Treceți la conținutul principal

Bonţida Jazz Project



Clujul are o oarece faimă în rândul tinerilor din ţară, fiind perceput ca un oraş boem, activ pe plan artistic, mai apropiat decât alte oraşe de Occident, în care proaspătul student din anul I, venit din cine stie ce colţ de ţară, îşi înalţă cu speranţă privirile spre bucata de cer transilvan. Dar, odată cu coborârea privirilor din cer, ne izbim, ca nivel altitudinal, de cuşma lui Iancu sau de sabia lui Mihai, iar ca nivel cultural, de o relativă ariditate, plafonare şi lipsă de entuziasm. Şi asta cel mai mult poate în ceea ce priveşte jazzul. Problema este prezentă la toate nivelurile: Academia de muzică Gheorghe Dima nu are profesori specializaţi şi o secţie de jazz pentru studenţii săi. Astfel, trupele studenţeşti de jazz, dacă există, depăşesc rareori un nivel mediu în interpretarea aproape exclusivă a repertoriului canonic de jazz (asta ca să nu mai vorbesc de creativitate sau experiment). În acest caz, patronii de localuri nu vor promova foarte des formaţiile de jazz, iar dacă o fac, este doar pentru că trupa respectivă fie nu se poate desprinde dintr-un manierism dulceag şi insipid, fie este deja un nume consacrat care va atrage un public snob dar dispus să plătească. Concertele unor artişti consacraţi sunt aproape inexistente, iar singurul festival dedicat acestui gen de muzică se subţiază de la an la an.

Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni a sesizat deja aspectulde personal CFR al jazzului, cu garnituri vechi din timpul vizitei lui Ceauşescu la Nixon, şi pericolul transformării sale într-o muzică exclusiv cu beaturi de funk sau în melodii cu voci dulcege, bune în cel mai bun caz pentru digestie. Este conştientă totuşi că nu este de competenţa ei să schimbe, cel puţin dintr-o bătaie din palme, starea jazzului clujean. Ceea ce vrea Liga prin acest manifest, semnat de responsabilul cu propaganda jazzistică, este înfiinţarea unei trupe de jazz. Sunt căutaţi:
- muzicieni experimentaţi, cu sau fără studii de specialitate, dar cu un nivel peste medie;
- muzicieni pentru care curiozitatea este o trăsătură caracteristică, dispuşi la experiment;
- repertoriul va consta în compoziţii instrumentale ce se încadrează în aria be-bopului (hard-bop, post-bop, etc);
- formaţia are deja un violonist ca prim membru;
- contact: the_scheiter@yahoo.com

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.

Cu cîteva luni în urmă scriam pentru Gazeta de Artă Politică un scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să meargă la scos de cartofi pe petecul lor de t…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Comentarii