Treceți la conținutul principal

Oameni şi porci



Priviţi acest porc! Cu câtă graţie şi maturitate îşi etalează formele încă neprelucrate de mâna omului. Partenerul său de afaceri, un domn în vârstă, plăcut surprins de interesul pozarului, ne aminteşte de grija şi dăruirea pe care ţăranul le investeşte în buna-creştere a acestui popular şi charismatic animal, numit porc.
La câtă eleganţă, decenţă şi bun-simţ exprimă acest exemplar porcin îmi pare că transformarea cuvântului "porc" într-o jignire destul de uzuală şi de adâncă, este o eroare. O fi porcul murdar, mâncău şi gras, dar mie îmi pare că transmite mai multă pace şi decenţă decât mulţi dintre semenii noştrii cu mâinile şi biografiile curăţite.
Plasarea în faţa acestui vehicol "de firmă" râvnit şi lăudat de mulţi semeni nu este deloc întâmplătoare. Modernizarea, globalizarea şi capitalismul au pătruns atât de profund în societatea contemporană încât nici porcii de ţară nu mai sunt străini de marile brand-uri şi inovaţii. Ei înşişi au devenit actori de primă mână ai pieţei libere. Practica creşterii porcului spre a fi mai poi vândut s-a generalizat în ultimii ani, mii de porci ajungând să cutreiere ţara în lung şi lat pentru a-şi găsi un cumpărător dispus să-l consume. El, porcul de ţară, a devenit un veritabil brand al societăţii de consum.
Crescut ca în timpurile trecute în sânul unei familii, hrănit cu resturi, urzici, tărâţe, mălai ş.a. este considerat net superior calitativ semenilor săi crescuţi în ferme. În plus, spre deosebire de cei crescuţi în comunităţi porcine mari, în aglomeraţie şi stres, supuşi unei teribile uniformizări şi vitregiţi de afecţiunea şi atenţia mediului ţărănesc, porcii de ţară au personalitate. Un porc de ţară nu te poate lăsa indiferent, nu se pierde aşa uşor în anonimat, nu te atrage doar cu kilogramele sale şi cu potenţialul gastronomic. Privirea şi atitudinea sa preiau câte ceva din persoana stăpânului. Porcul de ţară e mai sensibil, mai atent şi adeseori mai uman şi mai inteligent decât mulţi oameni. El învaţă să socializeze de mic, de la primul scărpinat de care are parte. Se desprinde de grupul alături de care a fost alăptat şi se cufundă în atmosfera familiei în ograda în care începe să se dezvolte şi să capete în greutate, îmbibându-se lent cu aerul şi specificul gospădăriei.
De aceea când mergi la târg remarci cu uşurinţă porcul crescut la ţară. Cei care s-au format în colective mari şi în spaţii specifice fermelor dătătoare de carne şi mezeluri se pierd uşor într-o masă amorfă şi zgomotoasă, dar fără mesaj şi conţinut. Sunt mai mult carne decât porc. Aşa că revin la subtilul porc din imaginea alăturată. Privirea sa transmite stăpânire de sine, maturitate, echilibru. Îi este indiferent dacă va fi vândut sau nu căci pentru el târgul este, în primul rând, o experienţă culturală. Alături de stăpânul său păşeşte în arena economiei de piaţă conştient de valoarea sa şi nedispus la compromis.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii