Dar din dar se face Rai – Corespondenţă flamandă II


Şi am ajuns iar în luna Decembrie, luna cadourilor în care toată lumea intră într-o febră a cumpărăturilor ademeniţi de vitrinele cât mai colorate şi îmbietoare, pline de oferte tentante.
Da...minunata lună a cadourilor, dar, altfel zis a darurilor, pentru că sărbătorim Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, expresia darului suprem oferit de Dumnezeu omenirii.
Dumnezeu se manifestă în relaţie cu noi în termenii darului absolut, orice mişcare dinspre Dumnezeu spre lumea întreagă sau spre fiecare dintre noi este o expresie curată a darului, necondiţionată. Darul exprimă cel mai bine raportarea lui Dumnezeu la omenire, însăşi existenţa fiecărui om este un act dumnezeiesc. Prin gestul darului omul îşi activează asemănarea cu Dumnezeu, darul fiind asociat cu zilele de sărbătoare, ce ţin în esenţă de relaţia noastră cu Dumnezeu. Darul este expresie a libertăţii noastre iar libertatea este trăsătura caracteristică a modului de existenţă dumnezeiesc. Dacă darul nu este liber nu mai este dar. Dacă este cauzat de vre-un interes atunci darul se transformă în preţ de cumpărare. Graniţa este foarte sensibilă mai ales că nu este una vizibilă ci lăuntrică. Numai prin dragoste şi preţuire darul produce bucurie adevarată pentru dăruitor şi pentru primitor. Gestul exterior nu este decât un mijloc ce transportă din sufletul nostru încărcătura pe care o punem în el; este gestul care poarta în sine dragoste.

Darul este aşadar nu o realitate materială ci una sufletească, duhovnicească. Nu toate darurile, foarte multe de altfel care se fac în această perioadă, sunt în adevăratul sens al cuvântului daruri. Acest lucru îl stie cu adevărat numai duhul celui care l-a dăruit. Mărimea şi valoarea darului nu sunt date de valoarea obiectului în sine, ci de câtă cinste şi dragoste investim în el.
Printr-o conştientizare a gestului dăruirii putem transforma totul în dar: viaţa noastră, profesia aleasă, toate lucrurile pe care le facem dedicându-le sau închinându-le semenilor şi lui Dumnezeu. În felul acesta facem exerciţiul vieţii ca dăruire, ne plasăm pe traiectoria existenţei ca dar.
Citatele fac parte din recomandarea de lectura a saptamanii, ,,Prin fereastra bisericii sau o lectură teologică a realitatii’’ a preotului Constantin Coman.
Autor, Otilia Badea, detaşat cultural al LOCB la Lemmensintituut, Leuven, Belgia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre apariţia corupţiei în Ţara Românească * - de Vasile Mihai Olaru

      Studierea corupţiei în timpul Vechiului Regim (secolul al XVI-lea – primele decenii ale secolului al XIX-lea) în sud-estul Europ...

Comentarii

Translate this blog