Treceți la conținutul principal

Râsul din noi



În această subtilă zi de toamnă am avut plăcerea să intervievăm pe membrii Comisiei pentru Ironie şi Limbaj Esopic, dl. Karl Max, preşedinte, şi dna. Elena din Trojan. Deşi sunt renumiţi pentru discreţia şi modestia lor, datorită grosolanelor noastre insistenţe cei doi au acceptat să se lase fotografiaţi, pentru a demonstra încă o dată că nu au nimic de ascuns publicului larg. În cele ce urmează redau o primă parte a interviului.
Reporterul: Dle Karl Max care este în viziunea dumneavoastră rolul Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni şi cu ce gând v-aţi înhămat la acest proiect?
Karl Max: Liga are rolul de a apropia pe toţi cei cu vocaţie bonţideană, pe cei cu convingeri şi vederi bonţidene şi încrezători în valorile bonţidene. Este un proiect abia început care se derulează, deocamdată pe două direcţii majore: Prima este Subzistenţa prin Cultură, Punerea pe gânduri; iar a doua este Demascarea Râsului din noi. Trebuie combătut imperialismul băşcăului, domnule. Nu se mai poate. După cum vedeţi mi-au ieşit deja peri albi de la atâta grosolănie şi mahala. M-am înregimentat în această ligă datorită simţului..
Rep.: Datoriei!
Karl Max: Nu! Nu! Al umorului! Eu sunt responsabil cu propaganda umoristică, esopică.
Rep. Şi care este mai exact activitatea dumneavoastră?

Karl Max: Activitatea mea are pe alocuri profunde conotaţii subversive. Împreună cu doamna Din Trojan ne ocupăm de terorismul lingvistic şi conceptual. Domnia sa e specialistă în deviaţionism umoristic şi autoironii de complezanţă. Dorim să ameliorăm rigiditatea cămăşilor închise la toţi nasturii şi în faţa inflaţiei de diete şi recomandări nutritive, suntem adepţii îngrăşatului prin râs. Avem alături o echipă profesionistă, specialişti în râsetică şi colportaj umoristic de speţă cărturărească. Doamna dr. Ica Prodea, prşedinta Comisiei de Dermatologie şi Terapie prin Râs, vă poate confirma că noi încercăm să implementăm un amplu program de vindecare a coşurilor, negilor, ridurilor şi pistruilor, prin râs. Cu coşurile merge mai greu, dar sperăm că prin ironii incisive şi măşti parodice faciale, cu foiţe de varză şi castraveţi, tot iese ceva bun. Avem la Bonţida un laborator de cercetare unde facem experimente umoristice şi sunt deja semne că în curând vom putea benefiacia de o reţetă de prevenire a gonoreelor prin autopersiflare.
Rep.:Şi pe ce faceţi experimentele?
Karl Max: Cum pe ce? Pe şoareci, fireşte! În primul rând pe şoarecii de bibliotecă! Ăştia se prind de obicei mai repede şi empatizează uşor cu umorul neoacademic şi chiar postmodern. Dl. Ion D. Sârbu, mentorul meu de altfel, şi mare golan bonţidean, a demonstrat în Tratatul Umoristo-Esopic "Şoarecele B. şi alte povestiri", că se poate. Dar trebuie atenţie maximă şi grijă mare cu dozajul de ironie şi parodie. Uneori pot apărea reacţii adverse.
Rep.: Şi are vreo noimă toată această agitaţie bloggeristică?
Karl Max: Sunt convins că există adepţi ai frunţii descreţite şi că dorinţa noastră de a promova umorul întredeschis, cu valenţe SF, şi ironia de tip bumerang, va găsi un public de nişă adecvat. Propunem depăşirea paradigmei umoristice actuale. Cât despre condimentele neumoristice ale blogului, nu pot eu să mă pronunţ. (va urma)

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.

Cu cîteva luni în urmă scriam pentru Gazeta de Artă Politică un scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să meargă la scos de cartofi pe petecul lor de t…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Comentarii