Treceți la conținutul principal

Ce ne spune Untold-ul despre societatea românească prezentă?

foto:ZiardeCluj

La prima vedere am putea constata care sunt gusturile muzicale ale actualei generații urbane și încontro bate euforicul vînt al coolness-ului. Dar Untold-ul, prin ambele sale ediții de pînă acum, e mai mult de atît, nu e doar despre muzici, tendințe vestimentare și entertainment pentru cei care-și permit. Pentru cei învîrtoșați de lupta anticorupție – și mulți dintre cei care au luat parte la festivalul mamut sau care se uită cu jind la un astfel de festival, visînd ceva similar pentru urbea lor „înapoiată” sunt dezgustați de amploarea corupției autohtone – Untold-ul este și despre corupție, despre îngăduința față de corupția bine îmbrăcată și bine branduită. După cum au arătat o serie de articole mai vechi sau mai noi, precum și recentele controale ale Curții de Conturi, festivalul s-a croit pe acte de corupție, pe deturnarea unor fonduri publice întru profitul și visele de mărire ale unor reprezentanți ai noii generații de „băieți deștepți” cuplați la bugetele publice. Dar în mintea larg deschisă a multor untoldiști astfel de tunuri sunt acceptabile, ba chiar semne ale calităților antreprenoriale ale inițiatorilor și organizatorilor. Chiar semne ale unui parteneriat public-privat reușit, cu rol benefic în sensul creșterii calității vieții și divertismentului pentru urbea clujeană și dovezi că administrația clujeană e mult mai deschisă față de nevoile culturale ale generațiilor recente. Corupția nocivă și demnă de dispreț e aia cu politicieni care-și iau comisioane și cu medici care-și revendică plicul, restul e o nespusă poveste despre succes și trai bun.
Untold-ul este și despre abuzul autorităților, despre încălcarea legilor și despre confiscarea spațiului public în interesul unui eveniment privat. S-a scris despre acest aspect, evidențiindu-se atît proporțiile abuzurilor, cît și despre modul în care au fost șmenărite o serie de prevederi legale. Din nou toleranță și chiar complicitate din partea multor tineri cărora în alte contexte le put ilegalitățile și abuzurile statului.
Untold-ul este și despre segregare, despre cum accesul în spațiul public se face în baza portofelului, pentru că nu avem de-a face cu un eveniment exclusivist organizat într-un spațiu privat.
Untold-ul e și despre deturnarea /aservirea infrastructurii publice în interesul unor privați și a unor categorii de cetățeni care-și permit să plătească. Cămine studențești și-au evacuat studenții pentru a putea deservi un eveniment, spitale au eliberat saloane și paturi pentru untoldiști, au amînat intervenții chirurgicale etc. Mă întreb, oare la urgențe aveai prioritate doar în funcție de gravitatea urgenței sau și în funcție de brățara de untoldist?
Untold-ul e și despre locuire și nu mă refer doar la creșterea prețurilor pentru chirii, pentru că aici alți factori au o contribuție semnificativ mai mare, ci despre faptul că au fost cazuri de chiriași (fără contracte de închiriere, evident) puși pe liber cîteva zile pentru ca proprietarii să valorifice această oportunitate, alternativa fiind pierderea chiriei (că la cîtă cerere există, se găsesc repede înlocuitori) sau creșterea acesteia pentru a compensa pierderile.
Untold-ul e și despre calitatea vieții în oraș, pentru că mii de clujeni au fost afectați atît de poluarea fonică specifică unui astfel de eveniment, cît și de paralizarea traficului sau de schimbarea unor trasee de transport public.
Untold-ul e și despre toleranța selectivă a autorităților față de consumul de droguri, autorități care în alte contexte nu ezită să înhațe și să pedepsească exemplar niște tineri teribiliști prinși cu cîteva grame de iarbă sau împărțind un pet de bere în public.
Untold-ul e și despre cum se imaginează o bună parte din untoldiști, ca întruchipare a ce are mai bun și mai emancipat o generație și societatea autohtonă în general, despre cum cei care se adună la un festival de muzică populară sau la o manifestare cu manele și mici sunt priviți și descriși ca rebuturi ale societății, semne ale înapoierii și factor major care împiedică dezvoltarea/civilizarea României și care afectează calitatea vieții ”lumii bune”.
Untold-ul (ca și alte festivaluri private finanțate baban din fonduri publice) e și despre prioritățile autorităților, atît în materie de cultură și educație, cît și în plan economic și social. E și despre așteptările celor care vor o țară ca afară și cam ce înțeleg ei prin asta și cum țara asta ca afară e menită în principal pentru anumite categorii de populație, restul fiind doar piedici și reziduri inestetice ale unei lumi care se încăpățînează să nu elibereze scena așa grabnic cum se dorește.
Untold-ul e și despre irelevanța vocilor care nu gustă/se revoltă față de maniera în care sunt construite și în care se desfășoară astfel de evenimente mamut. Vocea lor e privită ca ridicolă și isterică, exprimînd frustrări și/sau înapoieri mentale atît de către autorități, cît și de către publicul care participă sau ar participa la astfel de manifestări emancipatoare.
Puteți adăuga voi alte observații, că sigur mai sunt.


Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii