Ştiinţa astăzi. Primul număr Acta Musei Plagiensis a apărut

     După cum v-am promis la începutul săptămânii în curs, primul număr al publicaţiei ştiinţifice Acta Musei Plagiensis a apărut şi-şi croieşte încet drum către calculatoarele dumneavoastră. În curând va apărea şi primul supliment al respectabilei publicaţii. În cele ce urmează redăm nota editorilor şi cuvântul înainte, convinşi fiind că aşa o să reuşim să atragem atenţia asupra unui complex fenomen socio-cultural reprezentativ pentru lumea academică autohtonă. Nu ezitaţi să descărcaţi, lecturaţi şi plagiaţi materialele cuprinse în revista noastră. De asemenea, aşteptăm în continuare contribuţiile dumneavoastră, pentru că aşa cum specifică şi revista, Acta Musei Plagiensis apare ori de câte ori este nevoie! Revista circulă pe facebook în format pdf, poate fi descărcată de aici şi începând de săptămâna viitoare o puteţi consulta şi în format paperback.

 

NOTA EDITORILOR

          Pornind de la premisa democratică, gracchus-babeufiană, că orice cetăţean are obligaţia morală să publice în decursul vieţii sale măcar un articol ISI, am lansat această revistă prin intermediul căreia ne propunem să venim în ajutorul atât tinerilor cercetători vânători-culegători de punctaje, cât şi universitarilor consacraţi, care încălzesc cu ale lor commpetente fese cel puţin două scaune academice.

          Această iniţiativă a răsărit din frustrarea, disperarea, invidia şi lenea funciară a unui comitet de redacţie improvizat şi coagualat de incapacitatea de a răzbate pe cont propriu în această veritabilă şerpărie academică autohtonă. Fiind încurajaţi de către magiştrii noştri că munca cinstită, efortul intelectual dezinteresat, pasiunea pentru adevăr, dedicaţia şi abnegaţia depuse în slujba Adevărului, constituie premisele şi temelia de nezdruncinat a unei cariere profesionale oneste, am urmat cu stricteţe, pe parcursul ultimilor ani, povaţa lor. Frecventând şi acomodându-ne cu operele unor remarcabili teoreticieni ai discursului precum F. De Saussure, M. Foucault, R. Barthes, H. White, Fr. Ankersmit, A. Munslow şi D. Roxin, am realizat că sfaturile părinţilor noştri spirituali nu sunt decât metafore, construcţii discursive menite a ascunde adevăruri mult mai profunde pe care nu le vom deconspira aici; îi invităm pe cititori să le dibuie prin intermediul propriului lor filtru critic – sau pe propria piele.

Cu vânt, înainte!

dr. Victor-Viorel Ponta

          Aşa cum generosul meu magistru, prof. univ. dr. (şi vânător de marcă) Adrian Năstase – care în clipa de faţă îşi rotunjeşte cariera la o prestigioasă Universitate de lângă Bucureşti – m-a remarcat şi m-a susţinut fără rezerve în anii de început ai carierei mele ştiinţifice, şi eu la rândul meu nu pot fi indiferent faţă de problemele şi greutăţile cercetării şi culturii autohtone. Prin urmare, în calitatea mea de prim reprezentant al puterii executive în stat, îmi arog postura de Mecena atât de adecvată mai ales acum, în contextul reprezentat de desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Astfel, salut călduros şi sprijin material (evident, nu doar din excedentul bugetar, ci şi din acciza recent percepută pe carburanţi) excelenta iniţiativă a tinerilor outsideri neamploaiaţi universitari din Cluj, un demers menit să rezolve definitiv absolut toate problemele, dilemele, neajunsurile şi sovăielile Ştiinţei româneşti contemporane – mai pe scurt, să îngroape ştiinţa în ştiinţă.

            Personal, consider că această inițiativă încununează un lung șir de măsuri de redresare a stării jalnice a cercetării romîneşti pe care Guvernele Ponta I, Ponta II şi Ponta III, etc. le-au adoptat și implementat pe parcursul ultimilor doi ani:

1. Numirea unor miniştri performanţi în domeniile Educaţie, Cultură şi Cercetare – Ştefania Duminică, Ioan Mang, Corina Dumitrescu, Liviu Pop, Andrei Marga, Daniel Barbu, Gigel Ştirbu, Mihnea Costoiu și Remus Pricopie;

2. Reorganizarea Institutului Cultural Român şi stoparea scurgerii de bani către festivaluri lipsite de relevanţă culturală – gen TIFF, ASTRA, etc.;

3. Redistribuirea fondurilor în domeniul cercetării;

4. Aşezarea pe baze eficiente a comisiilor de anchetare a plagiatului şi a CNATDCU;

5. Reorganizarea UEFSCDI;

6. Depolitizarea şi repoziţionarea ideologică (şi partinică) a IICCMER (urmând principiul sănătos „ai noştri sunt cel puţin la fel de buni ca ai lor”).

Sunt convins că această nouă publicaţie va reuşi să coaguleze nume consacrate sau în curs de consacrare din variate domenii ştiinţifice şi că va insufla un spirit inovator şi renovator, pragmatism şi oportunism în rândul oamenilor de cultură autohtoni. De asemenea, sunt convins că din rândul celor care vor profita de şansa pe care această revistă ştiinţifică le-o oferă se va recruta viitoarea elită politică şi culturală a României.

           Mărturisesc că nu m-aş fi căcat pe mine de atâta entuziasm în faţa acestui demers, dacă naşul meu, ambasador George-Cristian Maior, director al Serviciului Romîn de Informaţii, nu mi-ar fi dat asigurări concrete, în baza unor informări doar de el cunoscute, că aceşti tineri sunt pe deplin îndreptăţiţi să-şi revedice şi ei, la rândul lor, partea lor de ciolan academic.