înmulțirii celor cu venituri mult peste medie (adică de la
aproximativ 14. 000 lei în sus). Și mă refer la faptul că pînă
la reintroducerea recentă a plafonului pentru astfel de
indemnizații, am avut cazuri de părinți care încasau zeci de mii
de euro lunar, deși contribuțiile lor fuseseră plafonate din 2012
pînă în ianuarie 2017 la nivelul a 5 salarii medii brute pe lună
(aproximativ 14.000 lei). Cînd vine vorba de media mainstream, au
predominat și predomină materialele revoltate de nedreptatea făcută
prin plafonarea indemnizației sau cele despre mame asistate social
cu 2-3 copii, care trăiesc din alocații și nu vor să muncească.
<br />
Pentru mamele cu venituri mult peste medie, care fără
plafonarea recentă ar fi beneficiat în continuare de indemnizații
de mii de euro, s-a găsit înțelegere și compasiune, s-au
evidențiat sacrificiile pe care trebuie să le facă pentru nașterea
și creșterea unui copil, modul în care-i este afectat traseul
profesional etc. Pentru cele din straturile jos, cu venituri minime
și mai ales față de cele neangajate, beneficiare de ajutor social,
compasiunea și înțelegerea au fost înlocuite cu predici despre
responsabilitate, îndemnuri la muncă, aluzii deloc subtile vizavi
de profilul moral îndoielnic al acestora și chiar reproșuri
directe de genul: „De ce faceți copii dacă n-aveți bani să-i
creșteți?” În cazul celor din urmă dificultățile creșterii
unuia sau mai multor copii, mai ales cînd veniturile și condițiile
de trai sunt precare, au fost puternic umbrite de revolta morală și
scîrba față de sărăcime și defectele morale atribuite acesteia.
Desigur, în unele cazuri s-a mai strecurat nițică milă și
condescendență, în special față de cei mici, ființe nevinovate
și condamnate la un trai într-o familie nu tocmai ok. De parcă
doar nivelul veniturilor fac demne de înțelegere și compasiune
depresiile, dificultățile și bulversările prin care trece o mamă.
<br />
La radio mai aud din cînd în cînd spotul care recomandă
alăptarea la sân a nou născutului minim 6 luni și cel care
recomandă părinților să petreacă cît mai mult timp cu copii,
pentru sănătatea emoțională a acestora. Cum poate o mamă care nu
beneficiază de acea indemnizație să facă toate acestea, să-și
permită o nutriție adecvată pentru a asigura nou-născutului o
alimentație sănătoasă, când sursele de venit sunt alocațiile
(200 de lei în primii 2 ani) și venitul minim garantat (142
lei/lună)? Haine schimbate constant, scutece, spălat la cur cu apă
caldă, căldură pe timp de iarnă? <br />
Traiul unui adult necesită
cheltuieli care depășesc cu mult 142 lunar, d-apoi cel al unui
prunc în primii ani de viață, iar micile pansamente filantropice
ocazionale, oricît ar umezii ochii și sufletele binefăcătorilor
și martorilor, nu țin loc unui program public de susținere a
mamelor (părinților) în primii ani din viață ai nou-născuților,
așa cum pretinde Codul Familiei din care citește ofițerul de stare
civilă la oficierea căsătoriei cînd le explică părinților și
celor de față cum susține statul familia. Tratamentul față de
mamele fără venituri sau cu venituri foarte mici dau măsura unei
societăți în ansamblu, precum și a politicilor gândite și
aplicate de cei cocoțați în fruntea statului. </span></span>
</div>
<div dir="ltr" id="js_d">
<div style="line-height: 150%;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Ionela
are trei copii şi 31 de ani. Nu a lucrat nicio oră până acum şi
nici nu crede că o va face vreodată. Trăieşte din alocaţiile
copiilor şi din ajutorul social primit de ea și de soț: undeva la
1.300 de lei pe lună.</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Nu
ne primește numai cu cinci clase cum am eu, nu mă primește nimeni
și așa stăm... cum putem. La nemți iar nu pot să mă duc că
n-am cu cine să las copiii”, spune femeia.</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Ea
nu muncește în folosul comunității pentru venitul de la stat
pentru că are copii mai mici de 7 ani, iar legea îi permite să
stea acasă. Beneficiază de acest sprijin de opt luni. Puțin, dacă
o comparăm cu vecinii din cartier.</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
De câți ani aveți ajutorul social?</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Eu mai știu de câți ani?! De mult, de vreo 4 - 5 ani.</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Câți aveți?</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
24.</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Și ați încercat să vă găsiți de lucru?</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Nu pot eu să mă duc la lucru pentru că n-are cine să-mi șadă
cu ai mei.”</span></span></div>
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">P.S.
<a href="http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-degeaba-bugetul-ajutoarelor-sociale-8-milioane-de-salarii-minime-831563">Digi 24</a> devine un canal tot mai toxic, un stindard al ipocriziei
celor care hăituiesc sărăcimea care ciupește pe merit sau
„ne-merit” din fondurile publice, dar trec lejer cu vederea
hoția sistematică a marilor evazioniști fiscal, a investitorilor
și afaceriștilor cu conturi prin paradisuri fiscale și cu cu
buzunarele mufate direct la ajutoarele de stat.<br />
Ajutoarele de
stat de milioane de euro date unor companii precum Orange, Vodafone
sau Leoni sunt văzute ca investiții necesare binelui public, în
timp ce un copil este văzut ca o investiție în viitorul
societății doar dacă nu se naște într-o familie de sărăcani,
că nașterea într-o astfel de familie îi aduce automat stigmatul
de potențial asistat social/infractor etc.</span></span></div>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-42933280751707817072017-11-07T02:43:00.001-08:002017-11-07T02:49:25.276-08:00100 de ani de la Revoluția Rusă - Vladimir Borțun<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJYo_Lr_5ZQVhn8dykHHPGFyYkPsGHXTDoicKDNf4ugbp-PU_4fZMI00CfWurK0hDLGmDV-1313Z7kpS1O6N7AAYB-BBQ0-gGp-q8zXpQYN53YsuCQ2zv3yjdAnezzdfDh3q8TC_OHE6Am/s1600/revolutie.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="168" data-original-width="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJYo_Lr_5ZQVhn8dykHHPGFyYkPsGHXTDoicKDNf4ugbp-PU_4fZMI00CfWurK0hDLGmDV-1313Z7kpS1O6N7AAYB-BBQ0-gGp-q8zXpQYN53YsuCQ2zv3yjdAnezzdfDh3q8TC_OHE6Am/s1600/revolutie.jpeg" /></a></div>
<div align="left" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Nu
trebuie să fii marxist ca să înțelegi că Revoluția din
Octombrie a făcut pentru drepturile sociale ce-a făcut Revoluția
Franceză pentru drepturile civile: le-a adus în prim-plan, a dat
avânt oamenilor de pretutindeni să lupte pentru ele și a pus
presiune pe clasele conducătoare din alte țări să le conceadă de
teama răspândirii revoluției. Sunt drepturi de care se bucură
inclusiv fanaticii anti-comuniști de azi, însă istoriografia și
presa mainstream au reușit să eludeze acest fapt totuși banal
pentru orice istoric onest. <br />
Au eludat și faptul că revoluția
de acum o sută de ani a fost printre cele mai puțin sângeroase din
istorie, mai puțin violentă decât cea Americană ori cea Franceză.
Dar în cazul lor, discursul dominant face doct distincția între
violența pe care au presupus-o (un rău necesar) și moștenirea pe
care au lăsat-o (luminoasă). Aceasă distincție brusc nu se mai
aplică în cazul Revoluției Ruse, care e redusă la dimensiunea sa
violentă, una complet nejustificabilă, evident; violența e
justificabilă doar în instaurarea regimurilor liberale.<br />
Firește,
pentru acest discurs dominant, revoluția devine cauza directă și
necesară a totalitarismului stalinist, ba chiar și a celui fascist.
Distincția care se face îndeobște între Revoluția Franceză în
sine și Teroarea iacobină iarăși nu se mai aplică aici. Stalin e
consecința logică a lui Lenin, deși toate ideile celui din urmă
despre controlul democratic al economiei, stăvilirea puterii și
privilegiilor birocrației, sprijinirea revoluției la nivel
internațional, democrația internă a partidului, libertatea
artistică etc. degenerează complet sub Stalin pe fondul izolării
internaționale a țării. Altminteri, de ce a trebuit să-i
lichideze pe mai toți comuniștii care nu muriseră în Războiul
Civil și încă luptau pentru acele idei?<br />
Sunt multe alte
mistificări despre Revoluția din 1917 care denaturează modul în
care ne raportăm azi la ea. Oare de ce sunt însă propagate și
azi, un secol mai târziu? De ce narațiunea dominantă rămâne atât
de reducționistă? De ce un eveniment de-acum o sută de ani
trezește atâta fervoare propagandistică? Pentru că, în contextul
celei mai grave crize a capitalismului în decenii, e vitală
discreditarea oricărei idei de transformare sistemică. E vitală
impunerea ideii că orice alternativă la capitalism sfârșește
inevitabil în teroare politică și faliment economic. Faptul că
până și un reformist timid ca Jeremy Corbyn a fost făcut în
toate felurile de presa mainstream ar trebui să ne dea tuturor de
gândit” scrie succint pe <a href="https://www.facebook.com/vladimir.bortun">facebook</a> Vladimir Borțun și n-avem cum
să nu-i dăm dreptate.</span></span></div>
<div align="left" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="left" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="left" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Cei
care trăiți în București și vreți să aflați mai multe despre
revoluția rusă, altele decît comentariile bășinos-teziste, pline
de omisiuni și răstălmăciri, din media mainstream, sunteți
poftiți diseară la <a href="https://www.facebook.com/events/952060994957163/">Macaz-Bar Teatru Coop</a> pentru discuții,
vizionare de film și lansarea ultimului număr al Gazetei de Artă
Politică, dedicat centenarului revoluției:</span></span></div>
<div align="left" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
”<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Pe
7 noiembrie se împlinesc 100 de ani de la Marea Revoluție din
Octombrie - preluarea puterii în Rusia de către soviete. <br />
<a href="https://www.facebook.com/macazcoop/">MACAZ
- Bar Teatru Coop.</a> propune o serie de evenimente cu ocazia
centenarului:<br />
• Cercul de film politic: „Octombrie” de
Serghei Eisenstein<br />
Filmul, realizat în 1927, la aniversarea a
zece ani de la revoluție, își propune să rezume istoria
revoluției ruse, de la Revoluția din Februarie, distrugerea statuii
țarului și instalarea guvernului provizoriu, până la preluarea
puterii de către bolșevici, care împlinesc imediat principalele
deziderate ale revoluției: ieșirea din primul război mondial și
reforma agrară.<br />
• Discuție și lansare <a href="https://www.facebook.com/gazeta.deartapolitica/">Gazeta
De Artă Politică</a> #19: Artă / Gen / Revoluție<br />
Numărul
cuprinde materiale analitice, critice, istorice despre contributiile
revolutiei sovietice la emanciparea de gen si sexuala, respectiv la
teoretizarea si elaborarea artei politice de stanga.<br />
•
Discuție <a href="https://www.facebook.com/criticatac/">Critic
Atac</a><br />
Colectivul propune o discuție despre acțiuni,
discursuri și texte esențiale, oameni cheie din vremea Revoluției,
cum e ea rememorată acum sau, mai precis, în câte feluri se
încearcă încă îngroparea memoriei acestui eveniment unic.</span></span></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-37395998567176695022017-11-06T05:21:00.003-08:002017-11-06T07:05:21.829-08:00Obsesia europenității. Revizitînd începuturile națiunii române<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }p.western { }a:link { color: rgb(5, 99, 193); }a.sdfootnoteanc { font-size: 57%; }</style>
<br />
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<br />
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }p.western { }a:link { color: rgb(5, 99, 193); }a.sdfootnoteanc { font-size: 57%; }</style>
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjJWCXfE9l_Gj_SwScxUVfOZ8pVBFd2aN-j2HlKCrLeZNNTQQtg4Zq8T7lT3ocCth3XLLuUfbMUjl6oz_NexsjtIK2PeqobO0PsMwq65pronJh8hIEeanyWNesZzbayz-EFb_b6jJOrX_Y/s1600/catanele_negre.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="581" data-original-width="480" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjJWCXfE9l_Gj_SwScxUVfOZ8pVBFd2aN-j2HlKCrLeZNNTQQtg4Zq8T7lT3ocCth3XLLuUfbMUjl6oz_NexsjtIK2PeqobO0PsMwq65pronJh8hIEeanyWNesZzbayz-EFb_b6jJOrX_Y/s400/catanele_negre.jpg" width="330" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">grănicer român năsăudean</td></tr>
</tbody></table>
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }p.western { }a:link { color: rgb(5, 99, 193); }a.sdfootnoteanc { font-size: 57%</style>
<br />
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }p.western { }a:link { color: rgb(5, 99, 193); }a.sdfootnoteanc { font-size: 57%; }</style>
<br />
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dorința
de apartenență la lumea civilizată întruchipată de Europa
Occidentală reprezintă una dintre coordonatele esențiale pe care
s-a desfășurat procesul de nation-building în cazul românilor,
încă din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Chiar dacă
înspre sfîrșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a
secolului al XX-lea curentul europenist este puternic contrabalansat
de reacții autohtoniste de factură nationalist-etnicistă (Marino
2005: 41), idealul unei națiuni europene, a „intrării în Europa”
rămîne o constantă a vieții culturale și politice pînă în
zilele noastre (Matei 2004: 57). Această coordonată a
nation-building-ului românesc presupune o dublă mișcare. Pe de o
parte, implică ieșirea dintr-un Orient aflat în plin proces de
cartografiere și circumscriere de către Europa Occidentală (Said
1978; Wolff 1994; Todorova 1997; Boatcă 2013), pe de altă parte,
implică descoperirea europenității interioare a românilor. Acest
aspect este soluționat prin punerea în lumină a latinității
românilor și transformarea în fundament a discursului identitar.
Acest demers are la bază o contribuție esențială venită dinspre
intelectualitatea românească din Transilvania, pe atunci parte a
Imperiului Habsburgic, și dinspre autoritățile imperiale
interesate să transforme în cetățeni loiali și utili ai
imperiului o populație de țărani. </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Prin
acest articol îmi propun să discut modurile în care latinitatea a
fost utilizată ca argument al apartenenței românilor la lumea
civilizată și ca trăsătură fundamentală a identității
naționale. Mă voi concentra asupra cazului românilor din Imperiul
Habsburgic unde procesul de construire a identității naționale nu
a beneficiat de suportul unui stat, spre desosebire de cazul
românilor din Moldova și Valahia.<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>1</sup></a>
</span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Când
Transilvania a devenit parte a Imperiului Habsburgic în 1698,
românii<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote2sym" name="sdfootnote2anc"><sup>2</sup></a>,
deși reprezentau cea mai numeroasă populație de pe cuprinsul
principatului,<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote3sym" name="sdfootnote3anc"><sup>3</sup></a>
aveau un statut inferior celorlalte populații conlocuitoare. Acest
statut inferior era derivat din condiția de țărani-iobagi
specifică majorității românilor și din apartenența la
creștinătatea răsăriteană, ortodoxă. Împărțirea puterii
politice între cele trei „națiuni feudale” sau „națiuni de
stări” - diferite de sensul etnicist și/sau democratic al
națiunii moderne – s-a impus în secolul al XV-lea, după răscoala
țărănească de la Bobîlna (1437-1438 și 1514). Puterea politică
se împărțea între nobilime (<i>natio Hungarica</i>), care grupa
toți nobilii, indiferent de etnie sau limbă, acesteia
adăugîndu-i-se elitele sașilor (<i>natio saxonica</i>) și
secuilor (<i>natio siculica</i>). În urma Reformei religioase,
această ordine juridică a fost completată în secolul al XVI-lea
cu sistemul celor patru religii recepte – reformată, evanghelică,
unitariană și catolică -, confesiunea ortodoxă și religia
iudaică erau tolerate, dar adepții lor nu aveau acces la puterea
politică. Această ordine juridică s-a perpetuat până la
revoluția din 1848 (Bernath 1994: 31-37; Pál 2012: 18; Pop 2012:
19; Lendvai 2013: 96-98). </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Înființarea
Bisericii Greco-Catolice în 1697 a reprezentat o măsură
politico-religioasă cu profunde reverberații asupra comunității
românești din Transilvania. Apariția acestei biserici, o
consecință a <i>Reconquistei</i> catolice în Europa Centrală și
Răsăriteană, reprezintă și o expresie a suprapunerii intereselor
de stat habsburgice peste prozelitismul Reformei catolice (Bernath
1994: 77; Miron 2004: 36). Unirea cu biserica Romei s-a făcut prin
convertirea ierarhilor ortodocși transilvăneni în urma unor
negocieri care garantau privilegii și imunități menite să
îmbunătățească nivelul de trai și starea socială a clericilor
români. La schimb, noua biserică recunoștea patru puncte
dogmatice, printre care primatul papal și <i>filioque</i>, dar
păstra ritul și tradițiile răsăritene. Unirea era descrisă în
termenii unei reveniri la unitatea anterioară cu Biserica
romano-catolică și garanta noii biserici intrarea în categoria
confesiunilor privilegiate (Miron 2004: 40). În acest sens,
împăratul Leopold I (1657-1705) a emis două diplome în 1699 și
1701 prin care toți preoții ortodocși care au acceptat unirea cu
biserica Romano-catolică urmau să se bucure de aceleași drepturi
și privilegii de care beneficia clerul romano-catolic. Printre
aceste drepturi era și scutirea de obligațiile în muncă și de
dijma față de nobilime (Hitchins 2013: 249). Pe măsură ce vestea
unirii a pătruns în lumea satelor și în mediile monahale
ortodoxe, în special datorită faptului că se considera că
biserica ortodoxă nu mai există, fiind absorbită în noua
construcție confesională, au apărut și primele mișcări de
revoltă. Cele mai puternice revolte au avut loc pe la mijlocul
secolului al XVIII-lea, sub conducerea călugărilor ortodocși
Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara. Deși reprimate violent de
către autoritățile imperiale, aceste revolte au determinat
recunoașterea existenței confesiunii și bisericii ortodoxe.
Populația românească din Imperiul Habsburgic era astfel scindată
în două mari comunități confesionale, cea ortodoxă fiind
subordonată pe linie ierarhică bisericii sârbești pînă în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea (Iorga 2012: 128-133; 297). </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dezvoltarea
și consolidarea instituțională a noii biserici a urmat direcțiile
principale ale Conciliului de la Trent (încheiat în 1563), acordînd
o importanță majoră catehezei, vizitaților canonice menite să ia
pulsul parohiilor și trasarea unor sarcini cu caracter birocratic
preoților. Preoții aveau obligația de a ține registre cu
informații despre nașterile, căsătoriile și decesele enoriașilor
(Burke 2004: 178). Aceste atribuții se vor extinde și asupra
clerului ortodox, fiind foarte importante puterii imperiale
interesate nu doar să-și consolideze poziția în noile teritorii
cucerite, ci și să-și disciplineze și loializeze noii supuși.
Acest parteneriat între biserici și stat este reflectat și de
rolul major al clerului în sprijinirea măsurilor modernizatoare ale
noii administrații și în diseminarea propagandei pro-imperiale pe
parcursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea (Mitu 2000: 45; Maior
2006: 190; Dumitran 2007: 82-86; Cosma 2008: 15-16). </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">O
altă consecință importantă a fost dezvoltarea unui sistem
educațional de inspirație occidentală, menit să formeze clerici
mai bine școliți și să contribuie la amplul proces de
disciplinare socială. Alături de bursele de studiu date unor
tineri greco-catolici pentru a studia în instituțiile de învățământ
catolice de la Roma sau Viena, aceste instituții educaționale au
contribuit la apariția primelor generații de intelectuali români
formați în tradiția epistemologică și teologică occidentală
(Câmpeanu 2008). În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea,
latinitatea românilor devine o temă în jurul căreia se
construiește identitatea națională a românilor, atît în
scrierile intelectualității românești, cât și în politicile
imperiale. Să le luăm pe rând.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
primul rând, latinitatea românilor nu este o invenție a
intelectualității românești din secolul al XVIII-lea, cronici și
manuscrise - românești și străine - din perioade anterioare
vorbind despre valahii din Transilvania, Moldova și Valahia ca
despre o populație romanică (Ambruster 1993: 271; Neagotă 2011:
12; Hitchins 2013: 260). Episcopul greco-catolic Inochente Micu Klein
menționează argumentul descendenței directe a românilor din
coloniștii romani aduși în Dacia în petițiile pe care le
adresează autorităților imperiale pentru a solicita punerea în
aplicare a drepturilor prevăzute în diplomele Leopoldine (Hitchins
1999: 57). O formulare clară și argumentată a descendenței
directe din romani a românilor este cuprinsă în lucrările <i>Despre
schismaticia grecilor</i> (1746) și <i>Despre articulușurile ceale
de price </i>(1746), scrise de Gerontie Cotore, ulterior devenit
vicar al bisericii Greco-Catolice. </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; margin-left: 0.59in; margin-right: 0.49in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">căci
și noi avem sânge authentic de roman, din moment ce strămoșii
noștri de pe vremea împăratului Traian au fost trimiși în aceste
locuri” (2000: 17).</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Gerontie
Cotore avansează ideea declinului românilor pe parcursul Evului
Mediu datorită ruperii acestora de creștinătatea occidentală și
integrării acestora în biserica răsăritului. Unirea cu biserica
Romano-Catolică este descrisă ca un moment al renașterii, o
reafirmare a latinității inerente românilor (Cotore 2006; Hitchins
2013: 253-254).</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Latinitatea
românilor și necesitatea iluminării poporului sunt coordonatele
majore pe care se articulează discursul și eforturile următoarei
generații de cărturari români, cunoscuți posterității sub
denumirea de Școala Ardeleană. Deși de formație teologică,
aceștia sunt animați de ideile iluminismului, în special de
versiunea germană a acestuia, educația și rațiunea fiind
instrumentele cheie în vederea emancipării și transformării în
cetățeni a popoulației de țărani din rîndul căreia se
ridicaseră. Asumîndu-și rolul de elită luminată, aceștia produc
pe parcursul cîtorva decenii un număr impresionant de lucrări de
istorie, gramatică, dicționare, teologie, morală și manual
școlare (Tóth 2001; Hitchins 2013: 259; Duțu 1968: 296-326;
Neumann 2006: 143-146). Dacă scrierile catehetice au contribuit la
întărirea controlului bisericii asupra pietății populare și la
profilarea noii identități confesionale, lucrările dedicate
istoriei și limbii românilor au pus bazele discursului identitar și
au marcat primele intervenții menite să prelucreze limba în acord
cu viziunea cultivată. </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Principalii
artizani ai acestui proces sunt Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe
Șincai (1754-1816) și Petru Maior (1756-1821). Pentru aceștia
limba și istoria erau principalele elemente care distingeau o
națiune de altele și-i configurau pedigree-ul (Hitchins 1999: 128).
În cele patru volume care alcătuiesc <i>Istoria și lucrurile și
întîmplările românilor</i>, Samuil Micu formulează cea mai
radicală teorie a descendenței românilor din coloniștii romani,
începîndu-și lucrarea cu fondarea Romei de către Romulus și
Remus. Mai departe, creștinismul ar fi pătruns în Dacia tot pe
filieră romană, avansîndu-se astfel un argument istoric în
favoarea bisericii Greco-Catolice. Dar partea cea mai radicală a
acestei teorii vizează războaiele daco-romane, în opinia sa dacii
fiind exterminați de către romani (Hitchins 2003: 259; Mitu).<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a>
O astfel de interpretare relevă atît dorința de a sublinia
noblețea românilor și astfel îndreptățirea de a revendica
drepturi politice în calitate de urmași ai Romei, cît și
preocuparea pentru îndepărtarea oricărei legături cu dacii,
întruchipare a barbariei. Teoria lui Samuil Micu, cu diferite
nuanțări, modificări și adăugiri, a fost împărtășită și de
către alți autori contemporani, precum Gheorghe Șincai<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a>
sau Petru Maior.<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote6sym" name="sdfootnote6anc"><sup>6</sup></a>
</span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Puritatea
latinității românilor este probată de Samuil Micu și alți
cărturari și printr-o serie de obiceiuri și credințe ale
țăranilor descrise ca fiind similare cu cele ale strămoșilor din
peninsula Italică (Bîrlea 1974: 33‒49; Neagotă 2011: 13-14).<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote7sym" name="sdfootnote7anc"><sup>7</sup></a>
Dacă scrierile istorice au contribuit la luarea în posesie a
trecutului național și la scoaterea românilor din categoria
„popoarelor fără istorie” (Țichindeleanu 2015: 7; Mignolo
2015: 76), lucrările lor în domeniul filologiei și lingvisticii au
reprezentat o intervenție asupra prezentului, în sensul purificării
și latinizării limbii române. Prin lucrări precum <i>Elementa
linguae daco-romanae sive valachicae</i> (Viena, 1780) sau <i>Lexicon
valachico-latino-hungarico-germanicum</i> (Buda, 1825) aceștia au
făcut mai mult decît să pună bazele teoretice ale studiului
limbii române. Pentru că vedeau limba română ca o versiune
alterată a latinei clasice, au purces la o revenire cît mai
apropiată de forma ei originară și la standardizarea acesteia. Cea
mai radicală măsură a fost înlocuirea cu alfabetul latin a
alfabetului chirilic folosit pînă atunci.<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote8sym" name="sdfootnote8anc"><sup>8</sup></a>
Pe lîngă această schimbare de mare impact, au inaugurat folosirea
unui sistem de transcriere latină și o ortografie mai degrabă
etimologică decît fonetică (Șăineanu 1895: 4-5; Hitchins 2003:
261-262; Mitu). Acest proces de latinizare a limbii române, în
special prin adoptarea alfabetului latin, evidențiază și dorința
de desprindere de lumea răsăriteană, slavonă, fiind un pas
înainte către „revenirea” în lumea civilizată, occidentală.
Alături de convertirea la greco-catolicism și ca o consecință a
acesteia, cultivarea latinității de către elita intelectuală este
și un proces de dez-Orientalizare a românilor. Căderea în Orient
datorită succesivelor invazii migratoare și datorită intrării
românilor în sfera creștinismului răsăritean este privită de
către acești cărturari și mai apoi de alte generații de
intelectuali drept o cauză a înapoierii românilor și a condiției
lor de primitivi, după cum ilustrează o astfel de formulare:</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; margin-left: 0.79in; margin-right: 0.79in; text-indent: 0.49in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Astfel
se introduce în stat și în Biserică limba slavă, care stăpânește
toată viața noastră intelectuală, tot sufletul nostrum, ținându-l
în cătușele înădușitoare ale unui întunerec de aproape opt
veacuri” (Pâclișanu 1910: 30).<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote9sym" name="sdfootnote9anc"><sup>9</sup></a>
</span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Deși
profund preocupați de educarea și civilizarea țăranilor care
alcătuiau majoritatea covîrșitoare a națiunii române, deși
obiceiurile și credințele populare erau folosite ca argument al
latinității românilor, elita intelectuală și clericală a
acestei perioade nu-și putea imagina țăranii ca făcînd parte din
națiunea politică pentru a căror drepturi militau (Hitchins 1999:
131). Petițiile pe care le-au inițiat, dintre care cea mai faimoasă
este <i>Supplex Libellus Valachorum</i> din 1781, revendicau
drepturi în virtutea unei moșteniri aristocratice și negau faptul
că românii ar fi un neam de țărani (Prodan 1967: 493-510;
Drace-Francis 2013: 44). Considerîndu-i ignoranți și
superstițioși, aceștia vedeau ca necesară o lungă perioadă de
tutelaj înainte ca țăranii să fie în stare să participe
integral și într-un mod rațional în afacerile publice (Hitchins
1999: 131). Dacă prin educarea în școlile greco-catolice și
romano-catolice din Transilvania, Viena și Roma, o minoritate
reușește să se cupleze la modernitatea occidentală și să se
integreze într-un alt univers cultural, dobîndind statutul de
subiect capabil să raționeze, marea masă a populației țărănești
rămîne în continuare în afara modernității, avînd în
continuare calitatea de obiect al cunoașterii, descrierii și al
politicilor civilizatoare exercitate de elitele intelectual-clericale
și de autoritățile imperiale. </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Anterior
încorporării în Imperiul Habsburgic și în sfera creștinătății
occidentale, prin calitatea lor de țărani, ortodocși și rezidenți
ai unui spațiu aflat în afara lumii civilizate, românii făceau
obiectul unei multiple expulzări în afara modernității. Conform
narativei identitare și modernizatoare inaugurată de această
generație de cărturari, marea masă țărănească a ieșit partial
din această stare de multiplă excludere, ajungînd la statutul de
„primitivi” din interiorul/de la marginea lumii civilizate.<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote10sym" name="sdfootnote10anc"><sup>10</sup></a>
<span lang="ro-RO">Din</span><span lang="ro-RO"> însemnările
arhiducelui Joseph Rainer de Habsburg privind călătoria sa de
documentare din 1810, în Maramureş şi Bucovina, aflăm că „luaţi
la un loc, aceşti români sunt adevăraţi copii ai naturii, prin
urmare buni, deschişi şi liniştiţi; ei sunt mult mai buni decât
confraţii lor de la Dunăre, de pe Olt şi Mureş, rareori dispuşi
la furt, însă deosebit de neciopliţi, cea mai mare vină purtând-o
nespusa ignoranţă a preoţilor lor care nu se deosebesc de ei decât
că pot să le citească liturghia, încât nu le pot da nicio
instrucţie. Prin formarea de clerici instruiţi (şi) prin
înfiinţarea de şcoli s-ar putea crea cetăţeni folositori date
fiind talentele lor. [...] Sunt puține regiuni ale Europei care sunt
[ca în Bucovina] atât de sălbatice [încât], trecând prin
acestea, te crezi strămutat în America prin aceea că imaginea, din
însemnările călătorilor, a regiunilor sălbatice de acolo se
potrivește întocmai cu a celor de aici.”<a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote11sym" name="sdfootnote11anc"><sup>11</sup></a></span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Astfel
de descrieri ale românilor sunt conținute în numeroase scrieri ale
funcționarilor și reprezentanților administrației imperiale din
această perioadă. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
autoritățile imperiale demarează un amplu proces de cartografiere
și „lizibilizare” (Scott 2007: 18) a noilor teritorii cucerite
și a populațiilor aferente. În 1771, Consiliul militar al Curții
vieneze solicită feldmareșalului-locotenent von Preiss,
general-comandant al zonei, o „descriere completă” a Marelui
principat al Transilvaniei. Această descriere se bazează pe
conscripția din 1760-1762 (Bernath 1994: 209-213) și a avut un rol
important atît în formarea unei imagini despre această populație,
cît mai ales în elaborarea unor măsuri și reforme care să ducă
la transformarea românilor în cetățeni utili și loiali
Imperiului. O altă descriere a Transilvaniei, realizată tot de un
funcționar imperial pe nume Thoman, este </span><span lang="ro-RO"><i>Beschreibung
von Siebenbürgen </i></span><span lang="ro-RO">(1781). După cum a
subliniat istoricul Mahtias Bernath, în prezentarea „firii
românilo</span><span lang="ro-RO">r</span><span lang="ro-RO">”
este vizibilă legătura dintre „descriere” și tendința
moralizatoare, în sensul unei pedagogii de stat. Cele două
descrieri spun că valahii „ar trăi după simțurile și
înclinațiile lor, ar fi dedați băuturii, ușuratici, răzbunători,
tentați să emigreze în principatele extracarpatice”. În
descrierea sa Thoman face legătura între caracterul românilor și
condiția lor de oprimați (Bernath 1994: 212).</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Sub
stratul de barbarie și sălbăticie imperialii observă latinitatea
românilor și implicit compatibilitatea cu civilizația datorită
acestei descendențe. Cele două descrieri subliniază originea
nobilă a românilor – „o rămășiță și urmași ai vechilor
colonii romane” – și faptul că, în pofida superiorității
numerice și a vechimii sunt lipsiți de drepturile constituționale
(Bernath 1994: 213). Latinitatea românilor este evidențiată și de
scrierea cu cara</span><span lang="ro-RO">c</span><span lang="ro-RO">ter
literar </span><i>Poëmation de secundae legione Valachica</i> a
ofițerului imperial Anton Cossimeli, care descrie populația
românească din districtul Năsăudului de la sfârșitul secolului
al XVIII-lea (Bichigean 1925). Această nobilă descendență din
legiunile romane este cultivată în rândul grănicerilor năsăudeni
de către autoritățile imperiale <span lang="ro-RO">în cadrul
proiectului de loializare a populației prin organizarea regimentului
năsăudean sub egida</span><span lang="ro-RO"><i> Virtus Romana
Rediviva.</i></span><span lang="ro-RO"> Acest simbol era scris pe
drapelele celor două batalioane, pe drapelul Institutului militar
năsăudean şi era gravat pe toate sigiliile oficiale ale
Regimentului. Deviza primului batalion de infanterie era: </span><span lang="ro-RO"><i>Pro
Imperatore, honor et gloria</i></span><span lang="ro-RO"> iar cel
de-al doilea batalion: </span><span lang="ro-RO"><i>Perpetua Fides.</i></span><span lang="ro-RO"><i><b>
</b></i></span><span lang="ro-RO">Aceste devize erau scrise cu litere
de aur pe eşarfa drapelelor (Onofreiu, Bolovan 2006: 81). În 13
noiembrie 1789,</span><span lang="ro-RO"><i> Wiener Zeitung </i></span><span lang="ro-RO">apreciază
calitățile noilor trupe intrate în componența armatei imperiale,
în urma unor conflicte, făcând iarăși referire la ”latinitatea”
acestora, ca sursă a virtuților războinice a recent
militarizaților țărani, precum și ”răspunderea” derivată
din această descendență nobilă.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; margin-left: 0.59in; margin-right: 0.69in; text-indent: -0.1in;">
„<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Este
de dorit ca cel de-al II-lea Regiment grăniceresc român
transilvănean să aibă mereu posibilitatea de a face dovada
virtuţilor sale de război, deoarece într-un asemenea caz lumea
s-ar convinge că simbolul </span><span lang="ro-RO"><i>Virtus Romana
Rediviva</i></span><span lang="ro-RO"> – care a fost dat
regimentului, este adevăratul şi neîndoielnicul simbol al acestei
naţiuni</span><span lang="ro-RO"><i>” </i></span><span lang="ro-RO">(Onofreiu,
Bolovan 2006: 81).</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Sub
îndrumarea luminată a reprezentanților imperiali au ieșit la
iveală virtuțile războinice latente ale unui neam de țărani,
precum și descendența lor nobilă, de urmași ai coloniștilor
romani. Cam aceasta ar fi, într-o manieră sintetică, mesajul
transmis prin descrierea laudativă făcută românilor ardeleni.
Contribuția administrației imperiale la procesul de construire a
indentității naționale a românilor reprezintă o parte a
procesului de întărire a dominației asupra noii provincii și
asupra populațiilor băștinașe. Pe de altă parte, demersurile
care vizau emanciparea românilor, dincolo de demofilismul
împăratului Iosif al II-lea, erau și o consecință a strategiilor
de extindere a administrației imperiale și de contrabalansare a
puterii de aristocrației maghiare și a celorlalte stări
transilvănene (sașii și secuii) (Verdery 1983; Bernath 1994:
76-85).</span><span lang="ro-RO"> </span></span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Pentru
legitimare, în secolul al XVIII-lea Habsburgii şi-au atribuit rolul
de împăraţi creştini, acordând prioritate originilor antice în
construcţia mitului. Punctul de convergenţă dintre descendenţa
„romană” a familiei de Habsburg şi cea a românilor a
reprezentat nucleul politicii de loializare. Apelul la originea
romană a Casei de Habsburg s-a accentuat în perioada înfiinţării
graniţei militare, reţeaua de şcoli apărută în această
perioadă a promovat tradiţia romană.</span></span></span><sup><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">
</span></span></span></sup><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Mitul
împăratului Traian revine în forţă odată cu Şcoala Ardeleană,
fiind constant popularizat prin intermediul instituțiilor
bisericești și școlare (Maior 2004: 21), având loc o analogie cu
mitologia imperială habsburgică și contribuind la eforturile de
transformare a țăranilor români în ”cetățeni folositori”
pentru Imperiu. Latinitatea românilor este evidențiată și în
contextul vizitelor imperiale ale lui Iosif al II-lea și a lui
Francisc I, contribuind de asemenea la forjarea identității
naționale în rândul populației predominant țărănească, însă
în strictă legătură cu loialitatea față de împăratul
binefăcător și administrația civilizatoare. Strânsa legătură
dintre loialitatea dinastică și dezvoltarea identității naționale
a fost reflectată din plin în timpul revoluției de la 1848, când
grănicerii năsăudeni au luptat împotriva revoluției maghiare
(Andrei 1996: 85-87). După desființarea regimentului grăniceresc
în 1851, sloganul </span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO"><i>Virtus
Romana Rediviva — Patria-Naţiunea</i></span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">
a împodobit, alături de tabloul împăratului, Gimnaziul Român
Francisc Iosefian înființat la Năsăud în 1863 (Șotropa, Drăganu
1913: 154). Inscripţia „Patria-Naţiunea”, este relevantă
pentru concepţia naţiunii în rândul grănicerilor năsăudeni
conform căreia desăvărşirea naţională a românilor trebuia să
se petreacă în cadrul Imperiului Habsburgic. Aceasta ne duce cu
gândul la observația istoricului Sorin Mitu, conform căreia
conceptul de „patrie” la românii ardeleni, în special în prima
jumătate a secolului al XIX-lea nu se suprapunea peste cel de
„naţiune”. Patria avea un înţeles strict teritorial iar în
cuprinsul ei puteau coabita mai multe naţiuni, în timp ce naţiunea
avea un înţeles etnic (Mitu 2006: 120).</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Procesul
de naționalizare a unei populații se desfășoară prin instituții
precum școala și armata (Quiroga 2013: 24-26) fiind coordonat de
statul național, însă în acest caz instituțiile în cauză
țineau de administrația imperială iar forjarea conștiinței
identitare era parte a procesului de transformare a țăranilor în
cetățeni folositori și loiali Imperiului. Acest triplu proces –
de construire a identității naționalizare, de „civilizare” a
țăranilor și de loializare a populației românești – s-a
ancorat în ideea latinității românilor.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Pentru
românii transilvăneni, încorporați în Imperiul Habsburgic la
sfîrșitul secolului al XVII-lea, latinitatea devine biletul de
intrare în lumea civilizată, europeană, fiind temelia procesului
de nation-building la care contribuie din plin elita intelectuală
indigenă, administrația imperială și biserica Greco-Catolică
rezultată din desprinderea de creștinătatea răsăriteană a unei
părți din cler și a enoriașilor pe care aceștia-i păstoreau.
Acest proces se petrece sub semnul civilizării și întoarcerii în
Europa civilizată întruchipată de creștinătatea occidentală și
de monarhia habsburgică. Ideea latinității ca argument al nobleței
și a potențialului de a se civiliza/fi civilizat, deși suportă
modificări și nuanțări, rămîne o constantă în cultura română
modernă și contemporană. </span></span></span><br />
<br />
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO"> </span></span></span>
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }p.western { }a:link { color: rgb(5, 99, 193); }</style>
<br />
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: Georgia, serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><span lang="es-ES">* Acest text reprezintă varianta în limba română (extinsă și organizată) a conferinței ”The Birth of Romanian Nation Revisited” susținută la Universitatea din Granada, Spania, în cadrul workshopului <i>Decolonizing Identities. Belonging and Rejection of/from the Global South</i>, 11-12 nov. 2016. </span></span></span></span></div>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<b><br /></b>
<b>Bibliografie:</b><br />
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }p.western { }a:link { color: rgb(5, 99, 193); }</style>
<br />
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Ambruster,
Adolf, <i>Romanitatea românilor. Istoria unei idei</i>, Bucarest,
Editura Enciclopedică, 1993.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Andrei,
Mirela, <span lang="ro-RO"><i> </i></span><span lang="es-ES"><i>“</i></span><span lang="ro-RO">Aspecte
privind mitul «Bunului Împărat» în</span><span lang="ro-RO"><i>
</i></span><span lang="ro-RO">sensibilitatea colectivă ţărănească
din Ardeal la 1848”, </span><span lang="en-US">en</span><span lang="ro-RO">
</span><span lang="ro-RO"><i>Identitate şi Alteritate. Studii de
imagologie</i></span><span lang="ro-RO">, eds. Nicolae Bocşan,
Valeriu Leu, Banatica, Reşiţa, 1996.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Boatcă,
Manuela, </span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="es-ES"><i>“</i></span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Multiple
Europes and the Politics of Difference Within”, </span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="en-US">en</span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>Uneasy
Postcolonialisms. Web dossier: Worlds and Knowledges Otherwise </i></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">3
(3), Durham Center for Global Studies and the Humanities (Duke
University), 2013.
(</span></span><span style="color: #0563c1;"><u><a href="https://globalstudies.trinity.duke.edu/wp-content/themes/cgsh/materials/WKO/v3d3_Boatca2.pdf"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">https://globalstudies.trinity.duke.edu/wp-content/themes/cgsh/materials/WKO/v3d3_Boatca2.pdf</span></span></a></u></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">)
</span></span>
</div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Bernath,
Mathias, <i>Habsburgii și începuturile formării națiunii române</i>,
Cluj-Napoca, Dacia, 1994.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Bichigean,
<span lang="en-US">Vasile,</span><span lang="es-ES"><i>“</i></span>Poëmation
de secundae legione Valachica”<i>,</i> <span lang="en-US">en </span><i>Arhiva
Someșană</i>, 1925, <span lang="en-US">nro.</span> 2-3, pp. 13-19;
39-65.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Bîrlea,
Octavian, <i>Istoria folcloristicii românești,</i> Bucarest,
Editura Enciclopedică Română, 1974.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Burke,
Peter, <i>O istorie socială a cunoașterii</i>, Iași, Institutul
European, 2004.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO"><i>Călători
străini despre ţările române în secolul al XIX-lea,</i></span><span lang="ro-RO">
vol. I, ed. Georgeta Filitti, Bucarest, Editura Academiei Române,
2004.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Câmpeanu,
Remus, <i>Elitele românești din Transilvania veacului al XVIII-lea</i>,
Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Cosma,
Valer, Simion, <span lang="en-US">“</span>«Rădicarea din
întunecata prostie». Imaginea <i>neamțului</i> la nivelul clerului
năsăudean în prima jumătate a secolului al XIX-lea” <span lang="ro-RO">en</span>
<i>Arhiva Someșană </i>VII, <span lang="ro-RO">(3)</span>, Năsăud,
2008.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Cotore,
Gherontie, Gheorghe (1746). <i>Istoria despre schismăticia grecilor</i>,
Argonaut, <span lang="ro-RO">Cluj-Napoca</span>, 2008.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Cotore,
Gherontie, Gheorghe (1746) <i>Despre articulușurile ceale de price</i>,
Alba Iulia, 2000.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Drace-Francis,
Alex, </span><span lang="ro-RO"><i>The Making of Modern Romanian
Culture: Literacy and the Development of National Identity</i></span><span lang="ro-RO">,
Londres-Nueva York, Tauris Academic Studies, 2006.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Drace-Francis,
Alex, </span><i>The Tradition of Invention. Romanian Ethnic and
Social Stereotypes in Historical Context</i>, Lond<span lang="ro-RO">res</span>-Boston:
Brill, 2013.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Duțu,
Alexandru, </span><span lang="ro-RO"><i>Coordonate ale culturii
românești în secolul al XVIII-lea (1700-1821)</i></span><span lang="ro-RO">,
Editura pentru Literatură, Bucarest, 1968.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Furtună,
Dumitru, </span><i>Preoțimea românească în secolul al XVIII-lea.
Starea ei culturală și material</i>, Vălenii de Munte, 1915. </span></span>
</div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Hitchins,
Keith, </span><span lang="ro-RO"><i>Românii 1774-1866</i></span><span lang="ro-RO">,
Bucarest, Humanitas, 2013.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Hitchins,
Keith, </span><span lang="ro-RO"><i>A Nation Discovered. Romanian
Intellectuals in Transylvania and the idea of nation 1700/1848</i></span><span lang="ro-RO">,
Bucarest, The Encyclopaedic Publishing House, 1999. </span></span></span>
</div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Iorga,
Nicolae, </span><span lang="ro-RO"><i>Istoria Bisericii Românești
și a vieții religioase a românilor</i></span><span lang="ro-RO">,
vol. II, Bucarest, Saeculum, 2012. </span></span></span>
</div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Iorga,
Nicolae, <i>Sate și preoți din Ardeal</i>, Bucarest, 1902.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Lendvai,
Paul, </span><span lang="ro-RO"><i>Ungurii</i></span><span lang="ro-RO">,
Bucarest, Humanitas, 2013.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Maior,
Liviu,</span><span lang="ro-RO"><i> Românii în armata habsburgică.
Soldaţi şi ofiţeri uitaţi, </i></span><span lang="ro-RO">Bucarest,
Editura Enciclopedică, 2004.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Maior,
Liviu, </span><span lang="ro-RO"><i>Habsburgi și Români. De la
loialitate</i></span><span lang="ro-RO"><i>a</i></span><span lang="ro-RO"><i>
dinastică la identitatea națională</i></span><span lang="ro-RO">,
Bucarest, Editura Enciclopedică, 2006.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Matei,
Sorin, Adam, <i>Boierii minții. Intelectualii români între
grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor</i>, Bucarest,
Compania, 2004.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Marino,
Adrian, <i>Pentru Europa. Integrarea României. Aspect ideologice și
culturale</i>, Iași, Polirom, 2005.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Mignolo,
Walter, <i>Dezobediența epistemică. Retorica modernității. Logica
colonialității și gramatica decolonialității</i> [<i>Desobediencia
epistémica</i>], Cluj-Napoca, Idea, 2016.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Miron,
Greta-Monica, <i>Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și
enoriași (1697-1782)</i>, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,
2004.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="en-US">Mitu,
Sorin, </span><span lang="en-US"><i>Imagini europene şi mentalităţi
româneşti din Transilvania la începutul epocii moderne</i></span><span lang="en-US">,
Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2000.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Mitu,
Mitu, </span><span lang="ro-RO"><i>Transilvania mea. Istorii,
mentalităţi, identităţi, </i></span><span lang="ro-RO">Iasi,
Polirom, 2006.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Neagotă,
Bogdan, </span><span lang="en-US">“</span><span lang="ro-RO">Ideea
romană și comparatismul genetic latinizant în studiile de folclor
românesc” en </span><span lang="ro-RO"><i>ORMA. Revistă de studii
etnologice și istorico religioase</i></span><span lang="ro-RO">,
nro. 16. 2011.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Neumann,
Victor, </span><span lang="ro-RO"><i>Tentația lui homo europaeus.
Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est</i></span><span lang="ro-RO">,
Iași, Polirom, 2006.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Onofreiu,
Adrian, Bolovan, Ioan, </span><span lang="ro-RO"><i>Contribuţii
documentare privind istoria regimentului grăniceresc năsăudean,
</i></span><span lang="ro-RO">Bucarest, Editura Enciclopedică, 2006.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Pál,
Judit, </span><span lang="en-US">“</span><span lang="ro-RO">Integrarea
Transilvaniei în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al
XVII-l” en </span><span lang="ro-RO"><i>Austrian Influences and
Regional Identities</i></span><span lang="ro-RO">, </span><span lang="es-ES">eds.</span><span lang="ro-RO">
François Bréda, Valentin Trifescu, Luminița Ignat-Coman, Giordano
Altarozzi, Bratislava, Ab Art, 2012.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Pâclișanu,
Zenovie (1910), <i>Biserica și românismul</i>, Galaxia Gutenberg,
Târgu-Lăpuș, 2005.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Pop,
Ioan-Aurel, <i>Biserică, societate și cultură în Transilvania
secolului al XVI-lea. Între acceptare și excludere</i>, Bucarest,
Editura Academiei Române, 2012.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Prodan,
David, <i>Supplex Libellus Valachorum</i>, Bucarest, 1967.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Quiroga,
Alejandro, ”La nacionalización en España. Una propuesta teórica”,
<span lang="es-ES">en</span> <i>Ayer. Revista de Historia
Contemporánea</i>, 90, (2), 2013.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Said,
Edward, </span><span lang="ro-RO"><i>Orientalism</i></span><span lang="ro-RO">,
NuevaYork, Vintage Books, 1979. </span></span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Șaguna,
Andrei, </span><i>Istoria bisericei ortedocse resaritene universale</i>,
Olmutz, 1860.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Șăineanu,
Lazăr, </span><i>Istoria filologiei române, cu o privire
retrospectivă asupra ultimelor decenii (1870-1895): Studii critice</i>,
Bucarest, Editura Librăriei Socec & Co., 1895.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO">Şotropa,
Virgil, Drăganu, Nicolae,</span><span lang="ro-RO"><i> Istoria
şcoalelor năsăudene: scrisă cu prilejul jubileului de 50 de ani
de existenţă (1863-1913) a gimnaziului superior fundaţional din
Năsăud, </i></span><span lang="ro-RO">Năsăud, 1913.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Todorova,
Maria, <i>Imagining the Balkans</i>, Oxford University Press,
Oxford/Nueva York, 1997.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; margin-top: 0.08in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="es-ES">Tóth,
Zoltán, I, </span><span lang="es-ES"><i>Primul secol al
naționalismului românesc ardelean (1697-1792)</i></span><span lang="es-ES">,
Bucarest, 2001.</span></span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Țichindeleanu,
Ovidiu, „Prefață”, en <i>Dezobediența epistemică. Retorica
modernității. Logica colonialității și gramatica
decolonialității</i> [<i>Desobediencia epistémica</i>], Walter
Mignolo, <span lang="ro-RO">Cluj-Napoca</span>, Idea, 2016.</span></span></div>
<div class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Verdery,
Katherine, <i>Transylvanian Villagers: Three Centuries of Political,
Economical, and Ethnic Change</i>, University of California Press,
1983.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span lang="es-ES">Wolf,
Larry, </span><span lang="es-ES"><i>Inventing Eastern Europe. The Map
of the Civilization on the mind of the Enlightenment, </i></span><span lang="es-ES">Stanford
University Press, 1994. </span></span></span>
</div>
</div>
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.11in; text-indent: 0.49in;">
<br /></div>
<br />
<br />
<div id="sdfootnote1">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote1anc" name="sdfootnote1sym">1</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">Pentru
o discuție despre dezvoltarea culturii române și a identității
naționale în Principatele Dunărere, vedeți lucrarea </span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO"><i>The
Making of Modern Romanian Culture: Literacy and the Development of
National Identity</i></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">,
de Alex Drace-Francis (2006).</span></span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote2">
<div align="justify" class="western" lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0.11in; page-break-before: always;">
<a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote2anc" name="sdfootnote2sym">2</a><sup> </sup>
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: x-small;"><span lang="ro-RO">Pînă
pe la mijlocul secolului al XIX-lea cînd începe să se impună
etnonimul ”român”, atît în referirile românilor la ei
înșiși, cît și în referirile externilor, denumiri exonimice
precum ”valahi”, ”vlahi”, ”blachi” sau ”oláh” în
maghiară erau utilizate pentru a denumi populațiile romanizate din
Europa de Est și Sud-Est (Gherghel 1920: 4-6). În spațiul
lingvistic german pînă în anii cincizeci ai secolului al XIX-lea,
cînd se impune denumirea germană modernă, termeni precum
”moldovean” sau ”valah” erau folosiți în referirile la
acest popor sud-est european (Heitmann 1995: 26). În cazul
maghiarilor, românii apar sub denumirea ”oláh” tot pînă în
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, denumire care ajunge să
fie percepută de către intelectualitatea română din menționatul
veac ca fiind peiorativă datorită înțelesului secundar de
”păstor”, „cioban” (Mitu 2013: 355, 393). Însemnările de
călătorie ale britanicilor John Paget (1850) și D. T. Ansted
(1862) reflectă faptul că printre călătorii veniți din capătul
occidental al continentului, termenul valah era încă în uz la
începutul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.</span></span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote3">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote3anc" name="sdfootnote3sym">3</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">Recensămintele
operate de administrația habsburgică în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea arată că românii reprezentau peste 50% din
populație, ajungând pe la mijlocul secolului al XIX-lea la 59%.
Peste 90% dintre români erau țărani, dintre aceștia trei
sferturi fiind dependenți de nobli sau zilieri, abia un sfert fiind
țărani liberi (Hitchins 2013: 247). De asemenea, faptul că
românii reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației
Transilvaniei este evidențiat în descrierea din 1775 produsă de
administrația imperială (Bernath 1994: 212).</span></span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote4">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote4anc" name="sdfootnote4sym">4</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">Dacismul
reprezintă una dintre versiunile radicale ale reacției
autohtohniste care se profilează în a doua jumătate a secolului
al XIX-lea și care culminează în propaganda național-comunistă
a lui Nicolae Ceaușescu din ultimele două decenii ale regimului
său. Această teorie minimalizează pînă la negare efectele
romanizării, accentuînd continuitatea dintre daci și români
(Neagotă 2000-2002). </span></span></span>
</div>
</div>
<div id="sdfootnote5">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote5anc" name="sdfootnote5sym">5</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">În
cele trei volume care compun </span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO"><i>Hronica</i></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">
</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO"><i>românilor</i></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">
(1805-1812), acesta prezintă numeroase izvoare istorice pentru a
dovedi teoria descendenței din romani a românilor și
continuitatea locuirii teritoriilor care au alcătuit fosta
provincie Dacia.</span></span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote6">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote6anc" name="sdfootnote6sym">6</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO"><i>Istoria
pentru începutul românilor în Dachia</i></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">
(1812) reprezintă una dintre cele mai populare și influente
scrieri ale perioadei pe această temă.</span></span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote7">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote7anc" name="sdfootnote7sym">7</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
Menționez în acest sens scrieri precum </span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><i>Scurtă
cunoștință a istorii românilor</i></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
(Buda,</span><span style="color: #2e74b5;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;">1792-1796), de
Samuil Micu, </span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><i>Despre
obiceiurile populare de </i></span><i><span style="font-family: "times new roman" , serif;">înmormântare</span></i><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><i>
la români</i></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> (Viena,
1817) de</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> Vasile Popp sau
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><i>Anticele românilor</i></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
(Buda, 1832-1833), de Damaschin Bojincă.</span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote8">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote8anc" name="sdfootnote8sym">8</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">Pînă
în secolul al XVI-lea limba slavonă era folosită în scrierile
bisericești destinate românilor transilvăneni. În contextul
Reformei protestante care a cuprins Principatul Transilvaniei
provocînd profunde schimbări confesionale, apar primele scrieri în
limba română, însă cu alfabet chirilic. Din punct de vedere
juristicțional biserica Ortodoxă era supusă superindendentului
calvin iar o serie de hotărîri ale principilor transilvăneni
obligă clerul ortodox să predice în limba română pentru ca
credincioșii să poată avea acces la cuvîntul lui Dumnezeu.
Totuși, în practică pînă în primele decenii ale secolului al
XVIII-lea sunt întîlniți preoți care nu se conformau acestei
cerințe (Iorga 2007: 37; Furtună 1915: 109). </span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">Alfabetul
latin se impune abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. </span></span></span>
</div>
</div>
<div id="sdfootnote9">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote9anc" name="sdfootnote9sym">9</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">O altă
teorie autohtonistă apărută către sfîrșitul secolului al
XIX-lea și extrem de influentă în prima jumătate a secolului al
XX-lea plasează ortodoxia și biserica Ortodoxă ca fundament al
identității naționale, deși asumă ideea latinității poporului
român. Conform acestei teorii, apariția bisericii Greco-Catolice
reprezintă o rătăcire a unei părți a națiunii române,
datorată dominației maghiare și habsburgice și înstrăinării
elitei intelectuale de poporul reprezentat de țăranii loiali
ortodoxiei și tradiților ancestrale (Șaguna 1860; Iorga 2009:
26).</span></span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote10">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote10anc" name="sdfootnote10sym">10</a><sup> </sup>
Conform teoriei lui <span lang="ro-RO">Walter Mignolo care afirmă
că „locuitorii rurali sînt considerați a fi în afara spațiului
modern reprezentat de marile orașe” (2015: 78).</span></span></div>
</div>
<div id="sdfootnote11">
<div lang="en-GB" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0in; page-break-before: always;">
<span style="font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote11anc" name="sdfootnote11sym">11</a><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO"><i>Călători
străini despre ţările române în secolul al XIX-lea,</i></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span lang="ro-RO">
vol. I, ed.. Georgeta Filitti, (Bucureşti: Editura Academiei
Române, 2004)</span></span></span></div>
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-11498425232384731702017-11-03T09:04:00.002-07:002017-11-03T09:22:01.977-07:00Victimele uitate ale războiului chimic din Vietnam<style type="text/css">p.sdendnote { margin-left: 0.24in; text-indent: -0.24in; margin-bottom: 0in; font-size: 10pt; line-height: 100%; }p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }a.sdendnoteanc { font-size: 57%; }</style>
<br />
<style type="text/css">p.sdendnote { margin-left: 0.24in; text-indent: -0.24in; margin-bottom: 0in; font-size: 10pt; line-height: 100%; }p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }a.sdendnoteanc { font-size: 57%; }</style>
<br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMTve9sGOmU3M9hm8BkElTXOVb6zudhB_cpl944gq6qjOkIHDGDHhJarppRsh1UllIX1dJElrgKrWytPuO0CofDIm-R6J0B4DTCpvb59GzddLY8hbKNsJBdAFNViCNSxQFySfcEa6YozaE/s1600/00nguyen-web2-master675.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="450" data-original-width="675" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMTve9sGOmU3M9hm8BkElTXOVb6zudhB_cpl944gq6qjOkIHDGDHhJarppRsh1UllIX1dJElrgKrWytPuO0CofDIm-R6J0B4DTCpvb59GzddLY8hbKNsJBdAFNViCNSxQFySfcEa6YozaE/s640/00nguyen-web2-master675.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">@ nytimes.com</td></tr>
</tbody></table>
</span><br />
<span style="font-family: "georgia" , serif;">Mulți
dintre noi au consumat cu saț producțiile americane despre războiul
din Vietnam. Unele mai simpliste, cu super eroi precum Chuck Norris,
altele mai sofisticate, cu actori de calibru, precum Robert de Niro
și Christopher Walken, toate ne-au prezentat violența unui conflict
purtat de soldații americani departe de casă, pentru apărarea
democrației în fața expansiunii comunismului. Eroismul soldaților,
camaraderia, spiritul de sacrificiu, imprevizibilitatea unui inamic
aparent pretutindeni și lipsit de orice scrupule, torturi
inimaginabile, atentate și bombardamente intense, toate sunt
ingredientele unor astfel de producții cu scopuri multiple și
diverse. Dacă unele întrunesc din plin caracteristicile propagandei
de război, altele oferă incursiuni critice asupra conflictului,
evidențiind atrocitățile comise de americani și efectele nocive
asupra psihicului soldaților americani. Dar nu despre modurile în
care cinematografia americană a prezentat conflictul din Vietnam
vreau să vorbesc în paginile următoare, ci despre un aspect mai
puțin cunoscut la nivel popular, deși este esențial pentru
înțelegerea violenței acelui conflict și a modului în care este
instrumentată lupta pentru democrație și drepturile omului de
către cea mai mare putere militară contemporană.</span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> Pe
parcursul secolului al XX-lea marile puteri au investit resurse
enorme în dezvoltarea de arme biologice și chimice, unele dintre
ele fiind testate în timpul marilor și micilor conflagrații. Unul
dintre cele mai traumatizante cazuri îl reprezintă utilizarea pe
front a gazelor toxice în Primul Război Mondial, într-atît de
traumatizante încît se zice că nu ar mai fi fost folosit în
timpul celui de-al doilea război mondial, chiar dacă acesta a avut
numele și caracteristicile unui război total și a implicat cîteva
din cele mai odioase figuri ale umanității. Oricît de
iresponsabili ar fi fost liderii politici și militari, oricît de
încrîncenată ar fi fost lupta, lumea civilizată a realizat
proporțiile și pericolele unor astfel de arme și nu și-a mai
permis luxul de-ași da în petec în propria ogradă, mai ales că
în multe cazuri efectele unor arme biologice și chimice nu se
limitau doar la inamici și se prelungeau mult după încheierea
conflictelor, inclusiv asupra generațiilor următoare. Tocmai grija
și responsabilitatea marilor oameni de stat și arme au determinat
fel de fel de inițiative menite să determine marile și micile
puteri că nu vor dezvolta și utiliza astfel de arme (Protocolul de
la Geneva din 1925; Biological and Toxin Convention BTWC, 1972 etc.).
Cu atît mai mult că utilizarea de către japonezi a armelor
biologice în China a oripilat (postum) întreaga lume.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote1sym" name="sdendnote1anc"><sup>i</sup></a>
Dar, ca și în alte cazuri, astfel de protocoale și convenții erau
mai mult pentru căței, tentația superiorității militare
categorice fiind irezistibilă. Doar că investițiile în astfel de
arme, oricît ar avea parte de teste în perimetre controlate, sunt
incomplete fără utilizarea lor într-un conflict real. Și pentru
una dintre marile puteri care a investit în acest tip de armament,
oportunitatea a reprezentat-o intervenția anticomunistă din
Vietnam, care a dus la uciderea a aproximativ 58.000 de americani și
undeva între 2 și 3 milioane de vietnamezi, foarte mulți dintre ei
civili.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote2sym" name="sdendnote2anc"><sup>ii</sup></a>
Dar mai există o altă categorie de victime a acestui conflict, atît
în rândul americanilor, cît mai ales a vietnamezilor, inclusiv în
rândul generațiilor apărute după sfîrșirea oficială a
conflictului. Milioanele de oameni afectați de războiul chimic
purtat de SUA. </span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> Între
1961 și 1971, în cadrul operațiunii <a href="https://www.cc.gatech.edu/%7Etpilsch/AirOps/ranch.html">Ranch
Hand</a>, peste 73 de milioane de litri de substanțe chimice au fost
slobozite asupra Vietnamului,<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote3sym" name="sdendnote3anc"><sup>iii</sup></a>
în special în zona rurală,<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote4sym" name="sdendnote4anc"><sup>iv</sup></a>
pentru a distruge vegetația care oferea adăpost și hrană
trupelor inamice ale Vietcongului. Din care în jur de 45 de milioane
de litri de Agent Orange, care conține una dintre cele mai puternice
toxine cunoscute de omenire: <a href="http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs225/en/">dioxin</a>a.
Numai în 1967 armata americană a aruncat 5.1 milioane de galoane de
ierbicide cu dixină asupra satelor vietnameze, fără să se țină
cont de efectele violente asupra oamenilor și naturii. Ca și în
alte cazuri în care s-au utilizat astfel de arme, impactul toxinelor
nu s-a limitat doar la populația inamică (soldați, civili, femei,
copii, bătrîni etc.), ci a lovit din plin și în rândul
soldațiilor americani, cu efecte care se resimt inclusiv în zilele
noastre.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote5sym" name="sdendnote5anc"><sup>v</sup></a>
Cercetările ulterioare estimează că aproximativ 3 milioane de
vietnamezi și cîteva mii de americani au fost expuși la Agentul
Orange/dioxină și au avut de suferit din această cauză.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote6sym" name="sdendnote6anc"><sup>vi</sup></a>
Conform unui material de pe site-ul Aspen Institute, în unele cazuri
concentrația acestor substanțe era de 20 de ori mai puternică
decît cea utilizată în mod normal în agricultură pentru uciderea
plantelor.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote7sym" name="sdendnote7anc"><sup>vii</sup></a>
Același material arată că astfel de ierbicide au fost aruncate
asupra unei suprafețe de peste 24%, distrugînd 5 milioane de acrii
de pădure și aproximativ 500.000 de acrii de recolte. Din aceste
suprafețe, 34% au fost stropite de mai multe ori, iar un studiu
arată că 3.181 de sate au fost de asemenea stropite. </span><br />
<a name='more'></a></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> În
ultima perioadă, o serie de cercetări medicale și anchete au scos
la iveală impactul acestor substanțe, impact cunoscut și în anii
utilizării, însă trecut cu vederea sau, în unele cazuri, cum este
raportul Bionetics din 1965, suprimat de către guvernul SUA.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote8sym" name="sdendnote8anc"><sup>viii</sup></a>
Astfel de rezultate, precum și numeroasele procese pe care statul
american le-a avut cu proprii veterani, au determinat apariția în
presă a unor articole care prezintă chestiunea. </span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> Ce
a rămas în urma utilizării intensive a acestor substanțe toxice?</span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;">Dincolo
de distrugerea imediată a recoltelor și hectarelor de vegetație,
cu repercursiuni asupra solului care se simt și în prezent, au
rămas efectele pe termen scurt și lung asupra populației,
indiferent de vîrstă. Cercetările medicale arată că au explodat
cancerul (mai ales cancerul de prostată la bărbați) și
malformațiile la nou-născuți, că au determinat schimbări
hormonale la noii-născuți, dizabilități fizice și afecțiuni
neuronale grave.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote9sym" name="sdendnote9anc"><sup>ix</sup></a>
Mai multe despre aceste efecte, despre rezultatele cercetărilor
medicale și despre poveștile unora dintre cei afectați, puteți
citi în bibliografia atașată acestui scurt material. </span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> La
Acordul de Pace din Paris din 1972, administrația Nixon a promis să
contribuie cu 3 miliarde de dolari la reconstrucția Vietnamului.
Promisiune neîndeplinită. În 2004, veterani de război din SUA și
victime vietnameze au dat în judecată companiile care au produs
aceste ierbicide (companii precum Monsanto și Dow) despre care
conțineau un nivel letal de dioxină. În pofida faptului existau
promisiuni anterioare cum că veteranii vor fi despăgubiți pentru
anumite afecțiuni cauzate de expunerea la Agentul Green și alte
ierbicide, administrația SUA și companiile vizate și-au susținut
în instanță că nu există probe care să susțină legătura
dintre afecțiuni și expunerea la acele substanțe.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote10sym" name="sdendnote10anc"><sup>x</sup></a>
Eforturile veteranilor americani și numeroasele procese intentate
de-a lungul deceniilor, au determinat congresul SUA să aloce în
2010 13.3 miliarde de dolari pentru despăgubiri și alte costuri.
Senatul a mai adăugat 12 milioane de dolari pentru combaterea
efectelor Agentului Green în Vietnam, dintre care o mică sumă
pentru cheltuieli legate de sănătate. Despre cum își asumă
guvernul SUA urmările războiului chimic purtat împotriva
vietnamezilor și despre cum caută să repare, pe cît posibil,
distrugerile provocate și să stopeze perpetuarea efectelor, puteți
să vă faceți o idee pornind de la sumele investite și programele
elaborate. De exemplu, peste 100 de milioane de dolari au fost
alocați pentru decontaminarea aeroportului Da Nang, unul din hot
spot-urile operațiunii care a implicat utilizarea Agentului Green.
Și doar 20 de milioane de dolari pentru victime. Ca și în cazul
procesului amintit mai sus, scuza pentru absența unor compensații
semnificative și a unor programe medicale serioase pentru victime,
este lipsa unor dovezi clare care să arate legătura dintre
expunerea la aceste toxine și bolile/dizabilitățile de care suferă
victimele vietnameze. Dar presa americană susține contrariul, anume
că există nenumărate dovezi care acreditează această legătură
negată de administrația SUA și de companiile cărora se solicită
despăgubiri. Iar Departamentul pentru Veterani al SUA recunoaște de
ceva vreme 14 boli/afecțiuni despre care se consideră că au o
legătură cu expunerea la Agentul Green.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote11sym" name="sdendnote11anc"><sup>xi</sup></a></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgSNrz1dR16frHCe_V1paR9EM_rMZjqvQWLSUCsm-fg1a7DQhnYtimntuWMbA0L6NiIaPB92BduXpwe2-KlcIVW6opMGcn9ExdJ5AthIjhv1q-y_rzjsoK9quI5PAYKN089miQRU0geTZ7/s1600/vietnam+1.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="195" data-original-width="260" height="298" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgSNrz1dR16frHCe_V1paR9EM_rMZjqvQWLSUCsm-fg1a7DQhnYtimntuWMbA0L6NiIaPB92BduXpwe2-KlcIVW6opMGcn9ExdJ5AthIjhv1q-y_rzjsoK9quI5PAYKN089miQRU0geTZ7/s400/vietnam+1.jpeg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">@ Pinterest</td></tr>
</tbody></table>
Spre
deosebire de veteranii americani, care și aceia au fost ne-băgați
în seamă multă vreme și văzuți ca povară de către statul care
I-a folosit, victimele vietnameze sunt undeva departe și publicul
american nu se ciocnește prea des cu efectele și urmările
atrocităților comise de statul lor. Un articol din <i>New York
Times</i>, citînd un studiu al Crucii Roșii Vietnameze, apreciază
că ar fi necesară o sumă de aproximativ 35 de milioane de euro
annual, pe o perioadă de minim 10 ani (adică aproximativ 350 de
milioane de euro, însemnînd 12$ de victimă pe an) pentru a aduce
ameliorări medicale semnificative victimelor vietnameze. O sumă
absolut infimă comparativ cu sumele investite în producerea,
transportarea și răspîndirea Agentului Green în Vietnam. Dar,
după cum concluzionează autorul acelui articol, moștenirea lăsată
de Agentul Green nu e doar despre știință și economie. Este, în
primul rînd, despre decența umană. </span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> În
încheiere, o observație legată de una dintre companiile
producătoare de astfel de ierbicide și, implicit, beneficiară de
profituri semnificative din contractele cu guvernul american pentru
măcelărirea vietnamezilor. Monsanto nu doar că a fost bine-mersi
în toată perioada post măcel, dar s-a extins, de multe ori tot cu
sprijinul autorităților americane, dar recent a fuzionat cu o altă
companie care are o moștenire impresionantă în materie de
profituri obținute din uciderea chimică a semenilor: Bayer,
companie germană urmașă a I.G. Farben, cea care a produs gazul
toxic Zyclon B, utilizat de naziști pentru exterminarea evreilor și
romilor în lagărele de concentrare.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote12sym" name="sdendnote12anc"><sup>xii</sup></a>
</span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> Cum
a fost posibil așa ceva după toate ororile prin care deja trecuse
omenirea?</span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;">Explicații
sunt multe. Subliniez un singur aspect. Succesul propagandei americane în rândul propriilor cetățeni, pentru
că altfel nu s-ar fi expus mii de soldați unui astfel de risc,
oricît ar fi fost de bine plătiți și orice ordin ar fi primit.
Eficiența propagandei (P.R., în termenii lor) se datorează și
lansării unui program educațional care le arăta cetățenilor
civili voioși care utilizau în contexte pașnice acele ierbicide,
ba chiar aplicîndu-le pe propria piele sau trecînd fără necazuri
prin zone în care vegetația fusese curățată prin folosirea
acestora. Cetățenii erau asigurați că aceste ierbicide sunt
inofesive pentru oameni, afectînd doar plantele.<a class="sdendnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote13sym" name="sdendnote13anc"><sup>xiii</sup></a></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><sup><br /></sup></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;">Cam
atît despre respectul față de ființa umană și preocupările
pentru o viață mai bună. Cam atît despre ”claritatea morală” a Occidentului care și-a învățat lecția după cele două mari orori ale secolului XX. Concluziile le puteți trage și singuri. </span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"> </span>
</div>
<div id="sdendnote1">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote1anc" name="sdendnote1sym">i</a><a href="https://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.ro/2015/09/regretabile-ispravi-stiintifico.html">https://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.ro/2015/09/regretabile-ispravi-stiintifico.html</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote2">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote2anc" name="sdendnote2sym">ii</a><a href="https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange">https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote3">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote3anc" name="sdendnote3sym">iii</a><a href="https://www.salon.com/2017/10/09/agent-orange-exposed-how-u-s-chemical-warfare-in-vietnam-unleashed-a-slow-moving-disaster_partner/">https://www.salon.com/2017/10/09/agent-orange-exposed-how-u-s-chemical-warfare-in-vietnam-unleashed-a-slow-moving-disaster_partner/</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote4">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote4anc" name="sdendnote4sym">iv</a><a href="https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html">https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html</a>
</div>
</div>
<div id="sdendnote5">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote5anc" name="sdendnote5sym">v</a><a href="https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html">https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote6">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote6anc" name="sdendnote6sym">vi</a><a href="https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange">https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote7">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote7anc" name="sdendnote7sym">vii</a><a href="https://www.aspeninstitute.org/programs/agent-orange-in-vietnam-program/what-is-agent-orange/">https://www.aspeninstitute.org/programs/agent-orange-in-vietnam-program/what-is-agent-orange/</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote8">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote8anc" name="sdendnote8sym">viii</a><a href="https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange">https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange</a>.</div>
<div class="sdendnote">
</div>
</div>
<div id="sdendnote9">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote9anc" name="sdendnote9sym">ix</a><a href="http://nypost.com/2017/09/28/agent-orange-is-still-causing-deformities-in-vietnams-babies/">http://nypost.com/2017/09/28/agent-orange-is-still-causing-deformities-in-vietnams-babies/</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote10">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote10anc" name="sdendnote10sym">x</a><a href="https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange">https://www.commondreams.org/views/2017/10/09/vietnam-war-not-history-victims-agent-orange</a>;
<a href="https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html">https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html</a>;
</div>
</div>
<div id="sdendnote11">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote11anc" name="sdendnote11sym">xi</a><a href="https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html">https://www.nytimes.com/2017/09/15/opinion/agent-orange-vietnam-effects.html</a>.
</div>
</div>
<div id="sdendnote12">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote12anc" name="sdendnote12sym">xii</a>/http://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.ro/2016/10/afaceri-de-succes-bayer-si-monsanto.html.
</div>
</div>
<div id="sdendnote13">
<div class="sdendnote">
<a class="sdendnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdendnote13anc" name="sdendnote13sym">xiii</a><a href="https://www.salon.com/2017/10/09/agent-orange-exposed-how-u-s-chemical-warfare-in-vietnam-unleashed-a-slow-moving-disaster_partner/">https://www.salon.com/2017/10/09/agent-orange-exposed-how-u-s-chemical-warfare-in-vietnam-unleashed-a-slow-moving-disaster_partner/</a>.
</div>
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-83144712647587789852017-10-26T12:53:00.001-07:002017-11-02T15:29:07.843-07:00Cel mai popular fake news din România<style type="text/css">td p { margin-bottom: 0in; }p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<style type="text/css">td p { margin-bottom: 0in; }p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<style type="text/css">td p { margin-bottom: 0in; }p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfeH7rP8HBOSHw83q7EVwkzXsiaq5sEnOYGioDu1cYPvzIMeSUEzQzrZB0YmPN1iQGYSN2Ee_8SqOUQ5X4y1y21gjo2nU1Yr5b5SKlQKoZUxxFn5rEEwTTGffQm_H4CxkD2wVwngBQGX8O/s1600/1-businessman-png-image.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1452" data-original-width="1600" height="580" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfeH7rP8HBOSHw83q7EVwkzXsiaq5sEnOYGioDu1cYPvzIMeSUEzQzrZB0YmPN1iQGYSN2Ee_8SqOUQ5X4y1y21gjo2nU1Yr5b5SKlQKoZUxxFn5rEEwTTGffQm_H4CxkD2wVwngBQGX8O/s640/1-businessman-png-image.png" width="640" /></a></div>
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Există
în mass-media autohtonă, aia care se pretinde <i>quality</i> și e luată
ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o
panică și revoltă constante față de fenomenul <i>fake news</i>.
De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre
acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui
folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news
se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre
propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind,
de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care
mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de
platformă <i>quality</i> am citit zilele astea un articol despre parșiva
propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire
clișeu:</span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
”<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"><a href="https://www.vox.com/science-and-health/2017/10/5/16410912/illusory-truth-fake-news-las-vegas-google-facebook" target="_blank">Încă
din anii 70</a></span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">au
fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat
ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii
au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat
drept credibil. Când aude o informație familiară, creierul
reacționează mai rapid și se produce o scurtătură care îl face
să atribuie valoare de adevăr informației,</span></span></span><a href="https://www.vox.com/science-and-health/2017/10/5/16410912/illusory-truth-fake-news-las-vegas-google-facebook" target="_blank"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">după
cum explică psihologii.</span></span></span></a><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">”(<a href="http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dininterior-cum-arata-romania-odihnita-tara-cu-7-milioane-de-asistati-social-354256">Laura Ștefănuț, Digi 24)</a></span></span></span><a href="http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dininterior-cum-arata-romania-odihnita-tara-cu-7-milioane-de-asistati-social-354256">
</a></div>
<a href="http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dininterior-cum-arata-romania-odihnita-tara-cu-7-milioane-de-asistati-social-354256"></a><br />
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<div style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">Or
fi rușii învîrtoșați într-ale propagandei și puși pe treabă,
dar m-am gîndit că rețeta asta poate fi verificată și în alte
cazuri, așa că ia să vedem ce găsim în ograda noastră. Mai
precis, tocmai în zona presei care demască astfel de mecanisme și
șmecherii.</span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"><span style="font-family: "georgia" , serif;"> </span>Totuși, trecem
peste faptul că platforma gazdă, considerată vîrf de lance al
luptei împotriva știrilor false, manipulării și dezinformării, a
recurs nu de puține ori la această rețetă cînd era vorba să
acrediteze anumite informații și trenduri, de dragul unei cauze și
agende extrem de bine intenționate, pentru a ne opri asupra celui
mai recent exemplu de manipulare și <i>fake news</i> din lungul șir al
materialelor despre asistații social din România și lenea care
face ravagii în societatea autohtonă. Găzduit de alt organ
<i>quality</i>, </span><span style="font-weight: normal;">al unuia dintre
afaceriștii paraziți îmbuibați din afaceri cu statul, articolul,
deși scris absolut mediocru și fără o minimă abilitate
scriitoricească, își arată măiestria prin modul în care
manipulează o serie de informații, date și afirmații, pentru a
demonstra teza dorită: <a href="http://m.adevarul.ro/news/societate/cum-ajuns-romania-tara-asistatilor-sociali-celor-fug-munca-1_59f1702a5ab6550cb87eb5c2/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Cum+va+ar%C4%83ta+taxa+auto+%2F+Azi+nu+se+elibereaz%C4%83+permise+%C5%9Fi+nu+se+fac+%C3%AEnmatricul%C4%83ri+%2FCum+a+ajuns+Rom%C3%A2nia+%C5%A3ara+asista%C5%A3ilor+sociali+%C5%9Fi+a+celor+care+fug+de+munc%C4%83&utm_content=Newsletter-530335-20171026&utm_medium=email">România a ajuns țara asistaților social și a celor care fug de muncă</a>; teză afirmată vîrtos încă din titlu.
</span></span></span></div>
</div>
<a name='more'></a><br />
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Deși
s-au întețit în ultimele luni, foarte probabil din cauza foametei
de bani a căpușelor din domeniul HR (despre parazitismul, impostura
și nocivitatea acestora, puteți citi un material extrem de bun
<a href="http://riscograma.ro/13136/munca-salarii/">aici</a>), a antreprenorilor afectați de creșterile salariale și de
faptul că populația nu mai pune botul la salariile lor mizerabile
și preferă să o taie peste hotare, astfel de materiale au apărut
destul de des în ultimul deceniu, parcă mînă în mînă cu
politicile de austeritate și cu privilegiile + scutirile pentru
investitori și anumite categorii profesionale (cei din industria
IT). Digi, Pro TV, </span><span style="font-weight: normal;">HotNews,
</span><span style="font-weight: normal;">Adevărul și mai toată
media cu ifose <i>quality</i> și provinciale au împins la greu în spațiu
public povestea cu milioanele de asistați social și cu lenea ălora
de refuză să presteze pe salariul minim pe economie, în pofida
diferitelor materiale care au prezentat date oficiale despre numărul
beneficiarilor de venit minim garantat (VMG= 142 lei pe lună), a
beneficiarilor de șomaj, pensii, indemnizații pentru creșterea
copiilor și pensie de handicap, despre cuantumul acestor plăți,
despre condițiile și durata în care se poate beneficia; toate
arătînd o realitate cu mult diferită față de adevărul propus de
diferiți mercenari semidocți din media. Dacă aveți curiozitatea
și buna credință să verificați înainte să vă năpustiți
asupra oalei cu lături puse în față de media, vă invit să
</span><span style="font-weight: normal;">parcurgeți</span><span style="font-weight: normal;">
niște materiale cu o documentație mult peste ceea ce oferă
trompetele propagandistice din <span style="font-family: "georgia" , serif;">presă</span>, </span><span style="font-weight: normal;">accesînd
linkurile la care fac trimitere în cursul textului.</span><span style="font-weight: normal;">
</span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Trebuie să începem prin a
spune că în pofida propagandei deșănțate și a afirmațiilor
mincinoase despre cum se toacă bugetul public pe ajutoare sociale,
la nivel de UE, România este codașă la astfel de cheltuieli:
”</span></span></span><a href="https://republica.ro/zsunt-niste-putori"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">România cheltuie doar 0,2% din PIB pentru combaterea excluziunii sociale (dintre caremare parte din cheltuieli sunt pentru plata VMG), față de 0,8% media în UE-28. Ca procent din total bugetar, asta înseamnă 0,4%, față de 1,8% media europeană. Mai concret și de dragul comparației, într-o lună de zile România cheltuie aproximativ 15 milioane de euro pentru plata VMG, ceva mai puțin decât costul unui kilometru din cei 54 de kilometri construiți ai autostrăzii Transilvania (23 de milioane de euro).</span></span></span></a><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">”
</span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> În
articolul din Adevărul, ca și în altele din aceeași categorie a
<i>fake news-</i>urilor cu spoială <i>quality</i>, se vorbește de asistați care
preferă să stea acasă, fără să facă nimic, încasînd jumate
din cît ar putea încasa muncind nu știu unde. Afirmația este
atribuită psihologului clujean Daniel David: „G</span><span style="font-weight: normal;">ândirea
e în felul următor: «decât să lucrez opt ore, prefer să stau,
chiar dacă primesc jumătate din cât aş fi primit ca salariu, dar
nu depun niciun efort.</span><span style="font-weight: normal;">” Și
este cît se poate de falsă, chiar dacă vine din gura unui mare
expert în mentalități, psihologii populare și altele. Pentru că
datele oficiale ne arată cu totul alte sume: <a href="https://republica.ro/zsunt-niste-putori">„141 de lei, lunar, pentru o persoană singură. Pentru o familie formată din două persoane, suma se ridică la 255 de lei, pentru una formată din trei persoane – la 357 lei. O familie din cinci persoane încasează 527 lei în total, iar pentru familiile care depășesc 5 persoane se acordă 36,5 lei în plus pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci, ceea ce înseamnă deja mai puțin de 100 de lei lunar pe cap de om. Pentru oricine care știe cât costă viața în România, chiar și la țară, este limpede că o persoană nu poate să supraviețuiască decent cu asemenea bani, darmite să huzurească, cum insinuează unii.</a>”</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Apoi
vine povestea devenită deja folklor cu milioanele de asistați și
rostogolită de media și Radio Șanț prin toate cotloanele
internetului </span><span style="font-weight: normal;">(vezi
articole pe Digi și altul pe HotNews <span style="font-family: "georgia" , serif;">î</span>n anexă, susținînd halucinantul număr
de peste 7 milioane de asistați social)</span><span style="font-weight: normal;">.
Ca să le iasă milioanele alea, cei care intoxică cu bună știință,
bagă în aceeași categorie a beneficiarilor de ajutor social (venit
minim garantat) pensionari, copii care iau alocație, șomeri și
persoane cu handicap. Pentru că beneficiari de ajutor social </span><span style="font-weight: normal;">sunt
221.000 în toată țara. Mai precis, „<a href="https://cluj.usr.ro/interpelare-apararea-demnitatii-beneficiarilor-de-ajutor-social/">conform datelor oficiale existente pe site-ul Ministerului Muncii, în luna august 2017 au fost 221.048 de beneficiari ai VMG</a>.” Iar sumele cheltuite cu
aceștia nu sunt de ordinul miliardelor de euro, așa cum mincinos
afirmă media, ci ”de aproximativ 180 de milioane de euro”
(conform datelor pe 2016). </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Faptul
că lumea nu mai acceptă să sclavagească pe salarii care de foarte
multe ori îi țin tot sub pragul sărăciei, e cît se poate de
normal iar predicatorii nesimțiți care tot vin cu povestea cu lenea
oamenilor, fie că e vorba de antreprenori ce fac profit din sărăcia
și disperarea semenilor, fie că e vorba de pseudo-jurnaliști cu
simbrie, ar trebui luați la șuturi, cu tot cu minciunile lor
împănate cu date și informații manipulate. Nu să li se cînte în
strună și să se soarbă cu atîta poftă din rahatul
propagandistic pe care-l servesc consumatorilor. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Revenind
la cel mai recent caz de fals și manipulare grosolană, firește că
sunt cuprinse în articol și vaietele unei căpușe din sectorul HR
(resurse umane), cu eterna poveste despre cum a obișnuit statul
populația cu ajutoare sociale și despre cît de nasol e că
„<a href="http://m.adevarul.ro/news/societate/cum-ajuns-romania-tara-asistatilor-sociali-celor-fug-munca-1_59f1702a5ab6550cb87eb5c2/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Cum+va+ar%C4%83ta+taxa+auto+%2F+Azi+nu+se+elibereaz%C4%83+permise+%C5%9Fi+nu+se+fac+%C3%AEnmatricul%C4%83ri+%2FCum+a+ajuns+Rom%C3%A2nia+%C5%A3ara+asista%C5%A3ilor+sociali+%C5%9Fi+a+celor+care+fug+de+munc%C4%83&utm_content=Newsletter-530335-20171026&utm_medium=email">majoritatea românilor sunt proprietari de locuințe și mai au și cîte un petec de pămînt</a>”, ceea ce le permite luxul de a nu
accepta orice job de căcat cu salariu de căcat oferit de firma lui
și în urma căreia, pentru intermediere, el își face profitul.
Din categoria, românii nu sunt chiar atît de săraci și disperați
încît să accepte chiar orice, iar asta e nasol pentru noi și
companii. Mai are și nesimțirea să insinueze că sunt leneși
(„preferă să nu alerge după un loc de muncă”), după ce afirmă că
petecul ăla de pământ îi ține departe de foametea atît de
rentabilă pentru biznisul lor. Săptămînile trecute, pentru
afirmația cu găinile crescute în gospodărie și autoconsumul care
provoacă pierderi bugetului de stat, Varujan Vosganian a fost
terfelit și porcăit într-un hal fără de hal. Păcăliciul ăsta,
care afirmă o grosolănie și mai mare, doar că de astă dată cu
pierderi în sectorul privat, e trecut cu vederea, ba chiar aprobat
în cele ce zice el. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Deși
în a doua jumătate a materialului e pomenit faptul că actualul
nivel al salarizării din România ține în sărăcie o bună parte
din cei care-s angajați pe salariul minim pe economie (prin vocea
sociologului Mircea Kivu), deși adaugă că datele oficiale la nivel
de UE arată că peste 38% din populația României este expusă
sărăciei, autoarea perseverează cu habotnicie în ideea că
cetățenii sunt leneși și fug de muncă, fără să atingă cu o
floare antreprenorii și companiile care țin în sărăcie hălci
întregi din societate și fără să se gîndească, de dragul logicii argumentative, că in<span style="font-family: "georgia" , serif;">lcuderea acestor date în material contrazic flagrant titlul și prima parte</span>. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Dacă
jurnaliștii ăștia nu ar fi leneși sau rău intenționați/chitiți
pe propagandă, ar putea verifica datele oficiale și materialele
documentate de alte persoane, care arată o cu totul altă realitate
decît cea pe care o zugrăvesc ei. În realitatea aceea se poate
observa că deficitul de forță de muncă a ajuns să fie atît de
mare încît chiar și dacă s-ar îndeplini fantezia multor
antreprenori și comentaci cu sensibilități naziste de a obliga
prin lege populația neangajată să accepte orice job li se oferă,
tot nu s-ar putea acoperi necesarul. Și s-a văzut asta la diferitele tîrguri de joburi, chiar dacă aceeași media quality a prezentat rezultatele unor astfel de tîrguri tot în registrul <i>fake new</i>s-urilor și manipulării, după cum se poate vedea din a<a href="https://mihaivasileblog.wordpress.com/2017/04/08/stigmatizare-vmg-protv/">cest caz școală </a>de dezinformare <i>quality</i>. Situația e atît de gravă încît pînă și <span style="font-family: "georgia" , serif;">organu<span style="font-family: "georgia" , serif;">l portavoce a intereselo<span style="font-family: "georgia" , serif;">r de biznis de pe ale noastre plaiuri, Ziarul Financiar, a aju<span style="font-family: "georgia" , serif;">ns să urle că<span style="font-family: "georgia" , serif;"> ie<span style="font-family: "georgia" , serif;">șirea din această criză și evitarea uneia mai mari<span style="font-family: "georgia" , serif;"> e <a href="http://www.zf.ro/eveniment/noul-cuvant-ordine-europa-majorati-salariile-economia-isi-pierde-suflul-majorati-salariile-veti-ramane-salariati-business-majorati-salariile-tinerii-vor-iesi-strada-majorati-salariile-veti-aduce-16778169">mărirea grabnică a salarilor .</a></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Lumea a plecat peste hotare,
căci leneșii ăia de refuză salariile mizerabile oferite de multe
ori de firme ce fac un profit de-a dreptul nesimțit raportat la
remunerația muncii și la nivelul de trai din jur, se duc la alții,
care le oferă ceva mai mult. În fond, ca și medicii și alte
categorii profesionale cărora nu li se sare la gît că nu acceptă
să lucreze pe un salariu mizerabil în nu știu ce spital
semi-urban (deși statul a investit în educația lor), oamenii au
ascultat de îndemnul președintelui al cărui spirit și viziune
s-au dizolvat în zeci de particule ce au înmugurit în tărtăcuțele
unor largi segmente de populație revoltat-activă. </span><span style="font-weight: normal;">Iar
despre asistații social care chiar beneficiază de imensa sumă de aproximativ
142 lei lunar, fiți siguri că cei mai mulți dintre ei nu doar că
o duc greu, dar trag din greu la negru, de multe ori la munci pe care
nu multă lume le-ar face. Dacă chiar vă interesează, puteți găsi
cîteva cazuri <a href="http://artapolitica.ro/2017/09/23/nu-da-doamne-nimarui-viata-taietorului/">aici</a>, <a href="http://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.ro/2017/10/cum-poti-supravietui-cu-minimul-pe.html">aici</a> și <a href="http://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot.ro/2017/04/despre-descurcareala-si-succes-patru.html">aici</a> . În multe astfel de cazuri, avînd în vedere că
avem de-a face cu un procent destul de mare de romi beneficiari de
ajutor social, alternativa lor e cerșitul sau furtul, pentru că
joburile, chiar și așa prost plătite, rar cînd le sunt atribuite
și lor. Oricîtă gălăgie ar face hărnicimea rasistă din online.
Așa că, ajutorul social și culesul de ciuperci/plante medicinale,
plus furnizatul de lemne, sunt cele mai la îndemînă pentru mulți
dintre ei. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> De
o ironie tristă și extrem de elocvent pentru mulți dintre cei care
țin isonul acestui tip de <i>fake news</i> și rostogolesc cu entuziasm și
mînie un mit aducător de stigmat, e că foarte mulți dintre cei
care i-au sărit la gît lui Vosganian gîndesc în aceiași
parametri cînd vine vorba de asistații social și alți cetățeni
care refuză joburile grele și prost plătite. Nu iau în calcul
muncile pe care aceștia le practică pentru a-și asigura
supraviețuirea, fie că e vorba de agricultură, cules, munci cu
ziua la negru etc. Pentru că e o muncă disprețuită,
ne-fiscalizată, intermitentă de multe ori și la periferia
sistemului economic. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"> Revenind
la paragraful de început, despre cum ajunge un mesaj fals, prin
repetare, să fie acreditat ca adevăr, rețeta se verifică din plin
în cazul poveștii cu plaga asistaților, inclusiv pe canalele media
care denunță </span><i><span style="font-weight: normal;">fake
news-</span></i><span style="font-weight: normal;">urile și
manipulările de acest gen. Povestea e înghițită de mult, a ajuns
la stadiul de platitudine, încît a dus la talibanizarea unei bune
părți din societate, atît antreprenori, cît și muncitorime
exploatată, săraci lipiți, oportuniști, scursuri din HR și media
și păcălici din online, fără viitor. Inspectați secțiunea
comentarii a unor astfel de materiale și o să vedeți acolo
deversare de furie, stereotipuri, falsă cazuistică și ură, foarte
multă ură. Termenul de asistat social a ajuns să comporte niște
conotații foarte toxice, fiind sinonim cu un cortegiu de vicii și
păcate. Lumea-și descoperă brusc hărnicia și apetitul pentru
muncă, clamînd cu mîndrie că fac naveta 50 km pt 2000 de lei și
„nu se plînge/nu comentează” cînd se confruntă cu astfel de
nesimțiți care refuză joburi. Dacă scopul acestor materiale, pe
lîngă lobby-ul pentru unii angajatori și recrutori, este scoaterea
la interval a unei categorii sociale, fără voce publică, deci fără
posibilitatea de a se apăra, pentru rolul de țap ispășitor al
marilor rele din societate, mișcarea reușește mai mereu.
Prostimea, educată sau nu, cu salariu peste medie sau nu, cu firmă
sau fără firmă, se năpustește cu sete asupra poveștii și o
rumegă cu mînie și patimă. Fără prea multă reținere, putem afirma că povestea cu asistații social și leneșii care fug de muncă este unul dintre cele mai populare fake news-uri autohtone, cu o priză extraordinar de bună la toate nivelele sociale, indiferent de gradul de pregătire, de ifose și de pretenții. Încă o dovadă că ignoranța, ura, lenea și ideile de-a gata pot face minuni cînd e vorba să unească lumea, indiferent de clasă și educație, împotriva cuiva. Mai ales împotriva cuiva slab, fără voce și apărare. Mai avem nevoie de evrei?</span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">P.S.
Semnatarul acestui text se încadrează, conform viziunii din media
quality, în categoria asistaților social. Fără job (de cîteva
luni) dar cu un prunc aducător de alocație. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">În
final, atașez o anexă preluată dintr-o interpelare aparținînd
deputatului USR, Adrian Dohotaru, publicată pe site-ul USR Cluj.
Anexa confruntă enormitățile din media quality sau provincială cu
datele oficiale, evidențiind proporțiile manipulării și
dezinformării. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%;">
<br />
<br /></div>
<table cellpadding="4" cellspacing="0" style="width: 100%px;">
<colgroup><col width="12*"></col>
<col width="122*"></col>
<col width="122*"></col>
</colgroup><tbody>
<tr valign="top">
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: 1px solid #000000; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0.04in;" width="5%"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>Nr.</b></span></span></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: 1px solid #000000; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0.04in;" width="48%"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>Articol
presă</b></span></span></td>
<td style="border: 1px solid #000000; padding: 0.04in;" width="48%"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>Realitate</b></span></span></td>
</tr>
<tr valign="top">
<td height="26" style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0in;" width="5%"><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">1</span></span></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0in;" width="48%"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">Digi24:
„Din|interior. Cum arată „România odihnită”, țara cu 7
milioane de asistați social</span></span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">”
–
</span></span><a href="http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dininterior-cum-arata-romania-odihnita-tara-cu-7-milioane-de-asistati-social-354256"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dininterior-cum-arata-romania-odihnita-tara-cu-7-milioane-de-asistati-social-354256</span></span></span></a><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;"><br />
<br />
Hotnews:
„Peste sapte milioane de asistati sociali in Romania, doar 5%
beneficiaza de servicii – Institutul pentru Politici Publice”
–
<a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17414036-peste-sapte-milioane-asistati-sociali-romania-doar-5-beneficiaza-servicii-institutul-pentru-politici-publice.htm">http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17414036-peste-sapte-milioane-asistati-sociali-romania-doar-5-beneficiaza-servicii-institutul-pentru-politici-publice.htm</a></span></span></span></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: 1px solid #000000; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0.04in; padding-top: 0in;" width="48%"><div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">221
de mii de persoane beneficiază de ajutor social.</span></span></div>
</td>
</tr>
<tr valign="top">
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0in;" width="5%"><span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">2</span></span></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0in;" width="48%"><div style="margin-bottom: 0.2in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">Gazeta
de Sud: „Zece miliarde de euro pe an ajutoare sociale: În
România, cel mai bine plătit este statul degeaba” –
<a href="http://www.gds.ro/Actualitate/2017-05-24/zece-miliarde-de-euro-pe-an-ajutoare-sociale-in-romania,-cel-mai-bine-platit-este-statul-degeaba/">http://www.gds.ro/Actualitate/2017-05-24/zece-miliarde-de-euro-pe-an-ajutoare-sociale-in-romania,-cel-mai-bine-platit-este-statul-degeaba/</a></span></span></span></div>
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">ProTV:
„Cati asistati social sunt in Romania si cat plateste statul
pentru ei?” –
<a href="http://incont.stirileprotv.ro/job-uri/cati-asistati-social-sunt-in-romania-si-cat-plateste-statul-pentru-ei.html">http://incont.stirileprotv.ro/job-uri/cati-asistati-social-sunt-in-romania-si-cat-plateste-statul-pentru-ei.html</a></span></span></span><br />
<br />
<br /></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: 1px solid #000000; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0.04in; padding-top: 0in;" width="48%"><div style="font-weight: normal;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
2016, ajutorul social acordat pentru asigurarea venitului minim
garantat a avut un cuantum total de aproximativ 180 de milioane de
euro.</span></span></div>
</td>
</tr>
<tr valign="top">
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0in;" width="5%"><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">3</span></span></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: none; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0in; padding-top: 0in;" width="48%"><div style="margin-bottom: 0.2in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">iare.com:
„Fermierii sunt fortati sa accepte munca la negru, pentru ca
zilierii nu vor sa lucreze ca-si pierd ajutoarele sociale” –
<a href="http://m.ziare.com/economie/fermierii-sunt-fortati-sa-accepte-munca-la-negru-pentru-ca-zilierii-nu-vor-sa-lucreze-ca-si-pierd-ajutoarele-sociale-1484602-font3">http://m.ziare.com/economie/fermierii-sunt-fortati-sa-accepte-munca-la-negru-pentru-ca-zilierii-nu-vor-sa-lucreze-ca-si-pierd-ajutoarele-sociale-1484602-font3</a></span></span></span></div>
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">Hotnews:
„Fermierii au ajuns la capatul rabdarii: asistatii sociali nu
vor sa lucreze ca zilieri pentru ca pierd ajutoarele” –
<a href="http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-22047214-fermierii-ajuns-capatul-rabdarii-asistatii-sociali-nu-vor-lucreze-zilieri-pentru-pierd-ajutoarele.htm">http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-22047214-fermierii-ajuns-capatul-rabdarii-asistatii-sociali-nu-vor-lucreze-zilieri-pentru-pierd-ajutoarele.htm</a></span></span></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-weight: normal;">ProTV:
„Pensionarii, cei mai serioşi zilieri. Cum reuşeşte statul
român să îi motiveze pe asistaţii social să refuze munca” –
<a href="http://stirileprotv.ro/stiri/social/pensionarii-cei-mai-seriosi-zilieri-cum-reuseste-statul-roman-sa-ii-motiveze-pe-asistatii-social-sa-refuze-munca.html">http://stirileprotv.ro/stiri/social/pensionarii-cei-mai-seriosi-zilieri-cum-reuseste-statul-roman-sa-ii-motiveze-pe-asistatii-social-sa-refuze-munca.html</a></span></span></span><br />
<br />
<br /></td>
<td style="border-bottom: 1px solid #000000; border-left: 1px solid #000000; border-right: 1px solid #000000; border-top: none; padding-bottom: 0.04in; padding-left: 0.04in; padding-right: 0.04in; padding-top: 0in;" width="48%"><div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Din
2014, conform art. 8 din Legea 416/2001, veniturile realizate ca
zilier nu se iau în calcul la determinarea cuantumului ajutorului
social.</span></span></div>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<div style="line-height: 150%;">
<br />
<br /></div>
<div style="line-height: 150%;">
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-60497328253939209622017-10-18T10:01:00.001-07:002017-10-18T10:04:36.206-07:00Tîrg de carte la Deva. La Deva Mall.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjt80riXf-S_69m61t0oeGRmO6OFWdcaVU4Gq0DpaBvlsL3iz1eNtzI8ryfZ2or59qbKVMOpqGlsUy4eIlK6oV0rD4e6149FNJNvqxMZzBa7AunxXCbcAl6d7qYMIl69f-KTQMRNKtY-8K/s1600/DSC_0548.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjt80riXf-S_69m61t0oeGRmO6OFWdcaVU4Gq0DpaBvlsL3iz1eNtzI8ryfZ2or59qbKVMOpqGlsUy4eIlK6oV0rD4e6149FNJNvqxMZzBa7AunxXCbcAl6d7qYMIl69f-KTQMRNKtY-8K/s640/DSC_0548.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
La Deva, oraș reședință de județ care a pierdut cîteva zeci de mii de
locuitori în deceniile postcomuniste, nu există librărie. Cei de la
Diverta au ceva punct de lucru într-unul din mall-uri și undeva pe un
bulevard central se mai pot achiziționa cărți de la un fel de librărie,
adică un spațiu mic și înghesuit unde se vînd ceva cărți stivuite în
mormane pe lîngă pereți. Dar cu greu poți numi astfel de spații
librărie, în sensul celor pe care le întîlnești în alte orașe și în care
mai pot fi găzduite evenimente, răsfoite cărți etc. Au, în schimb,
firme de foraje pentru resurse naturale și companii ale unor investitori
gata să scoată aurul din munți și alte resurse ascunse prin subsolurile
arealului. Minvest, Deva Gold Cuprumin și altele pe care le puteți
găsi gugălind. Au și alegeri locale, pentru că fostul primar a fost
depus la bulău în urmă cu cîteva luni, alegeri la care se înghesuie să
fie aleși oameni de aur, unul și unul. Dovadă că duhul aurului plutește
în continuare pe-aci, printre ruinele post-industriale. Au și o cetate
fain amplasată, recent betonată spre a fi transformată într-un fel de
atracție turistică. Valurile masive de turiști se lasă încă așteptate.
Au și un teatru frumos, secession, unde Fuego, Puric și fel de fel de
comedioare jalnice de pe la teatrele bucureștene găsesc adăpost și ceva
lume dispusă să bage bani în cultură. Au multe mall-uri, comparativ cu
alte orașe. De exemplu, Bistrița nu are așa podoabă conferitoare de
ștaif și noblețe, deși pe facebook circulă de ani buni o <a href="https://www.facebook.com/wewantmallinbn/">petiție</a> către
autoritățile locale ca să le facă și lor mall, că-s de toată rușinea
și-s nevoiți să bată drumul pînă la Cluj sau Tg. Mureș pentru așa
distracție. De fapt, la Deva se cheamă mall aproape orice clădire mai
măricică în care sunt îngrămădite magazine, farmacii, păcănele și
branduri. Totuși, cel de la intrarea dinspre Simeria, se conformează,
cît de cît, canoanelor estice a ceea ce înseamnă un astfel de spațiu
sacru. Zilele astea, la Deva au și un tîrg de carte. Și pentru că n-au
librării și nu s-a gîndit nimeni să pună un cort în centrul istoric,
l-au urcat la ultimul etaj al Deva Mall, lîngă o sală de fitness și alta
de jocuri, într-un fel de spațiu ce amintește de sălile de nunți din
anii 80, cu pereții tapițați.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMSJtKbv2GmgBpJGxu0gDEJ8FOdMQ-NKyl2y4ogg8RIVKFtpGv66ISuwidBBhXEEHmJuIw_fFvBwU-kxt2Ohp6sMQIUppShUM3drbMmN5S1sk2q5mwGTkqP5EftGyD2KQO2a1LiFtDBlou/s1600/DSC_0526.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1067" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMSJtKbv2GmgBpJGxu0gDEJ8FOdMQ-NKyl2y4ogg8RIVKFtpGv66ISuwidBBhXEEHmJuIw_fFvBwU-kxt2Ohp6sMQIUppShUM3drbMmN5S1sk2q5mwGTkqP5EftGyD2KQO2a1LiFtDBlou/s400/DSC_0526.JPG" width="266" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Am fost azi pe-acolo, să iau pulsul. Dacă
decorul aduce a 80, muzicile puse de digeiul responsabil cu atmosfera
erau din următoarele decenii. Eu unul am intrat între tarabe pe un hit
douămiist al celor de la Venga Boys. După aia am pierdut șirul pieselor, realizînd doar după o vreme că pe fundal e muzică, nu doar povești despre sine și spirit, cînd l-am sesizat pe Leonard Cohen (fie-i țărîna ușoară) cu hit-ul său despre dansat pînă la capătul vieții. Revenind la carte, desigur, marile edituri (știți voi
care) erau acolo, iar alături de ele o puzderie de edituri mai mici și
mai mărunte. Inclusiv vreo trei edituri personale. A fost o veritabilă
revelație să dau peste ele. Și cînd zic personale, nu mă refer doar la
cele înființate de vreo persoană și botezate după numele lor sau al
cuiva drag. Am văzut o editură care vindea cărțile unei singure autoare.
La un moment dat vindea chiar ea și foarte greu am reușit să mă sustrag
fără să iau ultimul ei roman care promitea senzații violente. Ceva cu
Terente. Mi l-a povestit cap coadă. Acțiunea se petrece în Galați sau
Brăila, într-o familie foarte bogată a unui negustor. Era pomenită și
Ana Aslan pe-acolo, dar nu-mi mai amintesc de ce. Oricum, plotul e că
într-o noapte de jucat cărți la un cazino interbelic, bogătașul pierde
toată averea și o joacă inclusiv pe nevastă-sa. Și de-aici începe
nebunie. Eu credeam că e cu Terente cel cu plua mare, dar mă înșelasem. Era un vînzător de la ceva prăvălie, care o salvează pe cucoană și se îndrăgostește de fiica sa. Sau invers.
Am avut noroc mare de tot că ăsta micu a început un plînset strașnic
și-așa mi-am putut justifica plecarea grăbită din țesătura de vorbe cu
care doamna autoare/vînzătoare/editoare îmi împăienjenea mintea. Și-am
trecut pe la alte tarabe. Foarte multă spiritualitate, pe toate
gusturile. Și discuții extrem de spirituale la mai toate tarabele unde
aveai chef și răbdare să poposești. La o privire superficială, cred că
mai bine de jumate din standuri erau cu cărți adresate sufletului și
transformărilor spirituale/dezvoltării personale. Și să mai zică
răutăcioșii că oamenii nu se mai gîndesc și la cele sufletești, ci numai
la băgat la maț și la făcut averi din săpat după aur. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDH1n_gnnpgpcf4E-XvqSSkYbPyQOY3FE0k0Lo1NrycV-GxUi8HA_LqrLbEoZ9WMvuM_sUbs0u5GNyHmyrfbVMrkqyY2kDWZaE3W7Kbzv3fJrFRdh765IGj6kZq1oCIrHxgiSjKeSXduWm/s1600/DSC_0525.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1067" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDH1n_gnnpgpcf4E-XvqSSkYbPyQOY3FE0k0Lo1NrycV-GxUi8HA_LqrLbEoZ9WMvuM_sUbs0u5GNyHmyrfbVMrkqyY2kDWZaE3W7Kbzv3fJrFRdh765IGj6kZq1oCIrHxgiSjKeSXduWm/s400/DSC_0525.JPG" width="266" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Editura Militară
avea, de asemenea, o ofertă incitantă, din ce am văzut eu de la
distanță. Chiar m-aș fi oprit să răsfoiesc dar, după zîmbet, îmi părea
că domnul cu standul e de asemenea gata să-mi povestească vreo cîteva
cărți. M-am uitat și la clujenii de la Mega, să văd ce mai publică
istoricii clujeni. În continuare, foarte multe cărți despre preoți,
ierarhi și faptele lor de ispravă sau absolut banale și irelevante din
trecut. Bocșan chiar a reușit să facă școală și canonul său greu va fi
depășit, după cum se poate vedea din lucrările (atît de previzibile și
șablonarde) publicate. Dar mi-am luat două cărți de la <a class="profileLink" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100006122922956&extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" href="https://www.facebook.com/editura.argonaut?fref=mentions">Editura Argonaut</a>.
Nici nu știu la ce să mă aștept. Am mai văzut niște cărți faine la <a href="http://www.casacartii.ro/frame/index.php">Casa Cărții de Știință</a>, dar chiar dacă aveau reduceri semnificative, tot nu
mi-am permis să le achiziționez. Plus că pe unele le-am parcurs deja, cel puțin parțial, dar suficient cît să sesizez că edițiile șchioapătă pe alocuri. Și cum biblioteca din Deva e faină
tare și surprinzător de bine dotată pe anumite segmente, m-am gîndit să n-arunc cu banii pe cultură. Nu era multă
lume pe tîrg și n-am prins (încă) nicio lansare. Am făcut cîteva poze
și-am pornit spre ieșire, cu gîndul la porția de mici pe care mă
pregăteam s-o servesc la o terasă din piața ascunsă în dosul mall-ului.
Și, spre surpriza mea, deja cu mintea aburită de atmosfera de bîlci și
terasă ieftină, trecînd pe lîngă unul din standurile nu știu cărei
edituri ce vindea cărți de vindecat sufletul și îmbunătățit caracterul
și calitatea vieții, am putu auzi sunînd de la un badoc mic, rezemat de o
grămăjoară de cărți, un turbo-folk de dată recentă. Nu-s sigur, dar
tind să cred că era ceva bucată de Simi Deac. Într-un cuvînt, cultura e
la Deva, gata să-și lecuiască cititorii.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ1kp24kKMM8V0clSQsHOVYD9fKhxhPodNPvtlZpaTqNjPhgj4yog4Ot-mgMO9iA5lbdMVdUR7YnSvCTWc90jZR2uy8gdVR1h8FtbGc1igLYf8k3QaOdW6GhQkLBKKPWilY32UNrVrJAmb/s1600/DSC_0543.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ1kp24kKMM8V0clSQsHOVYD9fKhxhPodNPvtlZpaTqNjPhgj4yog4Ot-mgMO9iA5lbdMVdUR7YnSvCTWc90jZR2uy8gdVR1h8FtbGc1igLYf8k3QaOdW6GhQkLBKKPWilY32UNrVrJAmb/s640/DSC_0543.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-69361628876179653022017-10-02T06:20:00.003-07:002017-11-02T15:30:24.244-07:00Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzcc-pAUgy0JEp_fA2WloEPt79609jESB0E6XkP7UjbXVjkSg47Vq9lXYuOu1tYNpU3jp6w3kEQw7PXo5vz6Y1gD-p_MWLVKFwo1Cgk481emNprken7385hO6vJqQsN_Tz1HIS6oQNxrGF/s1600/18118554_1355583824508357_6214576796282523031_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="668" data-original-width="960" height="443" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzcc-pAUgy0JEp_fA2WloEPt79609jESB0E6XkP7UjbXVjkSg47Vq9lXYuOu1tYNpU3jp6w3kEQw7PXo5vz6Y1gD-p_MWLVKFwo1Cgk481emNprken7385hO6vJqQsN_Tz1HIS6oQNxrGF/s640/18118554_1355583824508357_6214576796282523031_n.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><complete id="goog_1020573010">@Laurențiu Ridiche</complete></td></tr>
</tbody></table>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">Cu
cîteva luni în urmă scriam pentru <a href="http://artapolitica.ro/2017/08/10/lumea-rurala-postsocialista-gazeta-de-arta-politica-nr-18/">Gazeta de Artă Politică</a> un
scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul
rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut
contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o
căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate
ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași
umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a
intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot
m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că
pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are
serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne
și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce
a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne
fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri
noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să
meargă la scos de cartofi pe petecul lor de teren. Și de la o vreme i s-a făcut rău de la oboseală așa că a fost musai să doarmă
un pic. Mai ales că de luni iarăși bagă la muncă. Fără ore
suplimentare – și acestea executate fără nicio legătură cu
ordinea legală – nu ai șanse să aduci acasă un salariu peste
1500 de lei și ceva bonuri. De aia se bagă la suplimentare, mai
ales în sărbători, cînd primesc bonuri de 200 de lei pentru asta.
Nu sunt angajați, nu stă lumea, trei, șase luni și-s duși. I-am
zis că poate pleacă pentru că-s leneși și nu vor să muncească.
S-a uitat chiorîș la mine, vrînd să se asigure că vorbesc serios
sau poate vrînd să-mi plaseze o binemeritată flegmă între ochi,
avînd în vedere remarca mea. </span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Ce lene, domle? Cum adică nu vor să muncească? Dar ce crezi că
fac? Dacă nu vor să muncească la ăștia sau la alții care dau
salarii așa mici, musai înseamnă că nu vor să muncească? E
batjocură! Pur și simplu. Și de aia nu stă lumea. Că mai bine
găsește altceva de făcut Nici eu n-aș sta, dar la vîrsta și
pregătirea mea nu am de ales. Am copii, am o casă de ținut. Îs
țigan. Cine crezi că mă angajează? Mai am noroc cu gospodăria,
cu cîte un transport ocazional de lemne și cu turele suplimentare de noapte sau
munca în sărbători, că altfel n-aș avea cum să-mi întrețin
familia. Și muncește și nevastă-mea. Tot acolo. Deci aducem două
salarii în casă și tot n-ajunge. Și asta nu pentru că am duce
noi nu știu ce trai. Ați văzut unde locuiesc. Dar nu se poate
altfel. Crezi că eu mi-aș rupe cioantele și duminica sau în
sărbători? Aș umbla de-ampulea după lemne? N-aș sta și eu la televizor sau la o bere?</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Despre
cum și unde și-a petrecut concediul, despre ce obiective pe termen
lung are sau cum stă cu dezvoltarea personală nu l-am mai întrebat,
că părea tot mai indispus. L-am întrebat însă despre cum e cu
concediile medicale și cu zilele libere. Cică se dă concediu, dar
e destul de strictă treaba cu medicalele. Iar cei care lipsesc de la
muncă, fără a avea concediu medical, sunt penalizați de către
cei din management cu tăierea bonurilor de masă pe 5 zile. O fi
legală măsura asta? N-are importanță, că nu-i controlează nici
dracu. L-am mai zîhăit un pic cu productivitatea, că știm cu
toții că muncitorii români nu-s la fel de productivi ca ăia din
vest. A dat dintr-o mînă a lehamite și-a zis:</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> -
Nu știu cît suntem sau nu de productivi, dar știu că noi muncim de
ne sar capacele, că facem munca mai multor oameni și că se
onorează o grămadă de comenzi. Habar n-aveți cîte cabluri ies de
la noi și cît băgăm! Și cred și eu că ăia din Germania or fi
lucrînd mai cu chef și mai cu drag, la ce salarii și dotări au. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "georgia" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Voiam
să-i zic mai multe, că dacă trage mai tare, dacă muncește mai
mult, sigur o să cîștige mai mult. Cu toții știm asta, că doar
prin muncă sîrguincioasă și ambiție poți prospera. Cu siguranță
că dacă ar băga măcar de trei ori pe săptămînă cîte 12 ore
în tura de noapte (după program), ar putea cîștiga peste 2 000 de
lei. Poate chiar 2 500. Cu ce mai face din mica gospodărie și cu
2-3 adusături de lemne pe lună, poate ajunge lejer la 3-4 000. Dacă
renunță la țigări și nu se lăcomește la o hrană foarte
diversificată și cu multă carne (poate înlocui carnea cu parizer,
care e foarte ieftin!!!), poate pune deoparte o sumă frumușică cu
care mai apoi poate porni o mică afacere. Sunt atîtea cursuri
ieftine pentru antreprenori. Dar nu m-am băgat că se vedea că n-am
cu cine, că e încă unul din ăla obișnuit să i se dea, să facă statul etc. Sigur m-ar fi luat cu din alea că la patruzeci și ceva cît
are (sau cincizeci și ceva, că era subțiat bine și îmbătrînit
tare la chip) a trecut deja prin cîteva recalificări și<span style="font-family: "georgia" , serif;"> </span>a schimbat
la locuri de muncă de nu-i mai arde lui de antreprenoriat. Că cu
ăia doi copii pe cap și cu stigmatul țigăniei, chiar dacă are
nevastă româncă, nu se uită nici dracu la el altfel decît la un
găinar sau braț de muncă ieftin spre foarte ieftin. Avea sens să-i
zic că oricine poate deveni ceea ce-și dorește să devină dacă
crede cu tărie în asta? Sau să-i explic că e așa datorită
alegerilor sale? Că putea foarte bine să fie un IT-st acum sau
un jurnalist acoperit, dacă era serios și ambițios? Că e alegerea lui să
trăiască în sărăcie și să facă o muncă atît de prost
plătită. Nu. Nu i-am zis nimic. I-am dat plata pentru lemne și i-am deschis poarta ca să-și scoată mîrțoaga și căruța și să
se ducă înapoi în lumea lui limitată și lipsită de succes. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-6366133996774859012017-07-07T06:44:00.000-07:002017-11-02T15:32:49.158-07:00Despre lăcomie - sursa tuturor relelor (puseu istorico-filosofic)<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBM1d99BdybyxD5QH3FU1eV4eIBYRuKSM9JcHWLKdEvoqMpMP-MmlaJCAaWydYYm91eTQP2ADO7-Efiky9sqkEmiZfgc3VaBzG6JsUpyykp-VHnxMExLhixInWQd6O1m_44wyqg-ice5sr/s1600/Gordon-Gekko-in-his-Wall-Street-Office.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="809" data-original-width="1200" height="431" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBM1d99BdybyxD5QH3FU1eV4eIBYRuKSM9JcHWLKdEvoqMpMP-MmlaJCAaWydYYm91eTQP2ADO7-Efiky9sqkEmiZfgc3VaBzG6JsUpyykp-VHnxMExLhixInWQd6O1m_44wyqg-ice5sr/s640/Gordon-Gekko-in-his-Wall-Street-Office.jpg" width="640" /></a></span></span></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">'Greed is good' - Gordon Gekko</span></span></td></tr>
</tbody></table>
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style>
<br />
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style>
<br />
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 100%; margin-bottom: 0cm;">
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style>
</div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 115%; margin-bottom: 0cm;">
<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style>
</div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Nu
rar mi s-a întâmplat, în interacțiunile mele on și off line, să
am de-a face cu persoane care pun situația disperată în care ne
găsim – ca popor și ca specie – pe seama lăcomiei oamenilor.
În general, cei care identifică în lăcomie sursa tuturor relelor
tind să aparțină, pe cât pot să-mi dau seama, acelui segment de
populație care simpatizează cu crezurile liberal-progresiste (ceva
în genul <i>progressive liberals</i><span style="font-style: normal;">
d</span><span style="font-style: normal;">in Statele Unite</span><span style="font-style: normal;">)</span>.
În principiu, aceștia sunt de acord cu taxarea progresivă, cu
reglementarea piețelor, cer și cred în reformarea capitalismului
și sunt, în bună parte, în barca agendelor identitare de tip
LGBT. Progresismul lor se oprește însă acolo unde întâlnește
orice fel de argument cu privire la inadecvarea structurală a
capitalismului la nevoile oamenilor, afirmând fără prea multe
explicații că problema actuală este lăcomia. Capitalismul actual
apare deci, în închipuirea acestor persoane, drept o aberație
pervertită de nesațul general care s-a insinuat ca regulă în
relațiile de piață. Ca să funcționeze deci, capitalismul trebuie
curățat de lăcomie.</span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"></span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
</div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"></span></span><span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><style type="text/css">p.sdfootnote { margin-left: 0.6cm; text-indent: -0.6cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }a.sdfootnoteanc { font-size: 5</style>
</span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Este
însă ceva profund contradictoriu în argumentul lăcomiei.
Liberalii progresiști tind să considere lăcomia drept una din
acele trăsături psihologice imanente și generale speciei umane,
prezentă în comportament încă din zorii umanității, așadar
transistorică. Dacă într-adevăr lăcomia este o trăsătură
imanentă, înscrisă în natura umană, atunci cum am putea curața
omenirea (și nu doar capitalismul) de flagelul nesațului? Și dacă
într-adevăr este generală omului, de ce totuși, de-a lungul
istoriei produce efecte diferite, unora aducându-le prosperitate, în
timp ce altora sărăcie sau chiar moarte (să ne gândim, de pildă,
la numeroșii hoți și tâlhari executați de-a lungul veacurilor
pentru că nu le-a ajuns ce aveau de drept)? Apoi, în mod curios,
eliminarea lăcomiei din relațiile de piață (dacă ar fi posibilă)
nu ar produce, în convingerea acestor <i>progressive liberals</i><span style="font-style: normal;">,
</span><span style="font-style: normal;">acea utopie egalitară pe
care o acuză adesea interlocutorilor lor de la stânga, ci </span><span style="font-style: normal;">doar
un capitalism cu față umană în care ar domni acea „exploatare
rezonabilă”, deloc </span><span style="font-style: normal;">contrară
bunului simț în economia politică pe care o predică </span><span style="font-style: normal;">ei</span><span style="font-style: normal;">.
</span><span style="font-style: normal;">Apoi</span><span style="font-style: normal;">,
dacă </span><span style="font-style: normal;">totuși </span><span style="font-style: normal;">lăcomia
este o trăsătură imanentă și generală umanității, atunci
eliminarea acesteia nu ar putea fi înfăptuită decât cel mult pe
cale chimică sau prin cine știe ce </span><span style="font-style: normal;">ingineri</span><span style="font-style: normal;">i</span><span style="font-style: normal;">
genetic</span><span style="font-style: normal;">e</span><span style="font-style: normal;">.
Politica, fie ea de dreapta, de stânga sau chiar
liberal-progresi</span><span style="font-style: normal;">stă</span><span style="font-style: normal;">,
devine astfel redundantă, căci </span><span style="font-style: normal;">ce
putere poate avea ea asupra</span><span style="font-style: normal;">
naturii umane? </span><span style="font-style: normal;">O pastilă
care să inhibe lăcomia sau puțină manipulare a genelor </span><span style="font-style: normal;">ar
putea deci</span><span style="font-style: normal;"> să înlocuiască
cu succes politica </span><span style="font-style: normal;">și să
încheie disputa.</span></span></span></span></span></div>
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span>
<br />
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><br /></span></span></div>
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Cu
toate acestea, </span><span style="font-style: normal;">chiar dacă am
fi</span><span style="font-style: normal;"> dispu</span><span style="font-style: normal;">și</span><span style="font-style: normal;">
să accept</span><span style="font-style: normal;">ăm</span><span style="font-style: normal;">
că lăcomia </span><span style="font-style: normal;">ar</span><span style="font-style: normal;">e
în parte </span><span style="font-style: normal;">cauze </span><span style="font-style: normal;">biologic</span><span style="font-style: normal;">e
și psihologice</span><span style="font-style: normal;">, </span><span style="font-style: normal;">așa
cum țin să aprecieze unii psihologi<span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>[1]</sup></a></span>,
</span><span style="font-style: normal;">în ceea ce mă privește și
în răspăr cu cele </span><span style="font-style: normal;">crezute</span><span style="font-style: normal;">
de liberalii progresiști, țin să argumentez că lăcomia e mai
curând determinată social; </span><span style="font-style: normal;">mai
exact, are mai degrabă legătură cu modul de producție, structura
socială și relațiile dintre oameni, decât cu natura umană. </span></span></span>
</span></span></div>
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;">
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">O
bună parte din prejudecățile liberal-progresiștilor se trag din
</span><i>weltanschauung</i><span style="font-style: normal;">-ul lor.
</span><span style="font-style: normal;">Trăind ei înșiși într-un
</span><span style="font-style: normal;">'</span><span style="font-style: normal;">capitalism
rapace</span><span style="font-style: normal;">'</span><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">(fără să-și dea seama că
nici nu există </span><span style="font-style: normal;">vre</span><span style="font-style: normal;">un
altfel de capitalism)</span><span style="font-style: normal;">, în
care sintagma </span><i>corpotate greed</i><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">e afișată la tot pasul prin
media liberală pe care o consultă</span><span style="font-style: normal;">,
</span><span style="font-style: normal;">aceștia au tendința de a
proiecta în trecut lăcomia pe care o constată la semenii lor
</span><span style="font-style: normal;">afluenți </span><span style="font-style: normal;">cu
care-</span><span style="font-style: normal;">și</span><span style="font-style: normal;">
împart vremurile </span><span style="font-style: normal;">(</span><span style="font-style: normal;">nu
și soarta, </span><span style="font-style: normal;">însă</span><span style="font-style: normal;">)</span><span style="font-style: normal;">.
</span><span style="font-style: normal;">E</span><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">totuși </span><span style="font-style: normal;">foarte
posibil ca omenirea să-și fi petrecut cea mai mare parte a
existenței </span><span style="font-style: normal;">sale </span><span style="font-style: normal;">în
afara influenței nefaste a lăcomiei. </span><span style="font-style: normal;">Dacă
comuna primitivă se</span><span style="font-style: normal;">a</span><span style="font-style: normal;">măn</span><span style="font-style: normal;">ă</span><span style="font-style: normal;">
întrucâtva cu comunitățile de vânători-culegători studiate
direct de antropologi în secolul XX, atunci pentru </span><span style="font-style: normal;">câteva
sute de mii de ani </span><span style="font-style: normal;">bune
</span><span style="font-style: normal;">umanitatea </span><span style="font-style: normal;">va
fi reușit </span><span style="font-style: normal;">remarcabila
performanță de a se sustrage propriei sale naturi. </span><span style="font-style: normal;">Omul
primitiv </span><span style="font-style: normal;">și echivalentul său
contemporan, 'sălbaticul', </span><span style="font-style: normal;">–
</span><span style="font-style: normal;">până la descoperirea
agr</span><span style="font-style: normal;">i</span><span style="font-style: normal;">culturii
și domesticir</span><span style="font-style: normal;">ea</span><span style="font-style: normal;">
animelelor </span><span style="font-style: normal;">–</span><span style="font-style: normal;">
pare să-și fi dus traiul mai degrabă colaborând cu semenii săi,
decât angajat în</span><span style="font-style: normal;">tr-o</span><span style="font-style: normal;">
competiție cu aceștia. </span><span style="font-style: normal;">E</span><span style="font-style: normal;">l
pare să-și fi pus ro</span><span style="font-style: normal;">a</span><span style="font-style: normal;">d</span><span style="font-style: normal;">e</span><span style="font-style: normal;">l</span><span style="font-style: normal;">e</span><span style="font-style: normal;">
muncii sale (vânatul) la dispoziția comunității, în loc să se
</span><span style="font-style: normal;">bucure de ele singur. </span><span style="font-style: normal;">Nu
pare să se fi diferențiat </span><span style="font-style: normal;">în
vreun fel </span><span style="font-style: normal;">special </span><span style="font-style: normal;">d</span><span style="font-style: normal;">e
</span><span style="font-style: normal;">ceilalți membri ai
comunității </span><span style="font-style: normal;">și</span><span style="font-style: normal;">
pare să fi fost complet </span><span style="font-style: normal;">dezangajat
din obținerea vreunei proprietăți, </span><span style="font-style: normal;">averi
sau statut social</span><span style="font-style: normal;">.
</span><span style="font-style: normal;">E</span><span style="font-style: normal;">galitarismul,
și nu individualismul </span><span style="font-style: normal;">pare
să </span><span style="font-style: normal;">caracterizez</span><span style="font-style: normal;">e</span><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">societatea prin care se
preumbla strămoșul omului</span><span style="font-style: normal;"><span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote2sym" name="sdfootnote2anc"><sup>[2]</sup></a></span>.
</span></span></span>
</div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Ce
loc are atunci lăcomia, acea componentă imanentă firii umane,
</span><span style="font-style: normal;">într-o asemenea societate?
</span><span style="font-style: normal;">Deși, teoretic, un vânător
priceput ar putea să-și dea frâu liber lăcomiei odată ce a răpus
prada, în asemenea societăți lăcomia are prea puțin sens, căci
există limite structurale în ceea ce privește acumularea hranei
peste nevoi. </span><span style="font-style: normal;">P</span><span style="font-style: normal;">relucrarea
</span><span style="font-style: normal;">și d</span><span style="font-style: normal;">epozitarea
cărnii pentru a putea fi </span><span style="font-style: normal;">consumată
mai târziu depășește adesea posibilitățile tehnologice ale
acestor populații, astfel încât stocarea vânatului departe de
</span><span style="font-style: normal;">privirile </span><span style="font-style: normal;">l</span><span style="font-style: normal;">a</span><span style="font-style: normal;">com</span><span style="font-style: normal;">e
ale tovarășilor de trib</span><span style="font-style: normal;"> </span><span style="font-style: normal;">nu
ar duce decât la risipa unor resurse prețioase de hrană.
</span><span style="font-style: normal;">Împărțirea ei cu ceilalți
membri ai comunității </span><span style="font-style: normal;">devine</span><span style="font-style: normal;">
astfel preferabilă, </span><span style="font-style: normal;">înlocuind
risipa </span><span style="font-style: normal;">cu </span><span style="font-style: normal;">beneficiile
sociale generale</span><span style="font-style: normal;">. </span><span style="font-style: normal;">Însă
chiar și atunci când tehnici primare de conservare a cărnii sunt
cunoscute, vânătorii nu </span><span style="font-style: normal;">practică
depozitarea în defavoarea semenilor, </span><span style="font-style: normal;">căci
o asemenea atitudine le-ar aduce oprobiul celorlați</span><span style="font-style: normal;">.
Carnea este distribuită cu larghețe nu doar către toți membrii
comunității, ci oricăruia prezent, indiferent de apartenența la
trib sau participarea la vânătoare. Nu doar limitele structurale</span><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">preîntâmpină </span><span style="font-style: normal;">deci</span><span style="font-style: normal;">
acumularea peste nevoi, ci și anumite mecanisme nivelatoare, cum le
numește </span><span style="font-style: normal;">antropologul </span><span style="font-style: normal;">James
Woodburn, </span><span style="font-style: normal;">reguli de
conviețuire care asigură egalitatea între membrii comunității.
</span><span style="font-style: normal;">Egalitatea nu este </span><span style="font-style: normal;">așadar
</span><span style="font-style: normal;">doar simpla absență a
inegalității sau ierarhiei, ci și afirma</span><span style="font-style: normal;">rea
ei</span><span style="font-style: normal;"> ca atare </span><span style="font-style: normal;">la
nivel de societate<span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote3sym" name="sdfootnote3anc"><sup>[3]</sup></a></span>.</span></span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Aparent,
argumentul egalității afirmate comunitar, ca mijloc de reprimare a
lăcomiei, cade pe terenul liberalilor progresiști, care dacă nu
văd soluții chimice sau genetice la problema lăcomiei<span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup><span style="font-size: medium;">[4]</span></sup></a></span>,
vin cu soluții idealist-culturale, prin care lăcomia poate fi
evacuată din comportamentul uman pe calea educației </span><span style="font-style: normal;">(</span><span style="font-style: normal;">în
sensul foarte larg al conceptului: formală, non-formală și
informală). Pe lângă faptul că o asemenea soluție intră în
conflict cu convingerea liberal-progresistă că lăcomia e înscrisă
în natura umană (</span><span style="font-style: normal;">deci</span><span style="font-style: normal;">
nu poate fi educată!), ea mai trădează și o proastă înțelegere
a felului în care funcționează cultura (iarăși în sens cât se
poate de larg). Chiar dacă ar fi să presupunem prin absurd că, în
capitalism, cultura ar promova niște reguli de conviețuire, niște
mecanisme nivelatoare similare acelora ale comunităților de
vânători-culegători, e practic imposibil ca acestea să producă
aceleași efecte. Aceasta pentru că regulile (inclusiv legile) sunt
manifestarea unor relații sociale, și nu invers, relațiile sociale
manifestarea unor reguli. Mai precis, egalitatea poate fi într-adevăr
afirmată în comunitățile de vânători-culegători pentru că
modul lor de producție – în care fiecare are acces direct la
resursele și cunoașterea necesare pentru a 'produce' –, structura
socială nediferențiată, absența oricăror forme de proprietate
etc. o permit. </span><span style="font-style: normal;">Și avem</span><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">și alte </span><span style="font-style: normal;">exemple
istorice care să susțină </span><span style="font-style: normal;">aceast
fapt.</span></span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Egalitarismul,
deși specific comunităților de vânători-culegători, este
reclamat și de societăți pastorale și agrare (sau chiar
industriale, după cum vom vedea). </span><span style="font-style: normal;">Unele
reușesc pentru o foarte lungă perioadă de timp să-și afirme
egalitatea, însă sunt sabotate întotdeauna de modul lor de
producție și relațiile sociale. Un exemplu la îndemână sunt
comunitățile de țărani devălmași din țările române, </span><span style="font-style: normal;">așa
numiții răzeși și moșneni, pe care i-a studiat Henri H. Stahl pe
viu, unde s-a putut, </span><span style="font-style: normal;">sau </span><span style="font-style: normal;">pe
calea istoriei, acolo</span><span style="font-style: normal;"> </span><span style="font-style: normal;">unde
erau demult un fenomen al trecutului<span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup><span style="font-size: medium;">[5]</span></sup></a></span>.
Ca și rudele lor îndepărate din comuna primitivă, țăranii
devălmași aveau acces direct la resursele și cunoașterea necesară
producției (cereale – păstorit, complementate cu vânătoarea și
culesul), își stăpâneau terenurile la comun </span><span style="font-style: normal;">–</span><span style="font-style: normal;">
având mai degrabă drepturi de exploatare ale lor, decât
proprietate deplină asupra acestora </span><span style="font-style: normal;">–</span><span style="font-style: normal;">
nu cunoșteau ierarhiile și se conduceau </span><span style="font-style: normal;">prin
deciziile colective ale obștii, și, cel mai important pentru
discuția de față, exploatau resursele pe care le dețineau în
comun după 'foloase', adică după nevoi, adică fără să se
lăcomească. La fel ca vânătorii-culegători din paelolitic și
din prezent, țăranii devălmași de la noi au dezvoltat mecanisme
nivelatoare menite să limiteze </span><span style="font-style: normal;">lăcomia
naturală a semenilor lor, care, odată cu insinuarea capitalismului
în societatea românească, nu mai exploatau după 'foloase', ci
după 'venituri' (o distincție pe care o fac țăranii înșiși!).
Cu toate acestea, </span><span style="font-style: normal;">comunitățile
de </span><span style="font-style: normal;">răzeși și moșneni de
la noi au </span><span style="font-style: normal;">rezistat mult mai
puțin decât comunitățile de vânători-culegători în a-și
afirma egalitatea, aceasta datorită modului de producție care le
caracteriza. Agricultura și creșterea animalelor, </span><span style="font-style: normal;">spre
deosebire de vânătoare și cules, se pretează mult mai bine
</span><span style="font-style: normal;">producerii de surplurs</span><span style="font-style: normal;">,
iar</span><span style="font-style: normal;"> surplusul</span><span style="font-style: normal;">
generează acumulare</span><span style="font-style: normal;">e</span><span style="font-style: normal;">.
Și unde este </span><span style="font-style: normal;">acumulare</span><span style="font-style: normal;">,
hop și lăcomia! Însă chiar și așa, lăcomia are limite
structurale inerente modului de producție, structurii </span><span style="font-style: normal;">și
relațiilor </span><span style="font-style: normal;">sociale. De
pildă, în foarte particularul 'feudalism' românesc, </span><span style="font-style: normal;">boierii
nu puteau exploata munca și dijma țăranilor aserviți decât în
limitele capacităților reduse de producție a</span><span style="font-style: normal;">le</span><span style="font-style: normal;">
acestora, și o făceau în bună parte doar pentru consumul propriu,
căci piețele nu erau atât de dezvoltate încât să premită
tranzacții aducătoare de profit. </span><span style="font-style: normal;">Cum
s-ar zice, exploatarea feudală timpurie era la cote 'rezonabile'.
</span><span style="font-style: normal;">Însă odată cu ivirea
capitalismului, boierii profită de relațiile de aservire existente
pentru a extrage cât mai multă muncă și dijmă de la dependenții
lor. Ba mai mult, dacă nu le ajunge cât pot stoarce d</span><span style="font-style: normal;">e
pe</span><span style="font-style: normal;"> </span><span style="font-style: normal;">tarlaua</span><span style="font-style: normal;">
lor, se </span><i>lăcomesc</i><span style="font-style: normal;"> și
asupra satelor de țărani devălmași, ale căror moșii le
cotropesc și a căror </span><span style="font-style: normal;">forță
de muncă o aservesc.</span></span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Am
putea zice</span><span style="font-style: normal;"> deci că lăcomia
are limite structurale </span><span style="font-style: normal;">și am
putea măcar răsufla liniștiți, odată cu liberalii progresiști,
la gândul că, de fapt, exploatarea omenirii nu poate fi decât
rezonabilă, </span><span style="font-style: normal;">mărginită de
capacitățile de producție și relațiile de piață</span><span style="font-style: normal;">.
Un sistem politico-economic reușește însă să extindă aceste
limite la infinit. </span><span style="font-style: normal;">Capitalismul,
nu doar că se pretează acumulării (hop și lăcomia!) mai bine
decât orice alt mod de producție, dovedind o productivitate
nemaiîntâlnită în întreaga istorie a omenirii și o capacitate
de extindere a pieței libere de neconceput, de pildă, în
imaginația boierilor hrăpăreți de la noi. Ci, prin mecanisme
financiare precum creditul, capitalismul reușește chiar să
</span><span style="font-style: normal;">faciliteze unor indivizi
</span><span style="font-style: normal;">acumul</span><span style="font-style: normal;">area
unor bogății care nici măcar nu au fost create încă. Nu există
nicio piedică structurală în fața acestei variente moderne a
lăcomiei. Și îndrăznesc să zic că nici una culturală, așa cum
și-ar dori liberalii progresiști. Lăcomia este regula de
conviețuire în capitalism, principiul motor al sistemului. Nu e
nimic caricatural în replica lui Gordon Gekko di</span><span style="font-style: normal;">n</span><span style="font-style: normal;">
</span><i>Wall Street.</i><span style="font-style: normal;"> </span><i>Greed
IS good!</i><span style="font-style: normal;"> Lăcomia este bună
pentru capital, și așa cum egalitarismul se afirmă în societățile
de vânători-culegători și în satele devălmașe, tot așa se
afirmă și lăcomia în capitalism. </span><span style="font-style: normal;">Doar
că aici nu mai constituie acea trăsătură imanentă naturii umane,
ci o trăsătură </span><span style="font-style: normal;">imanentă
</span><span style="font-style: normal;">acestui </span><span style="font-style: normal;">mod
de producție, </span><span style="font-style: normal;">în care nu
există limită pentru creșterea economică și </span><span style="font-style: normal;">în
care până și cel mai moral și cumpătat dintre capitaliști își
va muta producția în Banglade</span><span style="font-style: normal;">sh</span><span style="font-style: normal;">
</span><span style="font-style: normal;">sau va scădea salariile
muncitorilor săi nu pentru că se lăcomește la profit, ci pentru
că relațiile de piață bazate pe concurență și propriul </span><span style="font-style: normal;">său
</span><span style="font-style: normal;">instinct de conservare a
privilegiilor i le dictează. </span><span style="font-style: normal;">Tot
la fel cum și un muncitor pe salariul minim își va lua credit
ipotecar </span><span style="font-style: normal;">neperformant </span><span style="font-style: normal;">pentru
casa visurilor sale, nu din lăcomie, așa cum au argumentat adesea
tot soiul de comentatori în urma </span><span style="font-style: normal;">exploziei
bulei</span><span style="font-style: normal;"> imobiliare, ci pentru
că relațiile de piață existente și instinctul său </span><span style="font-style: normal;">de
conservare i-o dictează.</span></span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Așadar,
nu lăcomia umană este sursa tuturor relelor, căci am văzut că
pentru aceasta există limite structurale </span><span style="font-style: normal;">(și
ranforsări culturale ale acestora) </span><span style="font-style: normal;">în
</span><span style="font-style: normal;">cele mai</span><span style="font-style: normal;">
multe dintre modurile de producție experimentate de omenire în
întreaga ei istorie, </span><span style="font-style: normal;">c</span><span style="font-style: normal;">i
lăcomia impersonală </span><span style="font-style: normal;">inerentă</span><span style="font-style: normal;">
pieței libere. </span><span style="font-style: normal;">Nu are rost
să căutăm explicația pentru situația actuală în care se zbate
lumea în tot soiul de patologii psihologice, căci relațiile
sociale și modurile de producție </span><span style="font-style: normal;">nu
suportă patologizarea psihologică. Dimpotrivă, am putea, odată cu
Laura Hansen și Siamak Movahedi, să constatăm de fapt că „Not
to be greedy within the contemporary social and economic system may
be considered pathological, an instance of personal trouble.” </span><span style="font-style: normal;">„The
«boundless greed after riches»”, continuă aceștia „is the
defining feature of the current economic system and is by no means
irrational or pathological.”<span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote6sym" name="sdfootnote6anc"><sup><span style="font-size: medium;">[6]</span></sup></a></span>
Nu natura umană trebuie schimbată ca să ajungem la un echilibru
social. Mă îndoiesc că așa ceva </span><span style="font-style: normal;">și
</span><span style="font-style: normal;">este posibil. Ci sistemul
economic curent, modul de producție și relațiile sociale existe.
Altfel rămânem </span><span style="font-style: normal;">cu soluția
chimică, ingineria genetică, sau de ce nu, cu o ședință
psihoterapeutică pentru umanitate. </span><span style="font-style: normal;">Și
nu, nu e niciun fel de ironie la mijloc! Chiar sunt unii în tagma
psihologilor, precum Dr. Jeevan D’Souza de la DeVry College of New
York, care recomandă împotriva „epidemiei periculoase a lăcomiei
dezlănțuite” (</span><i>the dangerous epidemic of unfettered
gree</i><i>d</i>) tratamente precum ingineria genetică,
neuroștiința, nanotehnologia, psihoterapia, programe terapeutice în
conjuncție cu intervențiile biologice, SPECT imaging (ce-o mai fi
și asta?!) sau cartarea cerebrală a tinerilor care afișează
patologii bazate pe lăcomie în timpul școlarizării, ca mai apoi
să-și încheie glorios articolul cu: „While sociological
intervention seemed most plausible in the twentieth century,
biological and psychological interventions should be put on the map
in the twenty first century.”<span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote7sym" name="sdfootnote7anc"><sup><span style="font-size: medium;">[7]</span></sup></a></span>
Iar după o asemenea viziune optimistă cu privire la viitor,
desprinsă parcă din <i>A Clockwork Orange</i><span style="font-style: normal;">,
utopiile socialiste </span><span style="font-style: normal;">pe care
liberalii progresiști le pun pe seama stângii parcă nu mai sună
așa sinistru, nu-i așa?</span></span></span></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><i>N</i><i>otă
cu privire la comunismul sovietic</i><span style="font-style: normal;">:
Comunismul sovietic sau socialismul real existent instituit în
Europa de Est, Asia și în alte țări de pe glob în secolul XX
este </span><span style="font-style: normal;">un </span><span style="font-style: normal;">exemplu
</span><span style="font-style: normal;">grăitor pentru argumentul
'</span><span style="font-style: normal;">regulile (inclusiv legile)
sunt manifestarea unor relații sociale, și nu invers, relațiile
sociale manifestarea unor reguli</span><span style="font-style: normal;">'.
În toate țările în care și-a făcut apariția, socialismul real
existent și-a afirmat egalitarismul prin desființarea claselor
sociale, abolirea proprietății private, curmarea inegalităților
etc. </span><span style="font-style: normal;">Într-o măsură,
comunismul sovietic a produs o egalizare în sânul societăților în
care a fost instituit, însă cu greu am putea vorbi de egalitarism
în țările fostului bloc sovietic, în aceeași manieră în care
putem vorbi de egalitarism în cazul comunităților de
vânători-culegători sau cele devălmașe. Aceasta pentru că
socialismul real existent, </span><span style="font-style: normal;">departe
de a fi un mod de producție nou, instituind noi relații sociale, a
reprodus mai degrabă schemele de funcționare a</span><span style="font-style: normal;">le</span><span style="font-style: normal;">
capitalismului occidental, </span><span style="font-style: normal;">producând
rezultate similare</span><span style="font-style: normal;"><span style="font-size: large;"><a class="sdfootnoteanc" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote8sym" name="sdfootnote8anc"><sup><span style="font-size: medium;">[8]</span></sup></a></span>.
</span></span></span>
</div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="justify" lang="ro-RO" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div id="sdfootnote1">
<div class="sdfootnote" style="font-style: normal;">
<span style="font-size: small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote1anc" name="sdfootnote1sym">1</a></span><span style="font-size: x-small;"> <span style="font-size: small;">Vezi,
de pildă, Dr. Jeevan D’Souza, <i>Greed: Crises, Causes, and
Solutions</i>, în „International Journal of Humanities and Social
Science”, vol. 5, no. 7, july 2015, pp. 3-4 disponibil online la
<a href="http://www.ijhssnet.com/journals/Vol_5_No_7_July_2015/1.pdf">http://www.ijhssnet.com/journals/Vol_5_No_7_July_2015/1.pdf</a>
Trebuie spus că Jeevan D’Souza adaugă cauzelor biologice și
psihologice pe cele sociologice. În mod similar, un alt psiholog,
Alex Brassey, după ce patologizează lăcomia ca NPD (Narcissistic
Personality Disorder), o pune apoi pe seama manifestării
nemulțumirii, nemulțumire rezultată dintr-o deficiență de stimă,
care deficiență rezultă dintr-o serie de factori de mediu, Alex
Brassey, <i>What Drives Man Toward Greed</i>, în Alex Brassey,
Stephen Barber (eds.), <i>Greed</i>, Palgrave Macmillan, 2009, pp.
94-111.</span></span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote2">
<div class="sdfootnote">
<a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote2anc" name="sdfootnote2sym">2</a><style type="text/css">p.sdfootnote { margin-left: 0.6cm; text-indent: -0.6cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style> <span style="font-size: small;">Un tablou de ansamblu la James Woodburn,
<i>Egalitarian Societies</i><span style="font-style: normal;">, </span><span style="font-style: normal;">în
„</span><span style="font-style: normal;">Man”</span>,
New Series, Vol. 17, No. 3. (Sep., 1982), pp. 431-451, disponibil
online la
<a href="http://web.stanford.edu/group/scspi/_media/pdf/Reference%20Media/Woodburn_1982_History%20of%20Inequality.pdf">http://web.stanford.edu/group/scspi/_media/pdf/Reference%20Media/Woodburn_1982_History%20of%20Inequality.pdf</a>
. Nu toate comunitățile de vânători-culegători sunt organizate
după principii egalitare, atenționează James Woodburn, unele
afișând nivelulri de
inegalitate care depășesc până și unele societăți pastorale
sau agrare. Deși
importantă în economia argumentului cu privire la comunismul
primitiv al societăților de vânători-culegători, în cazul de
față, ponderea acestor
societăți în istoria omenirii e
prea puțin importantă aici,
deoarece miza acestui eseu este de a demonstra că lăcomia nu
caracterizează <i>toate</i><span style="font-style: normal;">
societățile umane, </span><span style="font-style: normal;">cum
tind să argumenteze progresiștii liberali. În orice caz, ca să
dăm cuvântul autorului, </span><span style="font-style: normal;">„It
</span>is noteworthy that although very many societies are in
some sense egalitarian, those in which inequalities are at their
minimum depend on hunting and gathering for their subsistence.”</span></div>
</div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote3">
<div class="sdfootnote">
<span style="font-size: small;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote3anc" name="sdfootnote3sym">3</a>
</span><span style="font-size: small;"><span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-size: small;">James Woodburn,
<i>Egalitarian Societies..</i></span></span></span>. Pentru practicile de împărțire
egalitară a vânatului vezi pp. 440-44.</span><style type="text/css">p.sdfootnote { margin-left: 0.6cm; text-indent: -0.6cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style></div>
</div>
</span></span><span style="font-family: "liberation sans" , sans-serif; font-size: small;"><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote4">
<div class="sdfootnote">
<a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote4anc" name="sdfootnote4sym">4</a>
<style type="text/css">p.sdfootnote { margin-left: 0.6cm; text-indent: -0.6cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style>
Recunosc că nu am întâlnit pe nimeni în
interacțiunile mele care să susțină soluția chimică sau
genetică la problema lăcomiei. Aceasta însă apare ca singura
soluție adecvată pentru o persoană care consideră lăcomia drept
o trăsătură psihologică intrinsecă naturii umane.</div>
</div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote5">
<div class="sdfootnote">
<a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote5anc" name="sdfootnote5sym">5</a><span style="font-style: normal;"></span>
<style type="text/css">p.sdfootnote { margin-left: 0.6cm; text-indent: -0.6cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }p { margin-bottom: 0.21cm; }a:link { }</style><span style="font-style: normal;"> Henri H.
Stahl, </span><i>Contribuţii la studiul satelor devălmaşe</i><span style="font-style: normal;">,
vol. </span><span style="font-style: normal;">I-</span><span style="font-style: normal;">III,
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1998, </span><span style="font-style: normal;">disponibile
online la <a href="http://sas.unibuc.ro/henri_h._stahl_hhs">http://sas.unibuc.ro/henri_h._stahl_hhs</a>
</span>
</div>
<div class="sdfootnote">
<span style="font-style: normal;">
</span>
</div>
</div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote6">
<div class="sdfootnote">
<a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote6anc" name="sdfootnote6sym">6</a> Laura
L. Hansen, Siamak Movahedi, <i>Wall Street Scandals: The Myth of
Individual Greed</i><span style="font-style: normal;">, în
„Sociological Forum”, Vol. 25, No. 2, June 2010, pp. 367-374.</span></div>
</div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote7">
<div class="sdfootnote" style="font-style: normal;">
<a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote7anc" name="sdfootnote7sym">7</a> Dr.
Jeevan D’Souza, <i>Greed: Crises, Causes, and Solutions</i>, în
„International Journal of Humanities and Social Science”, vol.
5, no. 7, july 2015, pp. 3-4 disponibil online la
<a href="http://www.ijhssnet.com/journals/Vol_5_No_7_July_2015/1.pdf">http://www.ijhssnet.com/journals/Vol_5_No_7_July_2015/1.pdf</a>
</div>
</div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><div id="sdfootnote8">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span><br />
<div class="sdfootnote">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><a class="sdfootnotesym" href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8783195984262422075#sdfootnote8anc" name="sdfootnote8sym">8</a> Cu
privire această teză vezi detalii la Anselm Jappe, <i>Aventurile
mărfii. Pentru o nouă critică a valorii</i><span style="font-style: normal;">,
Editura Tact, 2014, pp. 183-186.</span></span></div>
<span style="font-family: inherit;">
</span></div>
<span style="font-family: inherit;">
</span><span style="font-family: inherit;"> </span></span><br />
<span style="font-size: small;"><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"></span></span>B. V. Vătavuhttp://www.blogger.com/profile/03544754967986293982noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-88938912618156540202017-06-30T11:41:00.000-07:002017-11-02T15:33:26.546-07:00John Locke și săracii<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }a:link { }</style>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrcNIznDy49D-8ufd6em87J4iwr_1qp5KDt0MkiKkzNozzbzAHACBHJF9SDMlEioLmxZ6IbIm0q494VVLtfOik89Qup4Rle1nzE-4X5y9Disi03wH1daSY6getTglzVi_UK8SRkuoTT4-C/s1600/John_Locke.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrcNIznDy49D-8ufd6em87J4iwr_1qp5KDt0MkiKkzNozzbzAHACBHJF9SDMlEioLmxZ6IbIm0q494VVLtfOik89Qup4Rle1nzE-4X5y9Disi03wH1daSY6getTglzVi_UK8SRkuoTT4-C/s400/John_Locke.jpg" width="331" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">sursa foto: Wikipedia</td></tr>
</tbody></table>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Trufașa
ignoranță care domnește deșănțat în spațiul public cînd vine
vorba de istoria liberalismului și de profuzimile ascunse ale
acestei ideologii, ne determină să inaugurăm o nouă rubrică: „Ce
nu se zice despre liberalism?” Se recomandă în special vocilor
zgomotoase și redundante care se revendică de la această tradiție
politică și economică, precum și celor care, din lene, neștiință
sau alte motive, văd în liberalism soluția cea mai umană și mai
generoasă pentru societate. Pentru că timpul nu ne permite și mai
ales pentru că alții au documentat mult mai bine viziunile și
ideile complexe ale marilor gînditori liberali, ne vom folosi cu
precădere de munca lor, din care ne propunem să oferim spre lectură
publicului fragmente elocvente despre latura întunecată a
liberalismului.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
această săptămână începem cu unul dintre greii liberalismului
european, </span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><b>John
Locke</b></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">(<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/29_august">29
august</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/1632">1632</a> - <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/28_octombrie">28
octombrie</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/1704">1704</a>),
</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">despre
care aflăm din pagina românească de Wikipedia că „</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">a
fost un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Filosof">filosof</a>
și om politic englez din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVII">secolul
al XVII-lea</a>, preocupat mai ales de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate">societate</a>
și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Epistemologie">epistemologie</a>.
Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire
aflate în centrul spiritualității epocii moderne. </span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">(…)
</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
politică, Locke combate <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Absolutism">absolutismul</a>
și tirania, apără libertatea și dreptul, vede în puterea
legislativă forța supremă. Acesteia trebuie să i se supună
puterea executivă și cea federativă, care are menirea să apere
comunitatea împotriva primejdiilor din afară. Dacă guvernul,
reprezentanții și monarhul își depășesc mandatul, atunci
poporul trebuie să intervină și să-și exercite singur
suveranitatea. Cine încalcă legea și știrbește din drepturile
poporului, se pune în stare de război cu acesta, și revoluția
este în acest caz o armă de apărare, un rău necesar.</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">”
Despre John Locke, dacă v-ați școlit în postcomunist, ați putut
afla multe lucruri frumoase și cît de importante sunt ideile lui
pentru lumea noastră de azi, atentă la sfințenia proprietății
private și la drepturile politice ale cetățenilor. Însă, foarte
probabil, ce nu vi s-a spus și nu cunosc/recunosc fanii și
succesorii săi, e că aceste drepturi și libertăți se referau
doar la cetățenii bogați și albi, pentru restul avea cu totul
alte gînduri și planuri. În acest sens, vă prezentăm un fragment
elocvent dintr-o lucrare monumentală, recent tradusă la editura
clujeană Tact:</span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
„<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">După
Locke, trebuie intervenit sistematic și drastic asupra unei sfere
mizerabile a societății, aflată într-o continuă expansiune.
Copiii acelor familii care nu sunt în stare să-i hrănească
trebuie trimiși deja la muncă începînd de la trei ani. Trebuie,
de asemenea, intervenit asupra părinților lor. Pentru a descuraja
lenevia și desfrâul vagabonzilor, ar trebui ca, în zonele pe care
le frecventează ei, să se întreprindă „suprimarea prăvăliilor
de brandy care nu sunt strict indispensabile și a cârciumilor care
nu sunt necesare”. În al doilea rând, se cuvine să fie
descurajată și atent circumscrisă practica cerșetoriei.
Cerșetorii au obligația de a purta „o insignă” prin care să
poată fi recunoscuți; pentru a-i supraveghea și a-i împiedica
să-și desfășoare activitățile în afara zonelor și orelor
permise, trebuie să existe un corp special, „vânătorii de
cerșetori”, care la rândul lor să fie controlați de „gardieni”,
astfel încât să-și îndeplinească sarcina cu sârguința și
severitatea necesare. Dar la vânătoarea cerșetorilor abuzivi e
chemată să participe la unison întreaga comunitate, începând cu
locuitorii casei căreia năpăstuiții I s-au adresat pentru a cere
milă.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Pedepse
draconice îi așteaptă pe vagabonzii care au reușit să scape de
acest control atent. Cei care au fost văzuți cerșind în afara
parohiei sau în apropierea unui port la mare trebuie înrolați cu
forța în marina militară; „dacă pe urmă vor coborî pe pământ
fără permisiune, se vor îndepărta sau vor rămâne pe țărm mai
mult decât au voie, vor fi pedepsiți ca dezertori”, altfel spus
cu pedeapsa capitală. Ceilalți cerșetori ilegali vor fi internați
într-o casă de muncă sau de corecție normală. Directorul „nu
va avea altă remunerație sau gratificație decât ceea ce produce
munca celor internați, pe care el va avea așadar puterea de a-i
face să muncească după cum dorește.” Această putere
discreționară evocă încă o dată spectrul sclaviei. După cum o
confirmă ulterior un detaliu: „Oricine falsifică un permis de
ieșire să fie pedepsit prin tăierea urechilor prima dată, iar a
doua oară să fie deportat pe plantații ca pentru o crimă.”
(Domenico Losurdo, <i>Contraistoria liberalismului</i>, traducere de
Alex Cistelecan, editura Tact, Cluj, 2016, pp. 98-99)</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-55021994228711620232017-06-28T04:07:00.001-07:002017-11-02T15:34:38.880-07:00Patronul meu, teroristul - de Radu Iliescu<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; line-height: 120%; text-align: left; }</style>
<br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjD594AVLS27q4NfjQoCap6Z1d86HRWF4QN-emAdOpoEmVNF4SdYaMptz5CAytiiTiEfOftmNrTeJD9l_9sKS6hdR3pzhab12PXqHc7oNvA6Rbm_U8piK8yTaCavHR_CR4nPdwp0sPQEvBJ/s1600/index.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="182" data-original-width="277" height="420" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjD594AVLS27q4NfjQoCap6Z1d86HRWF4QN-emAdOpoEmVNF4SdYaMptz5CAytiiTiEfOftmNrTeJD9l_9sKS6hdR3pzhab12PXqHc7oNvA6Rbm_U8piK8yTaCavHR_CR4nPdwp0sPQEvBJ/s640/index.jpeg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">sursa foto: http://www.partners.com.ro </td></tr>
</tbody></table>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">-
Domniţă dragă, ascultă la mine, a făcut el ceva, altfel nu-l
luau ăştia. Păi crezi că vin ei pentru toată nimica? Sunt
profesionişti, dacă l-au înhăţat înseamnă că e grav.
Plutonierul Niţă era foarte încântat de cursul pe care-l luaseră
evenimentele. Îl chemase pe Mehmet la Comisariat pentru nişte
probleme la certificatul fetiţei, apoi îi pusese cătuşele şi-l
predase SRI-ului. Cu teroriştii trebuie să ai puţină tactică,
aici nu-i ca-n filme, era om aşezat şi nu-i ardea de efecte
speciale în timpul programului, nici vorbă să se fugărească prin
curţile oamenilor, din pitbull în pitbull, aaa, nu, asta e la
americani. Lui nu-i permitea nici uniforma şi nici burta. La noi îi
chemi frumos şi vin. Iar când îi vezi în birou gata, nu mai au
scăpare, le pui cătuşile şi gata, îi controlezi să n-aibă o
centură de explozibili pe undeva şi sunt ai tăi, pentru că
teroriştii sunt oameni rezonabili, când văd că organul îi
depăşeşte şi intelectual, şi numeric, cedează. Unde nu vine un
regizor din ăla, american, să-l înveţe plutonierul Niţă cum se
face? Nu vine, sigur că nu vine, lor le place şoul, panarama, să
dea bine la public. Viaţa poliţistului român e mult mai
plictisitoare, dar şi mult mai eficientă. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Pe
Mehmet îl controlase şi-i găsise un revolver şi un miliard de lei
vechi. E clar. Ce om cuminte merge cu pistolul la brâu, dar ce, aici
e ţară de haiduci? Da, dar are permis, i-a răspuns Luminiţa.
Bine-bine, şi bănetul? Uneori are două-trei miliarde la el, soţul
meu este bijutier, transportă aur sau diamante. Domniţă, nu mai
insistaţi, SRI-ul îl filează de aproape un an. Păi ce crezi tu,
că aici e stână fără câini? Plutonierul o tutuia patern, cum
făcea cu soţiile infractorilor. Ferm, dar blând, cum trebuie să
fie legea. Simţi nevoia să-şi dea drumul la un ochi de la curea,
să-şi lase pântecul mai în voie, dar nu cuteză, nu în faţa
femeii. Îşi spuse că mai poate răbda, îi făgădui că va fi
contactată neîntârziat, sigur, poate chema un avocat, chiar şi
mai mulţi dacă i se pare necesar, are dreptul, iar dacă nu-şi
permite va primi unul din oficiu. Mă rog, aşa spune legea, ea sigur
îşi permite. </span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Mehmet
mă prezentase fetelor în modul cel mai stupid posibil din universul
vizibil: “El este Radu şi e noul vostru şef.” Intram pentru
prima dată în prăvălia lui, în care lucrau deja două doamne, şi
mă trezeam uns şef înainte să facem cunoştinţă. Cu două
ceasuri în urmă eram concediat dintr-o multinaţională în care
stabilisem un antirecord de vechime în muncă în acelaşi loc: trei
zile. Reflectând retroactiv, nici şomer nu fusesem prea multă
vreme. Iar acum, hodoronc tronc, eram şef din pragul uşii, la cinci
metri de două femei crispate. Ildiko este vânzătoare-vânzătoare,
mai înainte a lucrat într-o firmă de calculatoare în care erau
angajaţi doar unguri. Nu din motive de discriminare, Doamne fereşte,
dar ca nu cumva să se simtă prost românii la timbilding când văd
că în jurul lor se vorbeşte exclusiv ungureşte. De acolo a plecat
cu încă doi colegi, şi-au făcut propria firmă, după care au dat
chics. Patronii n-au mai vrut s-o primească, iar apoi printr-o
cunoştinţă a ajuns la Mehmet. E curată, conştiincioasă şi
stresată.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Maria
e bijutier de profesie, a făcut şcoala profesională şi-ţi poate
croşeta un lănţişor dacă-i dai un lingou de aur şi sculele
necesare. Numai că nimeni nu-i mai dă, între timp s-au inventat
maşini care scuipă câte 100 de inele pe minut sau zece metri de
lănţişor, indiferent de model. Ea ar avea nevoie de două-trei
zile pentru o bijuterie mai complicată. Ar putea cel mult să repare
piesele rupte cu care vin clienţii, dar Mehmet nu-i dă voie, nu-i
interesat. E calmă ca o ardeleancă ce şi-a isprăvit toate
treburile şi, dac-o întrebi, e o enciclopedie a metalelor
preţioase, cred că i-a trecut un camion de aur prin mână. De la
ea am învăţat să cântăresc piesele în mână, după două luni
aveam să evaluez greutatea bijuteriilor cu o abatere de mai puţin
de jumătate de gram faţă de cântarul electronic. De la ea am
învăţat cam toate aliajele de aur şi toate trucurile pentru a
recunoaşte un fals folosindu-mă de ochi şi de mână. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Mi-au
luat trei săptămâni să ajung la o relaţie de camaraderie cu cele
două colege. Cel mai mult m-a ajutat faptul că eram aproape tot
timpul în aceeaşi încăpere. Niciun om rezonabil nu poate păstra
o atmosferă ostilă când împarte cu cineva acelaşi spaţiu, iar
eu aveam de-a face cu două femei de treabă. Bruscate, dar de
nădejde. Când le-am văzut ochii ca nişte sloiuri de gheaţă,
m-am întrebat oare ce-ar trebui făcut. M-a ajutat experienţa:
nimic. Pur şi simplu am lăsat timpul să treacă, şi nici n-a fost
nevoie de prea mult. La program m-am conformat ca şi ele, fără să
mă sustrag de la nimic. Am fost amabil fără exagerare şi
politicos ca pe vremea bunicilor. Nu există femeie care să nu se
topească dacă eşti amabil şi politicos. Am măturat, am spart
gheaţa pe trotuarul din faţa magazinului, am aranjat piesele
dimineaţa şi le-am strâns în seif la închiderea programului. Am
pus întrebări şi am ascultat răspunsurile. În general oamenii
adoră să li se pună întrebări şi apoi să fie ascultaţi cu
atenţie nedisimulată. Am cumpărat covrigi. Femeile adoră să le
cumpere altcineva covrigii când temperatura coboară sub zero grade.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Dacă
ar fi să mă întrebaţi cu ce seamănă cel mai mult un magazin de
bijuterii, aş răspunde fără ezitare: cu o sală de lectură. De
fapt, cititor împătimit fiind, cele mai multe locuri din univers
sunt pentru mine săli de lectură deghizate: barurile, gările,
parcurile... Cel mai greu e să scoţi fiecare piesă şi s-o aşezi
la locul ei, apoi să le strângi pe toate în seif. Bijuteria nu-i
carmangerie, intră câţiva clienţi pe zi din care jumătate sunt
obişnuiţi ai locului, depedendenţi de aur. Unii doar ling
vitrinele, alţii cumpără frenetic. Nu există piesă, oricât de
stranie, care să nu-şi găsească proprietarul. Personal, cu foarte
puţine excepţii, găsesc că sunt incredibil de urâte, şi o vreme
nu-mi explic de ce. Sunt a-simbolice, după vremuri. Industriale.
Sunt înrudite estetic cu clădirile din metal şi sticlă, botoxarea
la piţipoance bbnnnnnnnnnşi electrocasnicele de marcă. Mă uit pe
etalaje şi văd frumuseţea nimicului. Peste ani aveam să cumpăr,
din când în când, bijuterii lucrate manual, uşor asimetrice, cu
istorie şi simbol. Dar asta avea să fie numai din ziua în care
obiectele îmi vor fi revelat parfumul lor.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Marc
Alexandre m-a sunat după ce mi-a pescuit siviul undeva pe net. Am
vorbit cam jumătate de oră, mi-a testat franceza şi, după cum
avea să-mi spună, volubilitatea la telefon. Şeful haşerului unei
corporaţii implantate la Cluj, aflat în căutare de francofoni. La
sfârşitul convorbirii eram angajat, urma să începem training-ul
peste vreo zece zile. Semnăm contractul. Intrăm pe linie. După
trei zile, omul face un bilanţ cu mine şi o colegă, Mariana:
fonetic vorbind, eu vorbesc mai bine franceză decât ea, dar la
telefon vocea îşi pierde din calităţi, ea vorbeşte cu o idee de
accent, dar la telefon vocea ei sună mai bine. Linia telefonică
descompune vocea şi o recompune într-un mod neaşteptat, nu
întotdeauna rezultatul este cel al emisiei omeneşti. Suntem, din
punctul lui de vedere, cei mai buni francofoni ai firmei. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Urmează
pauza de masă, toată lumea iese la o cantină mai spălăţică,
Marc Alexandre mă roagă să rămân un minut. Sala se goleşte.
Vrea să-mi comunice că sunt concediat, m-a urmărit de la început
şi a ajuns la concluzia că sunt un <i>meneur</i>, a vorbit şi cu
Ludovic şi nu vor aşa ceva printre oamenii lor. Cine-i Ludovic?
N-am idee. Ce înseamnă meneur? Am un lapsus, de fapt cred că n-am
ştiut niciodată. Pare să fie din aceeaşi familie cu verbul <i>mener</i>,
a conduce. Mă uit la el alb, mă ridic şi plec cu senzaţia că
sunt un gunoi. Nici n-are rost să-l contrazic. Am senzaţia că joc
un rol secundar într-un manual de management în care şeful este
sfătuit să angajeze pe cineva pe care să-l concedieze câteva zile
mai târziu, ca să dea un mesaj clar colectivului proaspăt format,
să vadă toţi cine-i cu pâinea şi cuţitul. Eu n-am fost angajat
cu contract de muncă, am semnat de fapt pe pagina 216 dintr-o carte
de newspeak. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Mehmet
avea studii alese: opt clase şi şcoala postgenerală de hamal la
Istambul. N-a ales nici el, nici părinţii lui să fie aşa, ci o
tradiţie familială de sute de ani: înainte ca vreunul dintre copii
să primească aurul cu care să-şi deschidă prăvălie, era trimis
să facă cea mai de jos muncă din bazar. Să spele, să măture, să
care greutăţi cot la cot cu cei mai săraci. Asta a făcut Mehmet
timp de opt ani, şapte zile din şapte. Patronul lui considera că
nici măcar rugăciunea colectivă de vineri, la care trebuie să
participe toţi musulmanii, nu este un motiv prea serios ca angajaţii
lui să întrerupă lucrul. Când în sfârşit i-au dat ai lui
capitalul şi l-au trimis în România, Mehmet a rămas cu nişte
rutine de la care, atunci când l-am cunoscut eu, nu învăţase să
se abată. Se deprinsese cu cele mai ieftine haine, avea o maşină
foarte oarecare şi asta-l făcea să se piardă cu uşurinţă în
mulţime oricâte diamante ar fi avut într-un plic de plastic din
buzunar. Vorbea fluent şase limbi de circulaţie est-europeană:
bulgara, româna, maghiara, poloneza, rusa şi ucrainiana. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Practic,
toţi oamenii cu care intrase în contact îl învăţaseră limbile
lor într-un mod inaccesibil cărţilor şi cursurilor practice din
universităţi. Lăsat de capul lui bun, fără cărţi şi caiete,
Mehmet învăţase ca un copil să vorbească în nişte limbi care,
cu timpul, au încetat să-i mai fie străine. Când m-a văzut cu un
manual de turcă în mână, a fost cuprins de uimire până a
exclamat: “Aaa, ca la şcoala!” Hotărât lucru, pentru Mehmet
limbile străine nu se învăţau din cărţi. Vorbea bine româneşte,
fără celebrul “accent turcesc” consacrat de <i>Toate pânzele
sus</i> sau <i>Take, Ianke şi Cadâr</i>. Vorbea ca mine şi ca
tine, cu umor spontan, cu înjurături ardeleneşti şi cu subtile
nuanţe atunci când povestea despre Turcia sau despre islam. Ildiko
m-a asigurat că vorbea la fel de bine şi ungureşte. Era de acasă,
din Diyarbakir, vorbitor fluent de arabă şi de kurdă, limbi pe
care le asimilase, după cum spunea, pe maidan şi la şcoala
coranică, bătând mingea cu copiii altor orientali sau dondănind
din cartea lor. De fapt, de la kurzi credea Luminiţa că i s-a tras
şi arestarea, bărbatu-său era prea politicos, se mai întâlnea cu
ei prin restaurantul turcesc de pe Brătianu, dădeau mâna şi
vorbeau, dar cu cine nu vorbea Mehmet? Şi doar îi spusese să nu se
întindă cu ei, că-s răi şi periculoşi.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Pe
Luminiţa o cunoscuse în bazar când era încă de liceu. Era cu
maică-sa, venită să facă bişniţă după revoluţie, o trăsese
de mânecă pe viitoarea soacră şi le băgase pe amândouă în
prăvălia unde lucra. După alişveriş le dusese bagajele la hotel,
iar asta s-a repetat negreşit timp de câţiva ani, deşi de la o
vreme Luminiţa era studentă la limbi străine, vemea bişniţei
trecuse, doar farmecul Istambulului rămăsese intact. S-au căsătorit
la biserică, pentru că aşa a vrut ea, în locul lui spunând cele
ce erau de spus naşul de cununie. S-au căsătorit şi la moscheie,
fără să fie ea de faţă, acolo e un simplu anunţ în faţa
comunităţii şi o rugăciune colectivă. Peste un an au avut o
fetiţă, căreia i-au spus Miriam, numele arab al Fecioarei în
Islam. Luminiţa gătea turceşte, citea Coranul şi-i punea
întrebări lui Mehmet, dar se ruga româneşti cu faţa la icoanele
de acasă. Mehmet avusese o singură pretenţie: în frigiderul lui
să nu intre niciodata carne de porc. Izbutise să înveţe să
doarmă în pat, la cererea soţiei, dar continua să ia masa direct
de pe covor, cu picioarele răsucite sub el, şi asta făceau şi
socrii lui când veneau în vizită la copii, şi invitaţii. I-am
văzut împreună, el binecuvântând bucatele în arabă înainte de
a mânca, ei făcându-şi semnul crucii, într-o perfectă
înţelegere pe care trebuie s-o vezi ca s-o . </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Când
am dat de Mehmet cred că aveam deja cam o sută de prieteni comuni,
dar din ăştia reali, cu poveşti şi ceasuri petrecute împreună,
nu prin reţele de socializare. Sufi din tariqah Nakshbandyya, l-am
auzit în multe rânduri rumizând spontan. Nu ştiu dacă-l citise
pe Rumi, cel mai probabil nu, pe Mehmet nu l-am văzut niciodată
citind ceva. Poată că era educaţia lui orientală, pentru că un
copil care trăieşte în bazar printre negustori care învârt pe
degete tasbihul în timp ce cu o mişcare imperceptibilă a buzelor
se roagă neîncetat, tot de o anume educaţie are parte. Amintirea
neîncetată a Numelui nu este incompatibilă, în părţile acelea
de lume, cu acţiunea vizibilă sau banii. De ajuns însă sigur
ajunsese la el prin viu grai, Mehmet era fix atât de alfabetizat cât
să poată avea acces la hârtiile de care epoca noastră nu se mai
poate dezbăra, dar trăia într-o cultură orală, în care vorbele
merg de la gură la ureche şi nimeni nu se străduieşte să-şi
amintească cine le-a zis, pentru că o sclipire adevărată aparţine
fără drept de apel tuturor celor dispuşi s-o înţeleagă şi să
se bucure de ea.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Cu
Marc Alexandre m-am întâlnit la vreo două săptămâni după ce mă
concediase prin Piaţa Cipariu, unde o aşteptam pe Delioara să iasă
de la lucru. Şaten deschis, aproape blond, într-un pardesiu negru,
lung, s-a oprit, şi-a scos mănuşa de piele şi am dat mâna. Am
schimbat câteva fraze de politeţe, când mi-a venit ideea să-l
întreb ce-a fost faza aia cu angajatul şi datul afară a treia zi.
Ceea ce am şi făcut. A început să-mi explice, metodic şi sfătos,
că ceva, moment în care mi-am adus aminte de avertismentul lui
făcut chiar la angajare, că un operator de call center trebuie să
înveţe foarte rapid să mintă, minciuna e una din componentele
esenţiale ale celui care interacţionează cu clienţii. Iar mie mi
s-a tăiat filmul, vorbele francezului s-au revărsat spre mine ca o
pastă cleioasă, am avut senzaţia că mă aflu în faţa cretanului
Epimenide care se străduia să mă facă să înţeleg ceva din
nişte cărţi pentru care nu puteam avea decât un dispreţ pe care
nu făceam niciun efort să-l disimulez. Ne-am strâns mâna şi s-a
îndepărtat la fel cum venise, şaten deschis, în negru, elegant.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Mehmet
a fost acuzat de terorism, i s-a spus că pe numele lui se află
deschis un dosar penal instrumentat de SRI şi că trebuie
neîntârziat să părăsească ţara. Deschis e un fel de a spune,
pentru că avocaţii nu au ajuns niciodată la el, dosarele care
afectează siguranţa naţională fiind secrete de la copertă până
la ultima filă. Sâmbătă dimineaţa era deja la aeroport, flancat
de doi bărbaţi în pardesie lungi. I s-a explicat că trebuie să-şi
cumpere singur bilet dacă vrea să fie chemat la proces, altfel se
va judeca în absenţa lui. Şi mai ales să nu se întoarcă în
România până când nu va fi chemat. A avut voie să-i facă din
mână soţiei înainte de a urca în avion, din spatele unui perete
de sticlă. Timp de un an şi jumătate îi va face din mână şi
ei, şi fetiţei, din spatele unei camere montate pe un calculator. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.14in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"> Pe
Luminiţa n-a chemat-o sub niciun chip în Turcia. A lăsat-o pe ea
să decidă, şi decizia n-a venit nicicând. S-au topit amândoi
unul după altul până când el şi-a luat inima-n dinţi şi a
deschis prăvălie în Debrecen, la câţiva paşi de graniţa cu
România. Timp de încă un an şi ceva, Luminiţa a mers să-l vadă
săptămână de săptămână, şi le-a fost ceva mai bine la toţi
trei. Mehmet a vândut aur până când, într-o zi, s-a prezentat la
vama Borş, a prezentat paşaportul şi a intrat în România. Atunci
a înţeles. Şi-a căutat un oraş mai mic în care şi-a deschis
noua bijuterie, unde a rămas şi se află şi în acest moment.
Banii care i-au fost confiscaţi în momentul expulzării nu i-au
fost returnaţi niciodată. Nimeni nu l-a chemat la niciun proces.
Oficial, nu a fost şi nu este acuzat de nimic. Şi-a cumpărat o
altă armă, pe cealaltă a declarat-o pierdută. Permisul de
port-armă este în continuare valabil.</span></span></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-35032464639586368952017-06-26T08:15:00.002-07:002017-06-26T08:18:59.048-07:00Polizeiwissenschaft în Panoptikon - de Norbert Coman<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: "Liberation Serif",serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: "Droid Sans Fallback"; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: "FreeSans"; font-size: 12pt; }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9QESN_yK3ba_0B_BrFXH2ZNay8B4gnIv3DyCYPu6YKHVoSLEyoo6SMVnB_ChYsqVtMOgjhz_dGS1ADpW5ZRmx-D9zVdk8sqa5k5Oj6M7zAiKiSGROO5iMpSr274Sq7917IZiAz3YayR-f/s1600/xlarge.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="424" data-original-width="615" height="440" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9QESN_yK3ba_0B_BrFXH2ZNay8B4gnIv3DyCYPu6YKHVoSLEyoo6SMVnB_ChYsqVtMOgjhz_dGS1ADpW5ZRmx-D9zVdk8sqa5k5Oj6M7zAiKiSGROO5iMpSr274Sq7917IZiAz3YayR-f/s640/xlarge.png" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">Agamben
spune că serviciile (a se înțelege sistemele de securitate) au
devenit adevărata putere politică (puterea cunoaștere) – aspect
observabil și în România și în Rusia, dar și în SUA –, ele
stăpânesc mass-media (cazul revoluției din România – revoluția
televizată/orchestrată –, când serviciile secrete au
instrumentat revoluția și Securitatea a luptat contra Securității,
adevărul devenind doar o trimitere la fals) cunosc drumurile
finanțelor (deci și capitalul </span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">are
nevoie de puterea lor) și suntem vrăjiți că acest </span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><span style="background: #ffffff;">spirit</span></i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">
corporatist este adevărata democrație.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">Bineînțeles,
acest stat temnicier-vrăjitor, preiau termenii de la Culianu sub
forma unei alăturări-sinteză, se securizează (își crește
puterea) în “interesul” nostru (ceea ce nu face niciodată,
scopurile sunt private), își impune interesul </span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><span style="background: #ffffff;">particular</span></i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">
ca </span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><span style="background: #ffffff;">general</span></i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">.
Prin urmare, </span></span></span><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">Agamben
consideră Timișoara '89 ca fiind o etapă istorică definitorie,
</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">atunci
am intrat în epoca totală a punerii în scenă, spectacolul a
devenit mai real ca realul, spectacolul integrat și deplin,
mondializat, de fapt singurul care contează, revoluția a existat
pentru că e la televizor, e pe </span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><span style="background: #ffffff;">teleecran</span></i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">,
deci e adevărată, adevărată ca simulacru. (Giorgio Agamben,
</span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><span style="background: #ffffff;">Marginal
Notes on Commentaries on the Society of the Spectacle</span></i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">,
în </span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i><span style="background: #ffffff;">Means
without end. Notes on politics</span></i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">,
University of Minnesota Press, 2000, pp. 73-90.)</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">Serviciile
sunt know-how-ul acestei epoci, sunt puterea-cunoaștere. Sunt
magicianul culienesc, devenit vrăjitor: </span></span></span><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">“Magicianul
se ocupă astăzi de relații publice, de propagandă, de
prospectarea pieței, de anchete sociologice, de publicitate,
informație, contra-informație și dez-informație, de cenzură, de
operațiuni de spionaj și chiar criptografie. […] Este oare Statul
occidental, astăzi, un adevărat magician, sau un ucenic vrăjitor
care pune în mișcare forțe obscure și incalculabile?” (Petru
Culianu,</span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">
Eros și magie în Renaștere. 1484</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">,
Editura POLIROM, Iași, 2011, pp. 142-147.)</span></span></span></span></i></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">Cuvântul
</span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">intelligence</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">
este asociat serviciilor de securitate, poliției secrete. Ei sunt
adevăratul </span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">know-how</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">
al acestei epoci, o putere-cunoaștere teribilă, “marele frate”
orwellian. </span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">Polizeiwissenschaft</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">
(cu toate că polizei vine de la polis) e asocierea teribilă
(oximoron, asocierea poliției și a înțelepciunii, o
putere-cunoaștere în care domină forța și șmecheria, relațiile
și afacerile clandestine, în care marile corporații și poliția
au fuzionat ca “</span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">intelligence</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">”
a acestei lumi-spectacol), adevărata politică contemporană și
adevăratul limbaj al puterii polițienești și al politicilor
publice, de securitate, al polițiilor gândirii (psihologia,
parțial, prin funcția de selecție corporatistă, este o
</span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">polizeiwissenschaft</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">).
Statul controlat de </span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">know-how</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">-ul
corporatist, securizat, aceasta este politica publică a
</span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">polizeiwissenschaft</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">-ului,
orchestrată de “</span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">intelligence</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">”.</span></span></span></span></i></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Această
<i>poliție înțeleaptă</i> este gnostică, ea are un Adevăr
majusculat, un adevăr al instituției, ea știe și (aparent, doar
aparent, deoarece trăiește spaima, de aia se și înarmează pentru
<i>război civil</i>) nu are îndoieli. Ce refuză orice instituție
este faptul că<i> adevărul este nomad</i>, tot timpul printre noi,
dar niciodată așezat. Obiectul scos din poziție de fundal, adus
din deșertul realului (<i>ceea-ce-este-așa-cum-este</i>) în
simbolic (primind nume; devenind un <i>ceea-ce-se-spune-despre</i>),
rostit și astfel cognoscibil (<i>nu cunoscut</i>!, ci rostit, adus
în «lumea pentru noi», pus în circulație ca un presupus
<i>existent</i>), începe să circule (ca ceva «apropiat de adevăr»
sau ca «adevăr»), iar fundalul se schimbă, obiectul se modifică
și el, unghiul se modifică la rândul său, astfel <i>obiectul
apare diferit în fiecare Zeitgeist</i>. Instituția vrea să
stăpânească circulația, sensul, istoria. </span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">O
«cunoaștere nomadă» nu poate cunoaște punctul (finitudinea –
adică nu poate imortaliza adevărul, să-l suspende pentru
eternitate ca fiind perfect </span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>tradus</i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
ființei umane), modestia ne îndeamnă spre virgulă (</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>adevărul
este tot timpul amânat</i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">,
e rostit în întreaga lui falsitate, deoarece </span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>niciodată</i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
nu poate fi spus în întregime), spre a înțelege că regatul nu se
dezvăluie niciodată (nu poate fi descris în întregime, nu se
poate spune totul despre ceva, din moment ce acel ceva circulă,
adică e în transformare), el se modifică continuu. Ascunsul nu se
dezvăluie, el nu este un neascuns, ci o dezascundere (</span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>aletheia</i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">),
deci un proces, iar acest proces își creează propriile ascunderi.
(</span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Martin
Heidegger, </span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>Despre
esenţa adevărului</i></span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">,
în </span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>Repere
pe drumul gândirii</i></span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">,
Editura Politică, Bucureşti, 1988, pp. 179-196; </span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Martin
Heidegger, </span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><i>Parmenide</i></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">,
Editura Humanitas, București, 2001;</span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">
Martin Heidegger, </span></span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Originea
operei de artă</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">,
Editura Humanitas, București, 1995, pp. 80-81.</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">)
</span></span>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Un
orizont de sens/cunoaștere dă naștere unui <i>topos</i>, de o
aparentă «stabilitate», dar lumea nu e o fotografie nemișcată,
ea nu a murit, ci încă e vie (deci <i>supusă transformărilor</i>).
Orizontul de sens ascunde tot <i>ceea-ce-e-dincolo</i> de limita lui,
ascunde posibilitățile circulației, dorește să bată în cuie un
«adevăr», să-l suspende (amână continuu <i>parousia</i>).</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">După
evenimentul morții lui Dumnezeu (în realitate moartea Numelui
Tatălui – <i>nomos</i>-ul care garanta «cuvântul adevărat»;
puterea, forța jurămintelor), cuvintele au fost desacralizate,
corespondența este pierdută (fără să fi existat, cu adevărat,
vreodată), narațiunea se golește de «adevărul» circumscris de
semne. Cuvântul dat nu mai prezintă garanție. Marea a fost secată
și orizontul a fost șters! (Friedrich Nietzsche, <i>Știința
voioasă</i>, Editura Humanitas, București, 2006.) Astfel percepem
adevărul narațiunilor în toată hipertelia lui, o boală
canceroasă care crește din toate părțile, se modifică continuu,
corpurile își pierd forma, dispar.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Într-o
lume în care semnul și-a pierdut sau e pe cale să-și piardă
(vestea morții Cuvântului nu a ajuns la urechile tuturor) puterea
magică, actul devine important, iar <i>actul e o trăire personală
sau personal-colectivă</i>. A secat marea <i>cuvintelor-«adevăr»</i>
și au rămas cuvintele care pot fi rostite în orișicare deșert;
cuvântul neimplicând adevăr, nu mai implică nici
responsabilitate. În asta constă și lipsa responsabilității
politice. Și cei care demisionează doresc să salveze Instituția
care este mai importantă ca persoana deoarece le garantează
scopurile și interesul privat. Salvează un sistem care nu le ia
totul, ci le asigură revenirea după un scurt exil (e doar o
ostracizare publică simulată, ei sunt rotițe ale sistemului și
sistemul nu dorește să piardă controlul), chiar dacă nu în
centrul spectacolului, dar cel puțin le promite posibilitatea
post-existenței ca spectator în logiile <i>high class</i>.</span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: #141823;">Pentru
marginal “lupta organizată” nu este o soluție (petițiile,
protestele organizate, sindicatele etc.; ele, în cazul în care
reușesc ceva, doar amână deznodământul și prelungesc dominația
Structurii), deoarece Puterea (instituționalizată) se organizează
(asta «știe» să facă o instituție, să mobilizeze și să
structureze resursele de care dispune) mai bine. Iar Serviciile sunt
instituții militarizate (cu toate că am rostit un pleonasm,
instituțiile sunt tot simpul structurate ierarhic pe specificul
</span><span style="color: #141823;"><i>societății în război</i></span><span style="color: #141823;">).</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="color: #141823;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Puterea
se teme doar de spațiile neorganizate, de sferele descentrate, care
scapă controlului, iar hipertelia luptei, cum nuanțează
Baudrillard (</span></span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Jean
Baudrillard, </span></span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Strategiile
fatale</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">,
Editura Polirom, Iaşi, 1996.)</span></span></span></span></i><span style="color: #141823;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">,
e teroarea, terorismul, destructurarea, sabotajul (</span></span></span><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">terorismul
se globalizează, spune Baudrillard, singurele războaie sunt un fel
de război civil, în care terorismul este singura luptă posibilă
și statele sunt înarmate cu terorism; la asta aș adăuga și
pespectiva lui Agamben: teroarea iacobină și lagărul de
concentrare s-au globalizat)</span></span></span><span style="color: #141823;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Ce
ne spune Baudrillard:</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
“</span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Prețul
securității: un stat care ar dori să disuadeze terorismul ar
trebui să se înarmeze el însuși cu un nivel al terorismului de
așa natură încât ar generaliza teroarea la toate nivelurile.</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
[...] </span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Violența
este anomicã, teroarea este anomalică. Mai violent decât violența
însăși este terorismul.</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
[...] </span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Terorismul
este executorul unui sistem care, și el, vizează anonimatul total
și responsabilitatea totală a fiecãruia dintre noi.</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
[...] </span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Monstruozitatea
terorismului decurge din ideea de responsabilitate universală,
monstruoasă și teroristă în esența ei.</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
[...] </span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Problema
securității s-a substituit demult celei a libertății. Prima etapă
a fost cea difuză, extensivă a sistemului, care a produs
libertatea. Ulterior, un sistem mai dens a produs securitatea. În
cele din urmă, un sistem de proliferare și saturare a produs panica
și teroarea.</span></span></span></span></i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">
[...] </span></span><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Terorismul
ar fi un act politic dacă ar fi doar opera oprimaților disperați.
Dar în fapt a devenit comportamentul normal, generalizat al tuturor
națiunilor și al tuturor grupurilor.” (Jean Baudrillard, </span></span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">op.
cit.</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">)</span></span></span></span></i></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: #141823;">Puterea
se teme de dezordine, de spațiul în care “gândirea” ei nu
percepe structura. Și orice destructurare este o structură, doar că
e diformă, deci scapă logicii Instituției. Absența corpului este
cea care sperie, când corpul nu e o structură definită, ci se
revarsă de unde nu te aștepți. Obezitatea războiului este
terorismul, lupta în care nu se văd tranșeele.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<span style="color: #141823;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Terorismul
e nomad, tot timpul prezent și niciodată așezat, niciodată
cognoscibil. Chiar prin asta terorizează. Terorismul nu poate fi
combătut decât prin teroare și terorism, care, ambele [devenind
instituționalizate], nu fac altceva decât să accentueze lipsa de
corp, deci hrănesc terorismul și nu-l vindecă. Hipertelia
avansează, cancerul se agravează, corpul își pierde, din ce în
ce mai mult, forma, se revarsă în obezitate. Acolo unde apare
posibilitatea haosului, Serviciile vin cu organizarea, pentru că
ceea ce este organizat este și inteligibil, de înțeles și posibil
de controlat, contracarat. Serviciile chiar sunt “inteligente”
(oricât, așa cum am subliniat deja, de teribilă este asocierea),
chiar sunt </span></span></span><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">polizeiwissenschaft
</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">(se
informează și dezinformează).</span></span></span></span></i></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">De
cealaltă parte, dacă nu există un limbaj de decodificare la ceea
ce spunem, atunci suntem străinul, cel care este într-o altă
structură de discurs, iar ceea ce Serviciile nu pot cunoaște poate
fi periculos, este </span></span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">diferitul</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">,
anormalul, cel care nu e “identic” cu scopul lor și cu dorința
instituțională de autoreproducere. </span></span></span></span></i>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Dar
ce e normalitatea? Este tocmai diferitul și asta nu doresc să
accepte structurile instituționalizate de discurs: diferența!
Necitibilul prin cheia lor de discurs. Deci, pentru Instituție,
suntem normali dar în cadrul tipologiei de normativizare, deci doar
în cadrul lor de discurs recunoscut ca normal. </span></span></span></span></i>
</div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Puterea
vrea ca </span></span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">ceea
</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">ce
este normalul</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">
să-i aparțină, deci atunci normalul instituției este identicul
(Instituția nu vede puterea ca relație, ci ca atribut),
uniformitatea. Dacă rămânem tot timpul diferitul, cum este firesc,
nu suntem recunoscuți drept normalul. Realitatea ne prezintă
diferitul ca o normalitate, dar discursul instituțional impune
identicul ca normalitate, adică pe cel care se supune cheii de
discurs normativ al proiectului (de lume, de securitate, de
autoreproducere).</span></span></span></span></i></div>
<div align="justify" class="western" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">Serviciile
își doresc securitatea, iar o lume securizată este o închisoare,
un </span></span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Panoptikon</span></span></span></i><i><span style="color: black;"><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;">
în care </span></span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="background: #ffffff;">polizeiwissenschaft</span></span></span></i><i><span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-style: normal;"><span style="background: #ffffff;">-ul
este Marele Frate. </span></span></span></span></i>
</div>
<div align="justify" class="western" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<br /></div>
<div align="justify" class="western" style="font-style: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0in; text-indent: 0.39in;">
<br /></div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8783195984262422075.post-61425503171505695842017-06-20T09:18:00.002-07:002017-11-02T15:35:50.905-07:00Cocaină și bere la pet<style type="text/css">p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }</style>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLXcyk1Zk6i-57FH7m0CORTZdKLauL8dJlvNNMX6ALKP3PEVWwrwcmTK6C4rajjN8bGqTUX4LuY1c5Etd-tHbmrXHTJLxFkab7S1CB-gv4SS_xGo_RZTICtLSEJlzbFFyYLQPKWSGD_MvN/s1600/young-businessman-is-snorting-cocaine-with-a-rolled-up-banknote-F31TR1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="956" data-original-width="1300" height="468" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLXcyk1Zk6i-57FH7m0CORTZdKLauL8dJlvNNMX6ALKP3PEVWwrwcmTK6C4rajjN8bGqTUX4LuY1c5Etd-tHbmrXHTJLxFkab7S1CB-gv4SS_xGo_RZTICtLSEJlzbFFyYLQPKWSGD_MvN/s640/young-businessman-is-snorting-cocaine-with-a-rolled-up-banknote-F31TR1.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Spune-mi
cu ce te droghezi, ca să-ți spun din ce clasă socială ești și
cam ce nivel de trai ai! Că fumezi tutun sau marijuana, tragi pe nas
cocaină, bagi pastile, timbre, bei alcool, iei Xanax sau te
injectezi cu heroină, tot în categoria consumatorilor de substanțe
psihotrope și psihoactive poți fi încadrat, însă doar consumul
anumitor substanțe îți poate afecta profilul moral și
caracterologic în ochii semenilor. Cocaina, pastilele și alte
substanțe scumpe, accesibile doar în anumite cercuri și la anumite
costuri, nu te fac automat să pari un netrebnic, viciat moral. Din
contră, pot chiar să-ți atragă o aură de excentricitate, să fie
un semn al succesului și realizării, plus al apartenenței la
categoria învingătorilor. Dacă bagi alcool și țigări ieftine e
bai mare cu tine, e semn că puți a sărăcie , lene și
iresponsabilitate. A lipsă de respect de sine sau a
incapacitate/lipsă de voință de a-ți depăși condiția sau
împlini potențialul. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dar
mai mult decît substanțele în sine, clasa socială, ocupația și
descendența te pot încadra în categoria consumatorilor cool,
excentrici, open-mind, creativi sau în categoria rataților, a
„drogaților”, leneșilor și a parazițiilor vicioși. Una e să
porți un costum de 500 de coco sau niște straie vintage, croite de
un artist independent, să lucrezi în sectorul bancar sau în
industriile creative și să tragi pe nas cocaină, să bagi pastile
sau să lingi timbre prin cluburi de fițe sau prin apartamente de
lux, la party-uri private și alta e să sufli un deț într-o crîșmă
de sat, să bagi un pet de bere ieftină în miezul zilei, lîngă o betonieră, pe un
șantier și să fumezi țigări <span style="font-family: "cambria" , serif;">ieftine</span>, poate chiar penale,
îmbrăcat ordinar, poate chiar<span style="font-family: "cambria" , serif;"> sărăcăcios</span> și lucrînd cu ziua, la negru
sau pe salariul minim. Mai mult, dacă ești din prima categorie poți
chiar consuma produsele specifice celor din a doua categorie și tot
ieși bine ca percepție publică. Ești un tip/o tipă deschis/ă,
excentric/ă, fără aere, un demofil chiar. Dacă ești din a doua
categorie și-ți pică sub nas niște coca, tot prost ieși, că e
semn că ești ahtiat după, disperat să bagi orice și chiar
iresponsabil, că de banii ăia ai putea să cumperi ceva la copii
sau să te înscri la un curs de dezvoltare personală și/sau
recalificare. </span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dacă
te prind zorii zilei într-un birt, cu un rachiu sau o bere ieftină
în față, fie că ieși din tura de noapte (nu scrie pe fruntea ta
asta), fie că urmează să intri în vreo tură sau aștepți vreun
întreprinzător să te cheme la o zi de muncă sau, mai rău, ai
petrecut toată noaptea, faci o impresie foarte proastă, confirmi
toate clișeele despre săracii leneși și vicioși care umplu de
dimineață crîșmele, își beau ajutorul social, alocațiile
copiilor, pensiile părinților sau cîștigul agonisit. Ai o
problemă cu caracterul, ai un profil îndoielnic și nu faci decît
să confirmi că faci parte dintr-o categorie inferioară moral,
social și cultural. Ești un rebut care-și merită soarta și care
trebuie privit cu dispreț. În schimb, de ești văzut la ore
matinale, înainte sau după răsărit, pe vreo terasă din centrul
vechi, îmbrăcat bine și spărgînd niște bani sau pișînd un zid
de patrimoniu, ești în cel mai rău caz un nesimțit, privit cu
invidie sau condescendență. Dacă nu ești văzut chiar ca un
spirit liber, rebel și refractar la normele sociale atît de
constrîngătoare. Oricum, nu prea ești luat la rost că de ce nu
ești la muncă sau de ce spargi banii pe băutură și droguri în
loc să-i duci acasă sau să-i investești în ceva pentru a-ți
îmbunătății viața și înfrumuseța personalitatea și spiritul.
Să-ți bei cafeaua sau limonada de mahmureală pe corso, la orele
cînd alții merg la muncă sau muncesc, nu e semn de lene sau de
caracter dubios, ci semn de prosperitate, trai bun, reușită, care
stîrnește admirația și invidia și mult mai rar disprețul. <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifKnF1KuTHFKgMFhGlrHngTQv_L2idsr_NS574PKqKTm0sbX4dRG3NrQhqoJc7Vcm0WO86Ud7csoxJrLumKf4xWbLVNus483RHSa55CPk2vT3k5kHxuImTXFj11ddgzRMIPS0WvMAZcmhO/s1600/646x404.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="404" data-original-width="646" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifKnF1KuTHFKgMFhGlrHngTQv_L2idsr_NS574PKqKTm0sbX4dRG3NrQhqoJc7Vcm0WO86Ud7csoxJrLumKf4xWbLVNus483RHSa55CPk2vT3k5kHxuImTXFj11ddgzRMIPS0WvMAZcmhO/s640/646x404.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">foto: Adevărul</td></tr>
</tbody></table>
</span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dacă
spargi 1000 de coco pe pastile, cocaină, șampanie scumpă și
altele într-un club, ești doar un excentric sau un tip generos,
care nu pune preț pe bani și alte valori materiale. Dacă spargi
banii de pe o zi de muncă, din ajutorul social sau din șomaj într-o
noapte de beție, e doar încă o dovadă că ești iresponsabil și
că nu te gîndești la ziua de mîine. Că te complaci în vicii și
sărăcie. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dacă
ești din partea de sus a societății ca nivel de trai, dintr-o
familie bună sau cu o profesie liberală, poți să-ți explici
slăbiciunea pentru cocaină și altele ca un mijloc de a te relaxa,
de a-ți lărgi orizonturile și de a-ți împlini potențialul. Dacă
ești din zonele inferioare și mai porți și stigmatul vreunei
minorități etnice îndelung oprimată și marginalizată, n-ai
nicio scuză că te dedai la luxul consumului de tutun și alcool.
Intervin etica, judecățile morale și toată cohorta de concluzii
ce pot fi debitate pe marginea obișnuinței de a căuta refugiu în
alcool și țigări. </span></span>
</div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Dacă
ești dintr-o familie bună, înstărit sau muncești într-un
segment binevăzut (IT, Drept, medicină, industrii creative etc.) și
ești prins cu ceva asupra ta, tot mai poți să scapi sau măcar o
încasezi mai ușor. Și nu e vorba doar de intervenții și putere
de mituire, ci și de faptul că o astfel de întîmplare poate fi
văzută ca o scăpare, o prostie asociată tinereții și
teribilismului, care nu justifică o pedeapsă aspră, conform
rigorilor legii, pentru că ar risca să distrugă viața și cariera
unui tînăr, de altfel capabil și cu referințe bune. Dacă ești
un sărăntoc și ești prins băgînd o iarbă, ai toate șansele să
te arzi. Desigur, poate interveni mila și o oarecare îngăduință,
dar de regulă ești aspru pedepsit, pentru că nu faci decît să
confirmi că ești un pericol, că ești deja pierdut și că ai
nevoie de o lecție dură ca să ți se bage mințile în cap. Că
altfel se umple țara de drogați sau cazi într-o dependență mult
mai gravă care te poate împinge la infracțiuni viitoare mult mai
grave, în căutarea de resurse pentru procurarea dozelor. Se știe
că dependenții săraci sunt în stare să facă orice pentru o
doză, că e plin de astfel de povești reale și/sau false.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">În
concluzie, una e să-ți înfunzi mințile cu pălincă, pufoaică,
tescovină sau zaibăr într-un fund de lume sau la un bîlci popular
cu manele și muzici populare pe fundal și alta e să bagi pastile
și coca pe Armin van Buren sau alții la Electric Castle sau Untold.
Dacă pici în șanț și duhnești a alcool, e prea puțin probabil
să te ridice cineva de acolo sau să nu te privească cu dispreț și
desconsiderare. Dacă un trip te împinge să iei b<span style="font-family: "cambria" , serif;">ă</span>lțile la rînd
și să plonjezi în noroi, e semn că ești dezinhibat și
totalmente eliberat de orice fel de constrîngere comportamentală
depășită. Ești cool sau în cel mai rău caz ridicol. Dar ești
ok.</span></span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: "cambria" , serif;"><span style="font-size: medium;">Faceți
bani, îmbrăcați-vă bine și apucați-vă de ocupații care să vă
pună în valoare potențialul și caracterul frumos, dacă vreți să
vă spargeți în vreun fel sau altul, că altfel vă omoară nu doar
ciroza și mizeria, ci și judecata semenilor, a căror exigențe
cresc invers proporțional cu veniturile pe care le aveți și cu
locul în ierarhia socială și culturală. </span></span>
</div>
valer simion cosmahttp://www.blogger.com/profile/07239147406653642968noreply@blogger.com0