Treceți la conținutul principal

Conferințele de vară de la Telciu, ediția a II-a 25-26 iulie 2013


     
      ”Ai carte, ai parte!” e o vorbă de duh ce izvorăște din înțelepciunea țărănească, extrem de utilizată de către semenii noștri, în general pentru a sublinia importanța învățăturii, a educației. La origine avea cu totul altă semnificație, fiind vorba de o trimitere la ”carte” ca document, țâdulă prin care cineva își justifica partea, proprietatea. Înțelesul acestei sintagme este mai puțin important în contextul de față când a avea carte nu mai implică automat a avea parte. În schimb, un lucru e sigur: pe 25-26 iulie a.c. avem parte de ”Carte” la Telciu și Runcu Salvei în cadrul celei de-a doua ediții a ”Conferințelor de vară de la Telciu”. Carte-Cunoaștere-Putere. Rolul cărții în societate de la Biblie la Pagini Aurii este tema acestei ediții, iar în cuprinsul celor două zile vor fi susținute o serie de comunicări și dezbateri științifice menite să dezvăluie complexitatea raportului cuprins în titlu, printr-o abordare multi- și interdisciplinară. Tot în cadrul acestei ediții va fi lansat și volumul care cuprinde o bună parte din lucrările prezentate la prima ediție.
         Spiritul critic, dialogul și abordările diversificate vor buntuzi preț de câteva zile coregrafia folcloristică și atmosfera pastorală post-romantică în care pare adâncită viața culturală a fostului district grăniceresc năsăudean. La aceasta vor contribui, în primul rând, participanții la ediția din acest an a conferințelor care au debutat entuziast vara trecută. Nume consacrate în mediul cultural autohton, precum: Alin-Mihai Gherman, Valeriu Gherghel, Edit Szegedi, Alina Branda, Ionuț Costea, Anca Elisabeta Tatay și Nicolae Bosbiciu, alături de cercetători din generația recentă, Valentin Trifescu, Ioana Manta Cosma, Otilia Constantiniu, Adina Epure, Ioana Cozma, Felician Velimirovici, Bogdan Vlad Vătavu, Cristian Lupu, Ella Laslo Stiniguță și Patricia-Ioana Suleap, cărora li se alătură invitata noastră din acest an, Susann Goldstein de la Simon-Dubnow-Institut für jüdische Geschichte und Kultur, Universität Leipzig, vor da consistență acestui eveniment. Ambițiile cărturărești, în care se înrădăcinează acest fapt cultural, ale unor tineri doctoranzi întruneau toate datele necesare încremenirii într-un proiect euforic profilat în discuțiile ”deviaționiste” purtate într-o cafenea studențească (asemeni multor altora) dacă nu am fi beneficiat de deschiderea și sprijinul unor oameni precum Sever Mureșan (primar jazzofil al comunei Telciu) sau Vasile George Dâncu (director al editurii Eikon).
           Cu speranța că și prin această ediție vom reuși să demonstrăm (măcar în parte) că lumea satului poate străluci și prin altceva decât prin mărgelele cusute pe straiele țărănești, invităm pe cei interesați să asiste la comunicările ce vor fi susținute în cadrul evenimentului prezentat.



                                             Program



Miercuri/Wednesday 24.07.2013

20:30 Cina Inaugurală la restaurantul „La Trei Stejari” din localitatea Telciu./Inaugural dinner at “La Trei Stejari” restaurant in Telciu.

Joi/Thursday 25.07.2013
Sala de Conferinţe a Primăriei Comunei Telciu/Conference room in the village hall from Telciu
9:30Cafea/Coffee
10:00Scurt Cuvânt de bun venit/A few welcoming words: ing. Sever Mureșan (primar al comunei Telciu) și Valer Simion Cosma (organizator)


Sesiunea I/1st Session
Moderatori/Moderators: conf. univ. dr. Edit Szegedi
Valer Simion Cosma (organizator)


10:10 – prof. univ. dr. Alin-Mihai Gherman, Facultatea de Istorie și Filologie, Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia – O carte care a făcut istorie.
10:50 - conf. univ. Edit Szegedi, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Femeia, literatura și puterea în Transilvania premodernă. Cazul principesei Lorántffy.

11:30Pauză de cafea/Coffee break

11:45 – conf. univ. dr. Ionuț Costea, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj – Ideologie şi putere in Transilvania. Epoca lui Gabriel Bethlen (1613-1629).
12:20Susann Goldstein, Simon-Dubnow-Institut für jüdische Geschichte und Kultur, Universität Leipzig – Different but Similar. The diaries of Mihail Sebastian and Viktor Klemperer.

12:50Concluzii/Conclusions


13:15 - Prânzul la restaurantul „La Trei Stejari” din localitatea Telciu./Lunch at „La Trei Stejari” restaurant in Telciu.


Sesiunea a II-a/2nd Session
Moderatori/ Moderators: conf. univ. dr. Alina Branda
Valentin Trifescu

15:00Ioana Cozma, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj/Paris IV Sorbonne - Relaxare activă sau control? Cartea în primii ani ai regimului de democrație populară.
15:30Patricia-Ioana Suleap, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Între credinţă şi magie: două perspective asupra bibliomanţiei.
16:00Otilia Constantiniu, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Culegerile de folclor muzical ca formă de cunoaștere şi legitimare a națiunii române.


16:30 – Pauză de cafea/Coffee break


16:45 - Ella Laslo Stiniguță, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Dai voința, iei puterea” : Cartea de rugăciuni – de la obiect de cult la talisman.
17:15 - Cristian Lupu, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Imaginea Ungariei în manualele şcolare româneşti din Transilvania. 1868-1918.
17:45 Valer Simion Cosma, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj – Preotul, tămăduirea şi Cartea în lumea ţărănească din Transilvania secolului al XIX-lea.
18:15 - Concluzii – Dezbateri/Conclusions – Debates
20:00Cina la la restaurantul „La Trei Stejari” din localitatea Telciu./Dinner at “La Trei Stejari” restaurant in Telciu./


Vineri/ Friday 26. 07. 2013
Sala de conferinţe a Primăriei comunei Runcu Salvei/Conference room in the village hall from Runcu Salvei

9:00 – Plecarea spre Runcu Salvei/Departure to Runcu Salvei

9:30Cafea/Coffee
10:00 – Scurt Cuvânt de bun venit/A few welcoming words: Anchidim Pavelea (primar al comunei Runcu Salvei) și Vasile George Dâncu ( editura Eikon, co-organizator)


Sesiunea a III-a/3nd Session
Moderatori/ Moderators: conf. univ. dr. Ionuţ Costea,
Nicolae Bosbiciu (organizator)


10:10 – conf. univ. dr. Alina Branda, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Elitele culturale româneşti din perioada interbelică şi experienţa americană. Câteva consideraţii.
10:50lector univ. dr. Valeriu Gherghel, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași - Crux interpretum.

11:30 - Pauză de cafea/Cofee break

11:45 – profesor Nicolae Bosbiciu, Colegiul Naţional “George Coşbuc” Năsăud/Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Literatura puterii şi puterea literaturii : o analiză a piesei Batum de Mihail Bulgakov.
12:30dr. Anca Elisabeta Tatay, Biblioteca Academiei Române, Cluj/Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia - Influenţa gravorului vienez Blaschke János (1770-1833) asupra graficii din cartea românească veche de la Buda.

13:15 Concluzii/Conclusions
13:30Prânzul /Lunch


Sesiunea a IV/4th Session
Moderatori/ Moderators: dr. Anca Elisabeta Tatay
Ioana Manta Cosma


15:00Felician Velimirovici, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Simbolul cărţii în cultura politică a comunismului internaţional în secolul XX. De la ABC-ul comunismului la Operele lui Ceauşescu.
15:30Ioana Manta Cosma, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Cartea, statuia autorului său. Jurnalul lui Camil Petrescu (1927-1940).
16:00Adina Epure, I.N.A.L.C.O., Paris - QUINO – BD şi Puterea.

16:30Pauză de cafea/Cofee break


16:45Valentin Trifescu, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj/Faculté des sciences historiques, Université de Strasbourg - Inventarea spaţiului alsacian în cărţile de istoria artei din prima jumătate a secolului al XX-lea.
17:15Bogdan Vlad Vătavu, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj - Criminalitatea în literaturea de călătorie a secolelor XVIII şi XIX privind ţările române.


17:45 – Concluzii/Conclusions


18:30 – Deplasare spre Telciu/Departure to Telciu


20:00Cina la restaurantul „La Trei Stejari” din localitatea Telciu/Dinner at the „La Trei Stejari” restaurant in Telciu.


Sâmbătă/Saturday 27. 07. 2013


10:30 – Excursie la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi.






Comentarii

  1. Nem bármilyen kérdése van!

    RăspundețiȘtergere
  2. D-nule Primar Sever Mureşan: Nu ştiu cine va aceste conferinţe ungureşti la Telciu acolo unde nu este "picior de ungur"; Eu pun pariu că cineva va forţat să accepaţi aşa ceva la Telciu! Dacă ar ştii săracii consilieri pe ce se duc banii saracilor telceni,eu nu cred că ar fi de acord. Dacă ar fi ştiut săracii eroi traşi pe roată ca Tănase Tudoran de la Bichigiu,sau spânzuraţi ca eroii Vasile Oichi de la Telciu,Grigore de la Zagra sau Vasile de la Mocod că dvs.găzduiţi urmaşii celor care i-au schingiut,v-ar pune în locul lor. Cum veţi mai da faţă cu oamenii din sat,cu votanţii dvs. de la PUNR,care v-au ales primar prima dată,la Telciu,apoi i-aţi abandonat şi aţi fugit la PDL,iar acum organizaţi conferinţe cu pretinii dvs:edith segedi,sussan goldstein,ella laslo,elyzabeta totoy,alin german,valeriu ghergheli,patricia sulea sau românii velirimmovici sau lupu care vor discuta `deviaţionist` despre:Femeia, literatura și puterea în Transilvania premodernă. Cazul principesei Lorántffy.(probabil fică a Telciului),despre Ideologie şi putere in Transilvania. Epoca lui Gabriel Bethlen (1613-1629),probabil fiu al Telciului;despre and Viktor Klemperer.(Probabil din poeziile lui Coşbuc,că tot a făcut şcoala primară în Telciu!);despre „Dai voința, iei puterea”(se referă la dvs.probabil sau la consilieri?!);despre piesa Batum de Mihail Bulgakov.(probabil asemănător cu piesele lui Liviu Rebreanu!);sau despre Influenţa gravorului vienez Blaschke János (1770-1833) asupra graficii din cartea românească veche de la Buda(săracii telceni cum au ştiut ei de aceste grafici din cartea românească);sau despre:QUINTUS – BăsescuD şi Puterea( saracii telcenii care nu au lumină sau asfalt în faţa porţii,sau măcar în crucea uliţii,ar şti unde este puterea!) sau despre:Inventarea spaţiului alsacian în cărţile de istoria artei;Criminalitatea în literaturea...privind ţările române. DE CE NU AŢI LĂSAT ACESTE CONFERINŢE SĂ LE ŢINĂ D-NUL PRIMAR PAVELEA SAU D-NUL DÂNCU LA RUNCUL SALVEI,CU BANII LOR,PENTRU CĂ EI NU MAI AU DE ASFALTAT NIMIC,PENTRU C[ AU ASFALT PÂNĂ LA EŞIREA DIN SAT; DAR CRED CĂ LE-AU FOST FICĂ DE RUNCANI ŞI V-AU TRAS O ŢEAPĂ DVS.! De ce nu au făcut aceste prelegeri în Bonţida? Păi vă spun eu de ce! Că primarul de acolo nu mai are bani că şi lui i-au păpat aceşti propovăduitori cu Castelul Banfi.Eu sper că veţi anula aceste cheltuieli ruşinoase,ori să lipsiţi de la ele ori să le spuneţi:"ciocul mic" iar la anul dvs.şi Dâncu să le vorbiţi despre:cea scris Andrei Mureşianu,George Coşbuc,Liviu Rebreanu,Ion Pop-Reteganul,Luca Onul,Gelu Vlaşin,etc. Iar pe musafiri să-i duceţi la marea noastră biserică să se roage pentru odihna sufletului celor ce s-au jertfit pentru eliberarea poporului român de sub ocupaţia romană,otomană,habsburgică,honveză,fascistă,hitreristă,etc.Iar când treceţi pe lângă Monumentul eroilor din primul război mondial să depună o coroană de flori şi să se închine cu respectmcă datorită celor căzuţi pot ei mânca si bea şi pot ţine consfătuiri! IN VECI AMIN!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ilustrului "patriot" agramat,
      Domnule Annonymus (bănuiesc că sub influenţa covârşitoare a operei cronicarului anonim aţi hotărât să o daţi anonimă),
      În calitate de administrator al acestui blog şi organizator al evenimentului în cauză, o să răspund punctual celor încropite în comentariul dvs. într-o limbă greu de descifrat. Vă iau punctual pentru că observ că aveţi probleme nu numai cu logica şi exprimarea, ci şi cu trecutul istoric la care faceţi referire (în privinţa problemelor de altă natură care reies din spusele dvs. las altfel de specialişti să se pronunţe şi să diagnosticheze)
      1. pentru un mare iubitor al românităţii şi al culturii române aveţi o exprimare extrem de nepatriotică şi total lipsită de reverenţă şi respect faţă de munca înaintaşilor care au trudit să pună ordine în limba şi gramatica română (de exemplu, cărturarii din Şcoala Ardeleană, şcoliţi la Buda şi Viena, sau generaţia cărturarilor romantici, despre care va vorbi şi domnul profesor Gherman). Nu mai pomenesc absenţa diacriticilor, o boală tipică pentru mulţi cruciaţi ai românismului, şcoliţi la şcoala propagandei ceauşiste.
      2. pomeneaţi de execuţia lui Atanasie Todoran şi a celorlalţi răsculaţi din Ţinutul Năsăudului, atribuind-o (probabil intenţionat) eronat maghiarilor. Să nu uităm că atunci era administraţie habsburgică (abia din 1867 este asociată şi Ungaria), reprezentată de generalul de tristă amintire, Buccow. Pe de altă parte, grănicerizarea faţă de care s-au opus cei executaţi, a devenit mai apoi mândria năsăudenilor care şi-au descoperit astfel virtuţile militare şi originile latine. Dar probabil e prea dificil pentru dvs. să procesaţi informaţiile livrate altfel decât sub forma deformată a propagandei.
      3. Pomeniţi o serie de scriitori şi poeţi pe care sunt sigur că nu i-aţi prea citit dar cu opera cărora vă place să vă împănaţi sporovăielile agramate şi calomnioase. Sunt curios ce poem preferaţi din opera contemporanului Vlaşin, sau ce părere aveţi despre "Banchetul metaforei" al lui Luca Onul. Sau dacă aţi citit primele scrieri (în maghiară) ale lui Rebreanu, publicate la Buda. Sau primele lui piese jucate tot la Buda.
      4. Că aţi pocit numele unor invitaţi pentru a le maghiariza şi astfel să vă confirmaţi obsesiile, ţine nu numai de educaţie ci şi de domeniul patologicului. Chiar dacă ar fi fost numai invitaţi maghiari, tot nu văd problema. Ar fi fost o mândrie pentru telceni că au reuşit să aducă universitari maghiari care să conferenţieze în limba română la Telciu, într-o manieră detaşată şi total străină de ura viscerală care în cazul dvs. ţine loc de cultură şi bună-creştere.
      5. Maghiari tot mai avem prin Telciu. Nu mulţi, dar sunt, aşa că ignoranţaşi lipsa de argumente vă sunt încă o dată evidenţiate.
      6. Legat de finanţare: de buget pentru cultură aţi auzit? Sau pentru dvs. cultura se rezumă la dansuri populare şi manele? Cu o astfel de gândire ca a dvs. Coşbuc, Rebreanu şi ceilalţi ar fi fost linşaţi demult. Culmea că tot cei care siluiesc limba română şi detestă actele de cultură se împopoţonează cu realizările altora.
      7. Despre realizările administraţiei locale n-are rost să mă chinui eu să vorbesc, când vorbeşte satul de la sine şi simpatia de care se bucură de ani buni primarul.
      8. Dacă tot aţi pomenit de Biserică şi rugăciuni, poate v-ar prinde bine o spovedanie şi câteva momente de reflecţie asupra iubirii aproapelui. Dar, la ce dovadă de educaţie daţi prin cel însăilate mai sus, sunt sigur că nici cu cateheza nu staţi mai bine. Hai noroc!
      P.S. Administraţia din Bonţida stă încă bine cu finanţele, la cum decurg asfaltările, pavările şi mai ales manifestările culturale, tot mai numeroase, mai consistente şi mai diversificate. Asta pentru că şi aici avem de-a face cu oameni luminaţi, nu îndobitociţi în ură şi întuneric precum dvs.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii