Treceți la conținutul principal

"După dealuri 2", în pregătire

        Iubitorii şi consumatorii filmului românesc au motive temeinice să se bucure. Abia s-a pornit prin ţară cu ultima realizarea a lui Cristian Mungiu, "După dealuri", că deja se pregăteşte "După dealuri 2". Receptarea pozitivă de care a avut parte în rândul cinefililor şi criticilor de film, atât din ţară cât şi de peste hotare, au determinat un mare producător de filme italian (deocamdată nu avem un nume clar) să-l oferteze pe regizor pentru pregătirea unui nou film care să ducă mai departe tema exorcismului. Nu este vorba de o variantă europeană a seriei "Exorcistul", ci este vorba de valorificarea unui potenţial autohton. Dar, să prezentăm  pe treabă bună chestiunea.
         România ocupă un loc fruntaş în topul celor mai "credincioase"(sic!) popoare din lume, deşi ne este greu să înţelegem maniera de cântărire, socotire a gradului de credinţă a unui popor. Dar asta nu e tot. Faima de exorcist a părintelui-folclorist Cristian Pomohaci a ajuns, cu ajutorul românilor de pretudindeni şi PRO TV-ului, până în cele mai ascunse unghere ale platourilor de filmare din Europa şi de la Hollywood!
           Cu vreo doi ani în urmă, după succesul documentarului protevist despre exorcistul-muzicant, acesta a fost invitat să cânte la nunta unui mare baştan de peste Ocean. Tot atunci i s-a prezentat un scenariu semnat de Chris Carter urmând să se facă demersurile pentru filmarea unui episod pilot în care, pentru cât mai multă veridicitate, i s-a propus chiar domnului Pomohaci să joace rolul exorcistului. Pe scurt, era vorba de un serial semi-documentar weberian despre legătura dintre economie şi religie, în care David Duchovny şi Gillian Anderson ar fi jucat rolul unor comisari europeni care, pornind de la formula istoricului Daniel Barbu, "Etica ortodoxă şi spiritul capitalismului" făceau studii asupra pietăţii populare autohtone, în vederea integrării în UE şi a accesării fondurilor europene (acţiunea era plasată undeva prin 2003-2007). Deşi iniţial personajul exorcistului se profila ca fiind unul secundar, apărând doar în episodul pilot, antropologii şi etnologii consultaţi în vederea elaborării scenariului pentru episoadele următoare l-au avertizat pe domnul Chris Carter că în economia serialului domnul Pomohaci, ca exorcist şi muzicant, ar trebui să apară mai des decât Mulder, pardon, David Duchovny, pentru o reflectare cât mai veridică a realităţii vizate. Astfel că domnul Pomohaci a fost nevoit să refuze colaborarea din cauza programului extrem de încărcat pe care îl avea datorită dublei sale specializări. Episodul pilot s-a filmat cu actorul Lance Henriksen în rolul exorcistului, fiind un eşec total, în pofida străduinţei actorilor şi regizorului. Unele voci susţin că nu doar absenţei domnului Pomohaci de pe platourile de filmare s-ar fi datorat eşecul serialului, ci şi faptului că oricât au încercat scenaristul şi regizorul să facă un film realist, cu nuanţă documentaristă, semăna tot mai mult cu X Files. Şi asta nu datorită obsesiilor creatorilor, ci datorită realităţii pe care doreau să o reflecte: România douămiistă. Fenomene inexplicabile, ce depăşeau registrul religiei populare, aveau loc la tot pasul, mai ales în domeniul economic: dispariţii inexplicabile de fonduri, senzaţia că timpul s-a oprit în loc, resurse parazitate de firme invizibile şi căpuşe incredibil de mari etc.
             Revenind la problema noastră cu pregătirea filmului "După dealuri 2", povestea domnului Pomohaci a atras atenţia prin realizările sale în domeniul exorcizării, un domeniu foarte popular în România şi nu numai, însă insuficient cunoscut. Îmi permit să spun că e chiar prost şi tendenţios "cunoscut". Aşa că, zvonurile spun, domnul Mungiu s-a trezit pe masă cu un scenariu scris la două mâini, de către domnul Pomohaci în persoană. "Cazul Tanacu'", după cum spunea dânsul, e "basm şi ficţiune postmodernă pe lângă ce am descris eu acolo. Am exemple de îţi fac părul măciucă. Am şi scurte filmări făcute de enoriaşi cu telefonul mobil. Acestea pot fi inserate inteligent în film, pentru a spori gradul de realism şi autenticitate." Este ciudat, însă, că nu doreşte să joace rolul principal al exorcistului, dar doreşte să fie pe platourile de filmare pentru a-l ajuta pe regizor şi pentru a oferi indicaţii preţioase actorilor. Tot el a propus o serie de actori pe care îi consideră potriviţi pentru acest rol: Florin Piersic Jr., George Ifrim şi Marius Florea Vizante. Se pare că domnul Mungiu ar fi acceptat propunerea domnului Pomohaci, urmând doar să mai facă ceva corecturi, adaosuri scenariului şi să stabilească detaliile contractuale cu producătorul italian. Filmările ar urma să înceapă în primăvara anului viitor. Aşa că, în calitate de consumator ocazional de filme româneşti, nu pot decât să mă bucur pentru acest măreţ proiect şi pentru reuşita care se preconizează.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii