Şoc în lumea arheologiei! Leagănul civilizaţiei descoperit în jud. Cluj

foto: Dorin Vătavu

     Până recent satul Cacova Ierii nu se diferenţia cu mult de alte sate ale judeţului Cluj. Cârciuma lui Stan şi balastiera de pe gârla satului erau singurele locuri care cu greu ar fi putut fi încadrate în ceea ce am putea numi “atracţiile locale”. Adevărate centre multietnice, cârciuma lui Stan şi balastiera, adunau în acelaşi loc români, maghiari şi ţigani, prima pentru a se veseli în faţa unui pahar de pufoaică cea de-a doua pentru a răcori paşnic spiritele încinse în zilele călduroase de vară în care băutul în amiaza mare şi zăpuşeala nu fac casă bună. De astăzi însă, cacovenii se pot mândri cu mult mai mult, pentru că chiar în vatra satului lor a fost descoperit leagănul civilizaţiei.

     Descoperirea se datorează bineînţeles, prestigioasei Universităţi Tehnice de Ştiinţe ale Naturii Umane şi Sociale „Cleopatra” din Iclod, care prin intermediul a doi dintre cei mai de vază experţi ai săi a adus la suprafaţă acest artefact de o importanţă inestimabilă. Este vorba despre prof. dr. Getbeget Scormoneanu şi prof. dr. Alban Protocronescu, doi cunoscuţi arheologi ale căror lucrări „Mentalităţi selective în Imperiul Pelasgic” (despre colectarea selectivă a deşeurilor la pelasgi şi neamurile subjugate) şi „Dacia. De la stat unitar centralizat la automobil popular” (titlul vorbeşte de la sine) sunt deja cunoscute şi introduse în circuitul academic a peste două universităţi din lumea întreagă.

      Descoperirea s-a făcut accidental, cacovenii având un rol deosebit de important în dezvelirea monumentului arheologic. Supărat din cauza sătenilor veniţi să se îmbăieze şi care nu-l lăsau deci să sape în balastieră, operatorul de utilaje grele Grigore Lest şi-a luat excavatorul şi după ce s-a alimentat bine în localul lui Stan şi-a odihnit cupa la mai bine de un metru adâncime în bătătura bisericii cu hramul „Traian şi Decebal” de vizavi de cârciumă. „Domnul Lest” ne relateză prof. dr. Alban Protocronescu „a acţionat cu deosebită precizie, netulburând defel stratigrafia antică. Am hotărât chiar, de comun acord cu colegul Get (porecla profesorului Getbeget Scormoneanu – n. r.), să-l angajăm pe domnul Lest la decaparea sitului arheologic pe toată perioada săpăturilor... şi poate cine ştie? vom mai apela la serviciile domniei sale, şi implicit ale domnului Stan, şi pe viitor dacă colaborarea se dovedeşte a fi fructuoasă.” Grigore Lest, din partea sa, îşi minimizează cu modestie contribuţia: „Oare mai e deschis la Stan?”

   Iată deci, leagănul civilizaţiei nicăieri altundeva decât la Cacova Ierii. „Descoperirea este fără îndoială importantă” ne-a realatat profesorul Scormoneanu „dar nicidecum surprinzătoare. De mai bine de douăzeci de ani încerc împreună cu înaintaşii şi colegii mei: Dr. Iosif Constantin Drăgan, Dr. Napoleon Săvescu şi mai nou Gheorghe Funar, care, deşi nu este doctor, dă dovadă de o intuiţie extraordinară... încerc deci, împreună cu aceştia, să demonstrez că leagănul civilizaţiei se află chiar aici, pe sfântul pământ strămoşesc. Astăzi, în sfârşit, am ocazia să le răspund ferm detractorilor noştri: Civilizaţia a început fără urmă de îndoială pe meleagurile acestei patrii!”

      Detaliile excavării sunt la fel de surprinzătoare ca şi descoperirea în sine. Prof. dr. Alban Protocronescu ne dă mai multe informaţii: „În urma decapării experte realizată de domnul Lest, contururile unor complexe care conţin civilizaţie au putut fi foarte uşor stabilite. Peste tot unde săpam găseam cioburi aparţinând unor vase civilizate, tăbliţe de lut inscripţionate cu codul bunelor maniere... ce să mai zic, solul Cacovei Ierii musteşte a civilizaţie. Nu ne-am mirat deloc deci, când am descoperit leagănul. Era exact unde trebuia să fie! Vedeţi dumneavostră, pentru a-l putea preleva din săpătură a fost nevoie de o atenţie deosebită. Din fericire am avut parte de cele mai pricepute mâini cacovene, localnicii fiind prioritar şi preponderent angajaţii acestui sit. A fost necesară îndepărtarea pământului cu grijă nu doar de pe leagănul civilizaţiei, ci şi de pe axis mundi, care nu întâmplător fixa leagănul de glia strămoşească. Iată deci o a doua mare descoperire: axis mundi trece perpendicular prin solul Cacovei Ierii, nu întâmplător iarăşi, prin bătătura bisericii care poartă hramul, nu întâmplător iarăşi, „Traian şi Decebal”.” Întrebaţi fiind cu privirea la autenticitatea artefactului cei doi arhologi au răspuns fără a da dovadă de vreo îndoială: „Întrebarea este legitimă din moment ce mulţi dintre detractorii noştri ar putea spune că este un fals, sau, mai rău, un import din lumea sumeriană! Fără doar şi poate, leagănul civilizaţiei este un artefact local! Ne-o demonstrază ştampila de producător de pe fundul artefactului. Aceasta este în limba proto-pelasgă şi nu spune altceva decât „Made in Grădina Maicii Domnului”. Iată deci încă o dezvăluire, sau mai bine zis o confirmare, Grădina Maicii Domnului este, aşa cum bine indica domnul Funar într-o serie de articole din păcate prea puţin citite, chiar aici în inima Trasilvaniei mult râvnite de iredentiştii maghiari. Şi, ca să anticipăm o altă întrebare tendenţioasă care sigur se află pe buzele detractorilor continuităţii, o să vorbim puţin şi despre datare. Aceasta a fost asigurată de un alt artefact la fel de important, şi anume scutecul civilizaţiei care a fost găsit în acelaşi loc. Spre bucuria şi satisfacţia noastră acesta era folosit, depozitând în el şi protejând de agenţii corozivi ai solului, nimic altceva decât excrementele civilizaţiei. Dată fiind natura organică a acestora, s-a putut proceda la o datare precisă cu carbon 3,14 care, n-o să vă vină să credeţi, a datat leagănul cu exactitate în intervalul la care se aştepta toată lumea! Aşa este dragi români, leagănul civilizaţiei datează din vremuri imemoriale!”

      Săpăturile sunt abia la început iar domnii arheologi sunt foarte optimişti cu privire la rezultatele viitoare. „Fără îndoială, leagănul civilizaţiei este doar o parte infimă din ceea ce ascunde solul Cacovei Ierii. Ne aşteptăm la numeroase alte descoperiri de maximă importanţă. Având în vedere că am localizat precis Grădina Maicii Domnului, nu ar fi exclus ca mai devreme sau mai târziu să asistăm şi la descoperirea Chivotului Legilor, a Lăncii Destinului... şi de ce nu a Templului lui Solomon, care, ştim bine, în urma eforturilor depuse de conspiraţia iudeo-masonică, a fost plasat prin mistificări mincinoase la Ierusalim.”

      Datorită descoperirii, Cacova Ierii a devenit în numai câteva zile destinaţia unui pelerinaj fervent. Ioghini, dacomani, detectorişti, cu toţii se îndreaptă către Cacova Ierii pentru a beneficia de avantajele civilizaţiei. Tot felul de dezaxaţi sosesc aici pentru a-şi recalibra axa în funcţie de axis mundi şi cu toţii se simt astăzi îndreptăţiţi să răspundă prigoanei academice care i-a luat în derâdere până acum. Cacova Ierii s-a transformat mult în ultimele zile. Cârciuma lui Stan vinde de astăzi mied, băutura tradiţională dacică, iar balastiera a devenit peste noapte din loc de scăldat un fel de Iordan Pelasgic. Pe Grigore Lest nu-l mai deranjează însă aceste lucruri. Suit în cabina excavatorului său, el savurează miedul său şi decapează în continuare cu măiestrie vatra civilizaţiei, Cacova Ierii.