Treceți la conținutul principal

Antologia ruşinii – Scrisoare de felicitare adresată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară



Începând de astăzi, blogul nostru găzduieşte o nouă rubrică. Publicând, sau mai bine spus re-publicând în cadrul ei materiale, poezii, omagii, scrisori, în genere linguşiri semnate de intelectuali români în anii 1970-1980, am decis să o botezăm Antologia ruşinii, în memoria marelui intelectual anticomunist Virgil Ierunca. Considerăm că autorii textelor publicate aici, prin simplul fapt că le-au scris deşi ar fi putut alege la fel de bine sa nu o facă, au contribuit la construirea cultului lui Nicolae Ceauşescu şi au sprijinit, astfel, megalomania şi paranoia sa. Fără niciun fel de încărcătură patetică, ei au făcut cu putinţă răul. Chiar dacă, în arhitectura sistemului comunist, ei nu au reprezentat altceva decât nişte mici „şuruburi”, considerăm că Stalin a avut dreptate în mai 1946 când a subliniat, în faţa reprezentanţilor Armatei URSS, că marii generali şi comandanţii militari nu înseamnă nimic fără soldaţii obişnuiţi. Considerăm că autorii textelor ruşinoase ce vor fi reproduse aici sunt, folosind metafora lui Stalin, acei soldaţi de rând fără de care dictatura nu ar fi căpătat sinistrele aspecte pe care le cunoaştem. Inaugurăm rubrica prin publicarea scrisorii pe care un grup de istorici bucureşteni, în frunte cu directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei de Studii Sociale şi Politice de pe lângă CC al PCR i-au adresat-o lui Nicolae Ceauşescu la data de 26 ianuarie 1978.



Mult stimate şi iubite Tovarăşe Nicolae Ceauşescu,

        La 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară, Institutul de istorie „N. Iorga” Vă exprimă profunde sentimente de devotament şi recunoştinţă.
      Exponent al naţiunii române, afirmând prestigios România socialistă în lume, conducând cu înţelepciune destinele patriei, Dumneavoastră, Mult Iubite Tovarăşe Secretar General, Vă bucuraţi de stima şi dragostea istoricilor ţării.
       Prin gândul şi fapta Dumneavoastră ştiinţei istorice i s-a încredinţat sacra misiune de a regândi trecutul încercat de luptă al poporului nostru, neîntrerupta sa strădanie pentru afirmarea de sine, pentru apărarea fiinţei sale inalienabile.
       Indicându-ne calea ce trebuie s-o urmăm, ne-aţi îndemnat întotdeauna să aşezăm cercetarea pe temelia indestructibilă a adevărului istoric, dând acestuia şi respectării lui o valoare de axiomă. Ştiinţa istorică românească s-a reintegrat astfel străvechii tradiţii de învăţătoare şi educatoare a neamului.
      Istoria patriei – considerată în largul context al istoriei lumii, ca parte a acesteia – s-a confundat, la însufleţitorul Dumneavoastră imbold, cu însuşi patriotismul.
      La îndemnul Dumneavoastră, n-am rămas simpli slujitori ai unei ştiinţe abstracte, ci luptători ardenţi în slujba apărării drepturilor istorice ale ţării, ale demnităţii ei.
        Dragostea Dumneavoastră pentru patrie a dat o nouă dimensiune locului pe care istoria îl ocupă în societate, ea urmând să exprime pentru cei de azi ca şi pentru cei de mâine procesele unei evoluţii şi ale unei ascensiuni milenare.
    Ne-aţi îndemnat să fim mândri de trecutul nostru şi totodată ne-aţi demonstrat, nouă istoricilor şi întregii ţări, în ce măsură România socialistă de astăzi şi cea comunistă de mâine poate fi creatoare de istorie, poate contribui la mersul înainte al întregii umanităţi.
     Aţi îmbogăţit tezaurul de idei al istoriografiei româneşti prin analiza profundă a trăsăturilor specifice ale dezvoltării României, prin relevarea raportului dialectic dintre general şi particular în procesul devenirii istorice.
       În paginile operelor Dumneavoastră, istoria poporului român, a mişcării muncitoreşti şi socialiste, a Partidului Comunist Român au găsit o abordare adâncă, multilaterală şi înnoitoare, în egală măsură valoroasă contribuţie ştiinţifică şi mijloc de educaţie revoluţionară a naţiunii. Ne-aţi oferit astfel un exemplu strălucit de asociere a funcţiei de cunoaştere a cercetării ştiinţifice cu cea educativă şi mobilizatoare.
      Aţi reînviat în chip şi faptă pe marii voievozi şi domni de oaste, apărători curajoşi ai pământului strămoşesc în faţa năvălitorilor străini, pe marii luptători pentru emanciparea naţională şi socială a poporului român, le-aţi reîmprospătat amintirea în cugetul acestui neam şi aţi adăugat pildelor de vitejie şi de înţelepciune dintr-un trecut deopotrivă de bogat în vicisitudini şi fapte eroice, altele ce ne-au înfrumuseţat istoria şi ne-au întărit inimile.
       Institutul-pilot în domeniul cercetării istorice, Institutul de istorie „N. Iorga” Vă transmite urările sale de sănătate, viaţă lungă şi fericire spre binele patriei şi Vă înconjoară cu dragostea sa, cu deosebita sa stimă şi respectuoasa sa preţuire.


            Directorul Institutului de istorie „Nicolae Iorga”,
            Prof. Dr. Ştefan Ştefănescu, membru corespondent al Academiei R.S. România.



            

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii