Treceți la conținutul principal

Termopanizaţi în Europa - de Valentin Trifescu


Suferim, de secole, de pe urma blestemului formei fără fond. Trăim cu aceeaşi intensitate toate frustrările şi toate entuziasmele noastre. Suntem gata, în orice moment, să ne descotorosim de întreaga noastră istorie „marginală” şi să luăm o alta, de împrumut, care ne face să credem că suntem în pas cu lumea. O etapă identitară de genul acesta traversează România perioadei postcomuniste. Suntem în pragul unei performanţe care ar face până şi vandalii invidioşi. Ce nu s-a distrus de secole, şi a mai scăpat de sub tăvălugul sistematizării „ştiinţifice” a comunismului, suntem pregătiţi să aruncăm la gunoi, cât mai repede.
Oraşele noastre sunt de nerecunoscut de la o zi la alta. Ba o uşă, ba o cercevea de geam din vechile case sunt înlocuite cu câte un termopan. Totul se face haotic si fără respectul faţă de vecinătăţi. Întregul univers al detaliilor de tâmplăriei sau de feronerie, care dă personalitate străzilor, va dispărea foarte repede, pentru totdeauna. Şi toate acestea pentru o ramă de geam monotonă, de cele mai multe ori supărător de albă. Poate în acest mod îşi etalează românul aderarea sa la standardele civilizate de viaţă ale Occidentului...

Să ai un termopan nou la casă, pe lângă beneficiul termic, îţi aduce şi unul de imagine. Este la modă să ne termopanizăm. Cine nu are termopan înseamnă ori că nu are bani, ori că este un nebun care-şi aruncă banii pe fereastră cu cheltuielile de la întreţinere. Astfel, dacă în cele din urmă, cu împrumuturi la bancă, facem rost de un rând nou de geamuri şi de uşi, acestea trebuie să fie obligatoriu văzute de către trecătorii de pe stradă. La puţin timp, cu încă un mic efort, pentru ca meniul să fie complet, ataşăm pe peretele exterior al casei, cât mai la vedere, câte o casetă cu instalaţia de la aerul condiţionat. În acest fel, tot oraşul ia o altă înfăţişare: casele istorice şi blocurile gri îşi dau mâna într-o uniformizare termopanizată.
Şi, cu adevărat, progresele noastre sunt considerabile! Reuşim să ne schimbăm la faţă într-un timp foarte scurt. Întreaga Românie este pregătită să-şi primească turiştii străini pentru a le arăta termopanele din Maramureş şi Pipera, de la Babeş-Bolyai ori Casa Poporului şi, să sperăm că nu peste multă vreme, de la castelul Peleş.
În cele din urmă, mă consolez cu gândul că nimic nu este nou sub soare. Aceste vremuri îmi amintesc de ceea ce spunea Constantin Noica la epoca sa: Dacă ar exista un Savonarola al artei, ar arunca cu pietre în geamurile voastre de cristal!
Dar ce diferenţă..., parveniţii noştri n-au geamuri de cristal!

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii