Treceți la conținutul principal

"Hai să-ţi arăt despre lemn" I - Descătuşare (Ion Bragă, însemnări din Şard)


Nervos , nerăbdător tot într-o fugă de la birou cu cafeaua în mână. să nu se verse. nu mai am monede. monedele sau cum li se spune pe aici "fise"; fie ele de 10 bani sau 50 de bani, sunt la mare căutare...adică...sunt oameni în stare să îţi poarte pică toată ziua, dacă zici că nu ai fise. oameni care ştiu una şi bună. " băh! eu muncesc ." pentru ei munca se măsoară cu muşchii, brandul face legea. Gheorghe Serdean zis Guţă , un personaj colorat şi la propriu şi la figurat...zâmbeşte măgulitor şi aşteaptă un periaj matinal, verbal : " neaţa bună , cel mai bun muncitor din curte!" zâmbeşte discret ...apreciindu-mi spusele. de unul am scăpat, îmi spun. nu cere fise azi sau chiar dacă cere îi spun că nu am şi efectul nu va fi atât de devastator, şi va fi încântat de circular. este responsabil de acel utilaj şi îl îngrijeşte cum se cuvine. îmi iau cafeaua şi alerg aproape cu riscul de a o vărsa din pahar. e o cafea bunicică. are gust de cafea , surprinzător pentru un agregat (termen folosit în fosta u.r.s.s. şi ulterior în c.s.i. pentru a desemna un aparat electronic...fie el şi de proastă calitate), care de ceva vreme nu îşi mai face datoria motiv pentru care încasează zilnic câteva picioare şi câţiva pumni, gesturi motivate prin afirmaţii de genu': "am avut şi io 2 fise şi le-o mâncat ! da cafeaua ????" se uită la mine acuzator , parcă, şi îmi zic în sinea mea ... "dacă ar avea un bici...e pe mine ...". tac şi-i spun din priviri că nu ştiu ce să fac.
pleacă ofticat. ... cafeaua mi se răceşte ...merg ...şi dau de "Lupu", un huskey siberian care rezistă la -50, -60 grade Celsius şi care abia aşteaptă zăpada, fără să o fi văzut vreodată, un câine de altfel, foarte inteligent şi pretenţios care necesită mult mai multă atentie decât i se acordă. mă urmează dând din coada -i plouată, plin de sânge pe botic ; e perioada în care îşi dă jos dinţii de lapte şi roade orice, mă urmează caţiva metri, vede că nu îi dau importanţă şi se retrage. câtă inspiraţie ! "Lupu"! mă feresc de buşteni, foastănă, margini , un banzic, îi salut pe Genu (?) şi Ghiţă(fost puşcăriaş, în prezent un om admirabil , cu familie şi un foarte bun gospodar(caz de reinserţie socială)) şi merg mai merg încă 20 de metri prin noroi. e placută senzaţia de dimineaţă friguroasă, cu ochii cârpiţi de somn, vânt şi stropi de ploaie pe obraji, noroi pe talpa bocancilor, rămas după o înverşunată luptă dintre modernismul materialist(contagrip)şi inevitabilul tradiţional al apusenilor (noroi), cât pe ce să alunec dar îmi revin şi echilibrez situaţia în favoarea mea. ţin neapărat să îmi beau cafeaua în linişte. ţin cu tot dinadinsul să o beau cât e caldă. ...şi ajung. un moment liniştitor . un interval de 2 minute. privesc . văd nori grei.î i a ploaie mocănească. crengile se apleacă uşor, atingând aproape paletul răzleţ de brad uitat cu intenţie sau fără ... sau poate marfă nevândută, dincolo se aud voci care înjură de parcă îl au în faţă pe cel mai mare duşman. ploaia se inteţeşte... norii fug repede ca în filmele unde apar fast motion-uri pentru efect . îmi aprind o ţigară. admir tabloul apăsător şi îmi place, e un fel de masochism vizual. îmi cade bine. arunc chiştocul. paharul ramâne. îmi pun nădragii pe mine şi mă îndrept spre curte descătuşat de responsabilitatea (a se citi povara) zilei de ieri şi aşteptând să vină primul client care mereu încearcă o negociere.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii