duminică, 14 noiembrie 2010

Descălecare la Sic






Nucleul dur al Comisiei de politică externă, compus din Theodor Constantiniu, Valer Simion Cosma, Valentin Trifescu ( întors de urgenţă de la Iaşi de la ediţia a III-a aConferinţei Naţionale „Text şi Discurs religios”pentru a participa la şedinţă) şi Bogdan Butiulcă (prezent prin intermediul telefonului, problemele organizării filialei bistriţene nepermiţându-i să se deplaseze) s-a întrunit în regim de urgenţă la sediul Ligii dimineaţă, la prima oră. Marea problemă pusă pe tapet a fost stabilirea unor punţi de legătură care să permită dialogul real şi schimburile culturale veritabile, cu conservatoarea comunitate sicană. În acest sens s-a hotărât pedalarea de urgenţă spre Sic pentru a prezenta mesajul intercultural promovat de Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni. Această comunitate încearcă să saboteze cursul aşa-zis firesc al istoriei, reprezintă un punct greu accesibil, mai ales atunci când o iei pe scurtături.
Veritabil traseu iniţiatic, drumul spre Sic ne-a revelat încă o dată faptul că lucrurile trainice se fac numai cu stăruinţă şi sudoare. Un fapt esenţial în desfăşurarea misiunii, cu o mare încărcătură simbolică, l-a reprezentat consubstanţierea cu apa locului, de la fântâna din sat.
Pătrunşi de genius loci, ne-am deplasat, fireşte, spre biserica reformată, alăturându-ne comunităţii sicane la slujba vecerniei. Entuziasmul cu care mesajul nostru a fost primit de către reprezentanţii sicanilor, cu care am avut plăcerea de a discuta după slujbă, ne-a făcut încrezători în necesitatea unor astfel de demersuri. Acest fapt ne-a ajutat să trecem cu vederea sporirea dimensiunii iniţiatice a căii de întoarcere, adevărată călătorie la capătul nopţii. Dealurile cufundate în beznă, ambiguitatea drumului ce făcea ca fiorii postmodernităţii să ne dea târcoale, au contribuit totuşi la spulberarea mitului soarecelui de bibliotecă rătăcit prin pădure. Se pare că nu trebuie să fi neapărat cioban ca să treci două dealuri noaptea, ceea ce nu înseamnă că subestimăm calităţile lui badea Aurel, baci peste oile bonţidenilor, cu care ne-am tras în bild în drumul nostru spre Sic.
Pentru cei dornici să afle câte ceva despre fascinantul şi voit anacronicul Sic încercaţi http://ro.wikipedia.org/wiki/Sic,_Cluj

Comentarii

Translate this blog