CODUL LUI JAN BZ III

Aşadar,

Comanda şi livrarea mărfii se făcea peste gardul din lemn care despărţea casele noastre. Îl priveam cu admiraţie cum ieşea, cu foile de dictando mototolite, din coteţul pentru porci,care, în sezonul de vară îi servea ca loc de refugiu şi inspiratie lirică. Poate că acest spaţiu nonformal a constituit elementul declanşator al preocupărilor mele literare. Admiraţia mea pentru tot acest ansamblu suprarealist, pe care l-aş numi "Văru Costel şi muza din coteţ", s-a transformat într-un impuls metafizic creator.
A urmat o perioadă de doua zile, prolifică în ceea ce priveşte activitatea mea literară. O poezie, ale cărei prime versuri "La Reşiţa şi Hunedoara /Se produce pentru toată ţara..."mi-au adus elogii din partea bunicilor, şi o nuvelă palpitantă au constituit debutul meu forţat în ceea ce aş numi "marea literatură anonimă şi buzoiană a anilor 70-80".
de Jan Manta de la Buzău.

Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni vă recomandă

Pe data de 1 decembrie, dacă vă aflaţi în Sfântu Gheorghe, ar fi o mare prostie să rataţi concertul Nicolas Simion Group, ce va avea loc începând cu orele 20.00 la Barul Di Stefano - Restaurantul Park din Sfântu Gheorghe. Componenta formatiei este:
NICOLAS SIMION (saxofon, Germania),
NORBERT SCHOLLY (chitara, Germania),
ANTONIS ANISSEGOS (pian, Grecia),
FAUSTO BECCALOSSI (acordeon, Italia),PAUL ZAUNER (trombon, Austria),CHRIS DAHLGREN (contrabas, SUA),ALAN JONES (tobe, SUA).

Muzica şi mai multe informaţii despre muzicieni se pot accesa pe site-urile:
http://www.nicolassimion.com/
http://www.norbertscholly.de/
http://www.myspace.com/antonisanissegos
http://www.youtube.com/watch?v=bu4g5caMR-8
http://www.chrisdahlgren.com/
http://www.youtube.com/watch?v=_XbZqsd_83c

Evenimentul este organizat de către Casa de Cultură Konya Adam şi Asociaţia Culturală şi de Tineret MUKK, Sfântul Gheorghe, asociaţie care depune lăudabile eforturi de promovare a jazzului prin concerte şi tabere de vară.

O carte, umbra unei alte cărţi - de Ioana Manta Cosma

Mircea Mihăieş, „Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W.”, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.
Ioana Manta-Cosma



O carte nu poate fi umbra unei alte cărţi, nu are cum să trăiască în umbra alteia. La un moment dat, umbra se desprinde şi capătă propria identitate. Este şi cazul studiului despre doliu, croit după ţesătura cărţii „Kaddish” a lui Leon Wieseltier. Dacă la începutul lecturii, cititorul poate fi descumpănit, neştiind în ce tipar să încadreze ţesătura croitorului original, cu timpul, cartea lui Mihăieş capătă autonomie. Avem de-a face cu pagini de critică literară, o analiză a scriiturii lui Leon Wieseltier, a vieţii acestuia, a lecturilor lui, o „psihanalizare” a cazului unui îndoliat, o critică a societăţii contemporane, un conspect al lecturilor despre moarte şi doliu, un exerciţiu de critificţiune.
Se pune pe bună dreptate problema dacă „Despre doliu” poate fi citit fără a parcurge şi „Kaddish”, aşa cum nu poţi citi critică literară despre un roman, fără să fi lecturat romanul în cauză. Cartea lui Mihăieş îşi are propriul destin, fără să mai depindă de „Kaddish”. În lumea romanului „Harun şi marea de poveşti” a lui Salman Rushdie, se întâmplă ceva asemănător, umbrele unor indivizi se despart de stăpânii lor, urmate propria voinţă, încep să trăiească o altă viaţă.

Corespondenţă flamandă

Fiindcă mă aflu pe ţinuturi joase ca membru delegat al onorabilei noastre ligi, la Leuven, capitală a provinciei flamande Brabant, atestată din anul Domnului 891, se cuvine să fac cel puţin o recomandare muzicală, domeniul de competenţă al subsemnatei. Cea mai firească alegere vine din zona muzicii polifonice renascentiste, mai exact şcoala Franco-Flamandă, care se laudă cu locul de obârşie al unei muzici ce a dominat mai bine de 200 de ani aceste meleaguri şi de unde s-a raspândit în întreaga Europa.

Înfloritoare pe teritoriul Franţei de nord şi în Ţările de Jos, muzica franco-flamandă va îmbina Ars nova franceză şi italiană cu muzica tradiţională engleză, rezultatul acestei osmoze artistice devenind, în scurt timp, limbaj muzical european, impus atât în ţările germane cât şi în sudul Europei. În secolul al XV-lea se dezvoltă arta contrapunctului şi compozitorii dobândesc o libertate în mişcarea vocilor polifonice, libertate care a mers până la nesocotirea textului literar, reuşind să dea aripi creaţiilor muzicale. Vorbind despre rădăcinile şcolii franco-flamande, unul dintre cei mai notorii teoreticieni ai vremii, flamandul Johannes Tinctoris (1435-1511), arăta că: “Muzica în timpul nostru a obţinut atât de mari succese, încât în ea se poate vedea «arta nouă»..’’. Ars nova reprezintă o cotitură hotărâtoare în istoria muzicii prin victoria artei sincere asupra celei scolastice.

Arheologie umoristică (partea a II-a a interviului cu dl. Karl Max)

Rep. – Şi ce alte proiecte mai derulaţi în cadrul Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni?

Karl Max – Împreună cu domnul Păstorel Tartuffeanu, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Pesimismului, anchetăm o serie de cazuri de oameni îngropaţi de vii din cauza lipsei simţului umorului. Nu ştiu dacă e din naştere sau pur şi simplu, în timp din cauza grijii zilei de mâine şi a celei de poimâine, simţul umorului li s-a atrofiat până la dispariţie, cert e că întâlnim tot mai multe astfel de cazuri. Chiar acum, în cadrul Departamentului de Arheologie Umoristică şi Analiză a Dedesubturilor ne ocupăm de cazul unui individ strivit sub povara unui banc spus de unul dintre colegii de muncă.

Rep. – Şi cum se desfăşoară anchetele?

Anchetele decurg greu când e vorba de cei care nu ştiu de glumă, care se inflamează rapid la orice brumă de ironie şi au accese de panică în momentul în care sunt puşi faţă în faţă cu un pamflet. Am finalizat recent un proiect de explicare a bancurilor pentru cei care nu se prind, practic e vorba de un soft gratuit care poate fi accesat online şi se cheamă Glumă Translate. Pregătim şi un program de diluare în laude, scuze şi complimente a ironiilor şi înţepăturilor de orice fel pentru cei cărora ironiile le stau în gât sau le pică greu. Tot în cadrul Departamentului de Arheologie Umoristică şi Analiză a Dedesubturilor, împreună cu caricaturiştii de la Institutul de Tracomanie şi Parodie Preistorică analizăm vechimea unor bancuri descoperite prin zona Orăştiei. Săpăturile noastre par a confirma prejudecăţile de la care am pornit, adică faptul că primele forme umoristice şi parodice din istoria omenirii ar fi de provenienţă dacică.

Rep. – Cu asta chiar că mă surprindeţi. Puteţi să ne daţi un exemplu concret?

CODUL LUI JAN BZ II

"Doream să devin scriitor.Unul de succes,dacă se putea. Ca model viu îl aveam pe vărul meu, Costel, elev la liceu, profilul filologie-istorie. Acesta scria pe nerăsuflate 2 poezii, o epigramă şi o nuvelă, în timp ce-şi savura felia de pâine neagră unsă cu magiun, de la Buta, bunica lui. De la văru Costel mă aprovizionam cu produse literare de calitate atunci când participam la concursuri, olimpiade sau la orice altă activitate, în care trebuia să-mi demonstrez talentul scriitoricesc. Mă servea cu promptitudine. Nu mi-a cerut niciodată drepturi de autor...."
(Autor: Jan Manta de la Buzău, profesor în mediul rural)

Tezaur folcloric

Voci mieroase şi imagini sclipicioase ne invită cu o frecvenţă exasperantă să urmărim diverse programe TV peste care se pune sigla „folclorului autentic”. Sunt organizate festivaluri, recitaluri, concerte şi tot felul de alte manifestări care îşi propun prezentarea, sau chiar mai rău, conservarea şi perpetuarea valorilor nemuritoare ale patriei. La vederea atâtor artişti de muzică populară, ne putem pune sincera întrebare: „Cum de îndrăznesc unii să se plângă de degradarea tradiţiilor şi a cântecului românesc, când pe toate gardurile poţi găsi câte un brav apărător al melosului autohton?” O îndreptăţită confuzie a omului de rând, iubitor de muzică dar nespecialist, confuzie care este întreţinută cu bună ştiinţă de aceşti fii ai patriei care îşi iau asupra lor dificila sarcină de a nu lăsa să piară zestrea strămoşească.

Albumul de jazz al săptămânii - John Coltrane feat. Johnny Hartman

Ce se întâmplă atunci când divinul John Coltrane înregistrează un album cu un solist vocal, Johnny Hartman? Ani de-a rându am fost foarte neâncrezător faţă de această inedită combinaţie, amânând pe termen nedefinit ascultarea lui. Sfatul Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni este să nu procedaţi la fel ca mine, ci să vă grăbiţi la torrente sau la Rapidshare, pentru că albumul conţine o muzică de o sensibilitate extraordinară, datorată în primul rând vocii lui Hartman, la care Coltrane adaugă complexitatea şi profunzimea improvizaţiilor sale pentru ca muzica să nu cadă spre facil sau romanţios. O adevărată bijuterie a genului.

Album review:

http://jazz.about.com/od/classicalbums/gr/JohnColtraneJohnnyHartman.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/John_Coltrane_and_Johnny_Hartman

Download:

http://www.mediafire.com/?yw1sz5pcl1tvy9j

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ- Minoritatea germană şi alte minorităţi în statele naţional comuniste din Europa de sud-est în perioada 1964 1989-

Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni recomandă cu căldură,participarea la acest eveniment.
Cluj,26–27 Noiembrie 2010

Program

Vineri, 26 Noiembrie 2010

9:00–9:30 Deschiderea conferinţei

Univ.-Prof. Dr. Rudolf Gräf
(Prorector al Universităţii Babeş-Bolyai, Director al Institutului de Studii Germane)
Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth
(Director Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südost-europas e. V. an der Ludwig-Maximilians-Universität München)
Moderator: Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth
9:30–10:00

Oamenii Ligii în acţiune - Muzică transilvană prezentată la Iaşi

Din categoria evenimentelor sănătoase, dar din păcate rare, la Iaşi, în perioada 15-21 noiembrie, a avut loc Festivalul Muzicii Româneşti. Organizatorii au avut lăudabila intenţie de a oferi o prezentare plenară a manifestărilor muzicale româneşti actuale, organizând un concurs de compoziţie şi un simpozion de muzicologie, ambele destinate studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, plus o serie de recitaluri şi concerte cu un program ce a cuprins lucrări din creaţia românească a ultimelor decenii.

Din partea Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni am fost ales eu pentru a reprezenta această nobilă instituţie la simpozionul Musicologia Mirabilis – cu toate că orice alt membru ar fi avut cu siguranţă o prestaţie cel puţin la fel de meritorie. Am ales ca în cele 20 de minute alocate prezentării mele să vorbesc liber despre opera compozitorului Hans Peter Türk, Patimile după Matei – o muzică Transilvană pentru Vinerea Mare. Considerând că lucrarea este de o indiscutabilă valoare şi că toţi cei cu un cu un cuget şi o simţire bonţideană ar trebui să afle câte ceva despre ea, m-am hotărât să prezint mai jos un scurt rezumat.

Recomandare jazzofilă - Lucian Ban - Elevation concert

Amatorii de jazz (şi nu mă refer aici la cei care cântă jazz ca nişte amatori) vor putea să-l reasculte pe Lucian Ban la Cluj, la Teatrul Maghiar de Stat, pe data de 1 decembrie, ora 20. Concertele pianistului clujean au adus întotdeauna pe scenă nume importante ale jazzului american. Cei care l-au vazut pe Alex Harding şi al său Tuba Project cu siguranţă nu vor uita acele concerte prea curând. Din păcate acele concerte s-au ridicat la un înalt nivel valoric datorită muzicienilor invitaţi, şi mai puţin lui Lucian Ban. Pe 1 decembrie vom avea din nou ocazia să ascultăm nume consacrate ale jazzului, precum Abraham Burton, Brad Jones şi Eric McPherson. Această componenţă este deja un argument suficient pentru a vă convinge să mergeţi la acest concert, indiferent de forma în care va fi Lucian Ban de ziua naţională.

Cluj – Kolozsvár: memorii ireconciliabile?- de Edit Szegedi

Cele două nume din titlu se referă la două epoci reflectate de cele două denumiri oficiale ale oraşului: Cluj stă pentru perioada de după 1918 (exceptând anii 1940-1944), în timp ce Kolozsvár stă pentru oraşul de până la 1918. Însă, spre deosebire de jurnaliştii occidentali, nu voi vorbi despre „fostul Kolozsvár“, deoarece numele maghiar al oraşului este folosit chiar oficial, la fel cum numele german Klausenburg este în uz, chiar dacă populaţia germană este foarte mică.

De mai mult de un deceniu viaţa cotidiană la Cluj a devenit un fenomen greu de înţeles pentru locuitorii altor oraşe precum Braşov, Sibiu sau Reşiţa. Există subtilităţi pe care cei din afara Clujului nu le pot desluşi, aşa cum înainte de 1898 cei străini de oraş nu înţelegeau denumirile străzilor. Unul dintre aceste aspecte de neînţeles este atitudinea cu care sunt tratate cele două echipe de fotbal ale oraşului, U şi CFR. Nu este vorba de rivalitatea normală dintre mai multe cluburi sportive, existentă în toată lumea şi care se manifestă inclusiv prin violenţe stradale, ci de tratarea celor două cluburi în termeni de autenticitate şi legitimitate istorică: doar unul dintre cluburi are legitimitate istorică, doar acesta reprezintă tradiţia oraşului, nu poate fi loc pentru două echipe în oraş. Dincolo de aspectul mai degrabă frivol al rivalităţii extra-sportive, proclamarea sau negarea autenticităţii şi legitimităţii istorice a celor cluburi exprimă, după părerea mea, conflictul dintre memoriile istorice ale Clujului.

Recomandări bonţidene:

Vineri, 26 Noiembrie,ora 19 Casa de Cultură a Studenţilor,
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Dirijor: Eckart Hübner (Germania)
Solist: Sergiu Cârstea
În program:
F. Schubert – Uvertura Rosamunda, op.26
JH. Tomasi – Concert pentru trompetă
P.I. Ceaikovski – Simfonia a 4-a în fa minor, op.36

Sâmbătă, 27 Noiembrie, Teatrul Maghiar Cluj În noua sală studio 20:00 Peca Ştefan, Andreea Vălean, Radu Apostol, Gianina Cărbunariu: Roşia Montană
PREMIERĂ
Cu supratitrare în limba română

Cinemateca TIFF - Cinema ARTA - intrare liberă

Obişnuindu-vă cu aducerea în vedere a unor evenimente şi acte culturale de calitate fruntaşă, Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni recomandă cinefililor şi nu doar lor, CINEMATECA TIFF, la CINEMA ARTA.
in fiecare joi, in perioada 21 octombrie – 23 decembrie 2010, h20.00

Intrarea libera !
Program:

21 octombrie – Grasii / 28 octombrie – Palme albe / 4 noiembrie – Film surprize / 11 noiembrie – Smecherii / 18 noiembrie – Il Divo / 25 noiembrie - Viata e in alta parte / 2 decembrie – Altiplano / 9 decembrie – Fiii Cubei / 16 decembrie – Forever Blues / 23 decembrie – Navidad

Update: Organizatorii au modificat programul si au suplimentat numarul de filme. Astfel, programul pentru perioada urmatoare incepe de la orele 18 si arata asa:

CODUL LUI JAN BZ

După întrunirea câtorva comisii, după aprobarea proiectului de alte câteva comisii şi în urma unui vot atent supravegheat şi selecţionat, s-a hotărât înfiinţarea unei filiale a Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni în Buzău.
Redăm cu maximă fidelitate necenzurată comunicatul preşedintelui filialei de la Buzău:

„Primele mele rânduri în cadrul primului meu descălecat literar în Bonţida sunt acestea:

Titlul: Codul lu Jan Bz
Motto : Plagiatori din toate colţurile, adunaţi-vă!

Acum încep

O istorie la mai multe mâini - de Ioana Manta Cosma

"Meeting" de Raluca Iov http://ralucaiov.blogspot.de/

Zi cenuşie. Pot să-i spun şi de cenuşă, aseară am ars toate lemnele din apartament ca să ne încălzim. Deci e o zi de cenuşă. Jar nu mi-a mai rămas; dar cine mai are forţe latente în lumea asta, să ridice mâna sus! Jar nu mai găseşti în nicio casă. Da, mi-am pierdut speranţa, sunt un om de cenuşă. Azinoapte nu am mai avut timp să scriu în jurnal, pentru că am avut musafiri. Am stat la un pahar de vin şi nişte fursecuri de casă (şi un Bartok pe fundal, recunosc) cu un coleg de serviciu, care ne-a vizitat. Familia lui e compusă dintr-o soţie cu două aluniţe pe frunte (citiţi: în frunte), un băiat de aceeaşi vârstă cu fetiţa mea, Ecaterina (de unde vine şi compatibilitatea dintre mine şi colegul meu), o cameră la demisol, 2 fotolii şi 3 scaune, un serviciu de cafea şi 1 pachet de unt (spre deosebire de familia mea care e alcătuită şi divizată pentru o jumătate de pachet de unt). Restul, care e trecut tot pe numele lui, este de decor. Câine n-are. Nici eu nu am, deşi tare mi-aş dori.

Recomandarea cinefilă - The Cook, the Thief, His Wife & Her Lover

Un film, locul unde cărţile sunt devorate nu numai prin lectură, ci şi la cină. Atenţie, cartea preferată poate deveni obietul de tortură pentru unul din noi, mai ales dacă ea vorbeşte despre o revoluţie sângeroasă franceză (română, de ce nu ?).
Veţi întâlni lumea bună, despiritualizată, incultă, ignorantă, vulgară, criminală. Imaginea dictatorului. Hrana care ne consumă. Victimele torţionarului răzbunându-se. Câteva tablouri celebre. Pasiunea pentru cărţi. Raiul bibliotecii vs. Iadul-celor-fără-cărţi.
Într-un cuvânt, decor, simbol, culoare, sunet, se-ngână şi-şi răspund.
Ioana Manta Cosma

Recviem pentru o doamnă - 3 ani fără Croco

Dat fiind că azi se împlinesc aproximativ trei ani de la mazilirea unui "loc al memoriei" pentru boema clujeană, la iniţiativa dnei. Edit Szegedi, preşedintă a Comisiei pentru Dialog cu Memoria Comunităţii Săseşti şi Nu Numai, reedităm un text de mare profunzime:
"A plecat o mare doamnă printre noi. Avea 47 de ani împliniţi, nenumăraţi iubiţi, mulţi copii, multe prietene fidele. S-a născut la sfârşitul unui deceniu de teroare şi la începutul unui deceniu care promitea multe şi care a trezit speranţe şi iluzii, atât de amar trădate de marea politică. A fost o adolescentă şi tânără urâţică, săracă şi cam puţea, căci nu se găsea săpun decât la negru. A cam decăzut la maturitate şi pe la 40 de ani a înflorit. A fost însă întotdeauna o mamă iubitoare şi generoasă pentru copiii reuşiţi şi pentru cei rataţi ai urbei.

Râsul din noi

În această subtilă zi de toamnă am avut plăcerea să intervievăm pe membrii Comisiei pentru Ironie şi Limbaj Esopic, dl. Karl Max, preşedinte, şi dna. Elena din Trojan. Deşi sunt renumiţi pentru discreţia şi modestia lor, datorită grosolanelor noastre insistenţe cei doi au acceptat să se lase fotografiaţi, pentru a demonstra încă o dată că nu au nimic de ascuns publicului larg. În cele ce urmează redau o primă parte a interviului.
Reporterul: Dle Karl Max care este în viziunea dumneavoastră rolul Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni şi cu ce gând v-aţi înhămat la acest proiect?
Karl Max: Liga are rolul de a apropia pe toţi cei cu vocaţie bonţideană, pe cei cu convingeri şi vederi bonţidene şi încrezători în valorile bonţidene. Este un proiect abia început care se derulează, deocamdată pe două direcţii majore: Prima este Subzistenţa prin Cultură, Punerea pe gânduri; iar a doua este Demascarea Râsului din noi. Trebuie combătut imperialismul băşcăului, domnule. Nu se mai poate. După cum vedeţi mi-au ieşit deja peri albi de la atâta grosolănie şi mahala. M-am înregimentat în această ligă datorită simţului..
Rep.: Datoriei!
Karl Max: Nu! Nu! Al umorului! Eu sunt responsabil cu propaganda umoristică, esopică.
Rep. Şi care este mai exact activitatea dumneavoastră?

ETNOLOGIE: TRADIŢIE ŞI ŞPRIŢ

        Prafrazând titlul unui mai vechi articol al lui Andrei Pleşu – „Geopolitică şi şpriţ”, în care, pornind de la ideea de şpriţ, vorbea despre situaţia geopolitică a României, crăcănată între două spaţii culturale diferite: Europa Centrală şi Balcanii; vreau să arunc o scurtă privire în desişul „tradiţiilor populare” şi traiul lor boem în contemporaneitate. Metafora şpriţului îmi pare că se verifică şi în cazul lor, doar că de data asta proporţia apei e atât de mare încât din tărie, din esenţa băuturii rămâne o vagă aromă. „Tradiţiile populare” atât de dragi prezentului au ajuns atât de şpriţuite încât doar cei ce se îmbată cu apă-chioară le mai pot lua în serios, sau bineînţeles larga categorie a ipocriţilor şi demagogilor. Naivii, cred eu, sunt în alt sector. Acum după aceste afirmaţii uşor stridente vă rog să-mi permiteţi să nuanţez şi să argumentez cele scrise:

         În societăţile contemporane sunt o mulţime de „tradiţii” pe care obsrevatori insuficient documentaţi sau înadins înşelaţi le iau drept „tradiţii populare originale”, autentice, când ele sunt constructe artificiale şi recente, produse de procesul numit folclorizare. Prin acest proces se poate înţelege transpunerea tradiţiei populare originale prin una dintre următoarele căi, practici:

Recomandare jazzistica - Woody Shaw, Anthony Braxton - Iron Man

Responsabilul cu propaganda jazzistică vă recomandă pentru astăzi albumul Iron Man, realizat de tandemul Woody Shaw & Anthony Braxton. Cei doi muzicieni sunt printre cele mai importante figuri ale jazzului postbop (sau hardbop dacă preferaţi) ale anilor ’70-’80. Stilul promovat pe acest album se revendică de la moştenirea coltrane-iană, asumată de Shaw şi Braxton şi continuată (cel puţin de Braxton, pentru că Woody Shaw moare din păcate prematur) până la ultimele consecinţe. Un album a cărui muzică ţâşneşte cu o energie formidabilă.

Anthony Braxton despre Woody Shaw :
http://www.youtube.com/watch?v=Qia2PwEo7WU

Woody Shaw în interviuri :
http://jeffhelgesen.blogspot.com/2010/10/me-woody-shaw-coda-magazine-1976.html#more

Link pentru a descărca albumul :
http://farofamoderna.blogspot.com/2007/11/iron-men-woody-shaw-anthony-braxton.html
Recomandat de Theodor Constantiniu - membru fondator al Ligii Oamenilor de Cultura Bontideni

Conferinţa Naţională TEXT ŞI DISCURS RELIGIOS EDIŢIA A III-A

Organizată la Iaşi în 12-13 Noiembrie 2010, a III-a ediţie a Conferinţei Naţionale "Text şi discurs religios", a reuşit să adune un număr mare de specialişti ai lumii universitare româneşti. Pe parcursul celor două zile au fost susţinute o serie de comunicări, aducând-se în discuţie aspecte interesante şi oferind noi viziuni şi modele analitice.
Fără a ne pierde în detalii, menţionăm reprezentarea Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni de către istoricul de artă Valentin Trifescu, care a vorbit despre "Mesajul bisericilor cneziale din Ribiţa şi Crişcior" pornind de la premisa că vizualul poate fi înţeles ca o formă de discurs. Punând accentul pe particularităţile diferitelor geografii artistice, istoricul a oferit o cheie de intrare în lumea transilvană medievală.
Pentru cei curioşi să afle mai multe despre acest eveniment accesaţi http://www.cntdr.ro/

Descălecare la Sic

Nucleul dur al Comisiei de politică externă, compus din Theodor Constantiniu, Valer Simion Cosma, Valentin Trifescu ( întors de urgenţă de la Iaşi de la ediţia a III-a aConferinţei Naţionale „Text şi Discurs religios”pentru a participa la şedinţă) şi Bogdan Butiulcă (prezent prin intermediul telefonului, problemele organizării filialei bistriţene nepermiţându-i să se deplaseze) s-a întrunit în regim de urgenţă la sediul Ligii dimineaţă, la prima oră. Marea problemă pusă pe tapet a fost stabilirea unor punţi de legătură care să permită dialogul real şi schimburile culturale veritabile, cu conservatoarea comunitate sicană. În acest sens s-a hotărât pedalarea de urgenţă spre Sic pentru a prezenta mesajul intercultural promovat de Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni. Această comunitate încearcă să saboteze cursul aşa-zis firesc al istoriei, reprezintă un punct greu accesibil, mai ales atunci când o iei pe scurtături.
Veritabil traseu iniţiatic, drumul spre Sic ne-a revelat încă o dată faptul că lucrurile trainice se fac numai cu stăruinţă şi sudoare. Un fapt esenţial în desfăşurarea misiunii, cu o mare încărcătură simbolică, l-a reprezentat consubstanţierea cu apa locului, de la fântâna din sat.

Astrologie şi Destin la Valea Fiadului

Cum lucrurile bune se fac în timp, membrii de bază ai Ligii au avut numeroase discuţii pe marginea proiectului. Un exemplu e dezbaterea de la Fiad, unde s-au pus în discuţie diferite variante de lucru. Însă nu s-a putut ajunge la un numitor comun decât în urma unor întruniri ulterioare. Rămâne totuşi în memoria participanţilor, fascinanta expunere "Astrologie şi Destin în mileniul III"a domnişoarei Otilia Badea. După ce a trecut în revistă diferite teorii mai bine sau mai slab argumentate a analizat pe larg conceptul de "pneuma", fundamental în înţelegerea astrologiei. Subliniind rolul major al astrologiei în lumea medievală s-a apropiat de epoca prezentă pornind de la o mare întrebare: "Care este fundamentul astrologiei şi al magiei după revoluţia coperniciană?" Atenţionând asupra gradului ridicat al imposturii multor astrologi şi ghicitori a arătat anacronismul şi frivolitatea multor locuri comune din teoriile astrologice contemporane. Totuşi, a conchis domina sa, nu trebuie să discredităm o ştiinţă cu o vârstă venerabilă şi cu atâţia reprezentanţi de marcă de-a lungul timpului, doar pentru că azi e discreditată de anumiţi impostori.

Antecedente

Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni a apărut în urma unor reuniuni la conacul intercultural Cosma din Bonţida, a unor oameni preocupaţi de viaţa culturală, ştiinţifică şi dornici să dea un imbold cunoscuţilor şi necunoscuţilor în sensul unui dialog detaşat şi fructuos. La prima întâlnire profesorul Valentin Trifescu a vorbit despre rafinamentul muzicii ţărăneşti din zona Bonţidei, despre influenţa exercitată de activităţile muzicale de la castelul Banffy asupra muzicanţilor şi a exemplificat toate aceste observaţii prin audiţia unor înregistrări.
Următoarea întâlnire i-a alăturat pe istoricul Nicolae Emilian Bolea, istoricul de artă Gabriela Rus, profesorul Valentin Trifescu, Octavian Ilieşiu, muzicologul Theodor Constantiniu şi soţii Cosma, gazdele. După discuţiile despre activitatea fiecăruia, Valentin Trifescu a prezentat volumul colectiv coordonat de dânsul, volum ce reuneşte o serie de comunicări ţinute în cadrul primelor trei ediţii ale Şcolii deVară pentru Dialog Intercultural: Diva Deva. În acest prim volum au publicat: istoricul de artă Gheorghe Mândrescu, prof. univ. Pavel Puşcaş, regretatul muzicolog Francisc László, prof. univ. Pasquale Fornaro, Giordano Altarozzi, fostul director cultural la Consiliul Europei, Catherine Roth, François Bréda, Raoul Weiss ş.a.
Aceste seri de discuţie şi dezbateri, au fost încununate de reuniunea din actualul sediu al filialei Cluj, unde sub patronajul dlui doctor Bogdan Butiulcă, s-a elaborat faimosul pamflet ce a paralizat timp de 5 zile activitatea ştiinţifică din cadrul Şcolii Doctorale de Istorie Cultură şi Civilizaţie, şi a dus, fără a fi fost premeditat, la demisia actualei conduceri în urma reacţiei infantile a unor rprezentanţi.
Un alt moment-cheie a fost conferinţa "Transilvanismul"susţinută de istoricul literar Dávid Gyula în cadrul cercului Europa Noastră, conferinţă ce a evidenţiat existenţa unui public dornic de astfel de evenimente.
După toate acestea s-a hotărât înfiinţarea aşezământului cultural, pentru a da un plus deorganizare şi rigoare.

Critică de jazz sub patronajul Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni

Invităm iubitorii de jazz să acceseze blogul www.jazzdeadreptu.wordpress.com, un produs al mediului cultural bonţidean. Theodor Constantiniu, editor al blogului, vă ţine la curent cu ultimele apariţii în peisajul jazzistic autohton. De asemenea puteţi vedea şi expuneri critice ale unor albume etno-jazz mai vechi, consacrate de trecerea timpului.
Lectură plăcută!

PRECIZARE

Deşi sediul Ligii Oamenilor de Cultură Bonţideni are adresa , str. Mihai Eminescu, Bonţida jud. Cluj, nu recomandăm canonizarea poetului Mihai Eminescu!
În caz că totuşi aceasta se va produce, canonizarea nu va fi recunoscută de noi, aşa cum nu recunoaştem nici canonizarea lui John Coltrane.