Treceți la conținutul principal

Electric Castle - Electric Bonţida


            
                La Bonţida a început invazia! Autocarele transportă constant dinspre Cluj pâlcuri de melomani, curioşi şi neo-hippioţi şi-i depun undeva în apropierea castelului. Dinspre scenele instalate în ultimele zile în curtea castelului se aud sound-uri excentrice pentru o lume sătească adâncită în reverii muzicale preponderent etno. Micii întreprinzători locali (şi nu numai), căliţi într-ale comerţului capitalist, concretizează din plin această şansă de a creşte PIB-ul local, bucurându-se de orice gheşeft. Nici la târgul lunar nu s-a mai pomenit atât de multă lume (şi e doar prima zi, clasa muncitoare încă trudeşte prin corporaţiile de pe cuprinsul patriei) şi atât de diversă. Secole de interculturalism şi multiconfesionalism asumat şi practicat la firul ierbii sunt încununate în acest sfârşit de săptămână prin această electrizantă clelebrare a nuanţelor şi sunetelor.
                   Dar să revenim la ograda noastră.
Ad litteram vorbind, în ogradă se înalţă timid vreo 2 corturi, iar prin ungherele răcoroase ale conacului intercultural şi ale gospodăriei aferente au găsit sălaş câţiva habotnici ai festivalurilor electro şi consumatori de aer rural. Chiar ieri dimineaţă, împinşi de la spate de fiorul curăţeniei şi dereticării care cuprinde satul în preajma marilor praznice şi sărbători, am spălat geamurile dinspre stradă, să fim şi noi în rând cu lumea. Într-o atmosferă tipic presărbătorească, mulţi săteni şi-au primenit locuinţele, au pregătit camera dinainte şi, în general, camerele „de ţinut” pentru a putea primi oaspeţi cu ocazia festivalului. Ce se va întâmpla nu era foarte clar, dar se vorbea de multă lume, mult zgomot şi nimic care să aibă legătură cu „artiştii” de muzică populară familiari satului ardelenesc sau cu orice sărbătoare cu iz de împăiere etno. S-a dat anunţ şi la biserică în legătură cu posibilitatea de cazare a oaspeţilor şi s-au făcut liste, într-un cuvânt, s-a probat încă o dată faptul că în lumea ţărănească sunt mai eficiente mijloacele tradiţionale de informare în masă, adică citirea de la amvon.
             Dacă în cazul TIFF-ului şi a evenimentelor culturale organizate în cadrul „Week-end-ului la Castel” (în special cele legate de Ziua Copilului) am avut ocazia să aud nemulţumirea unor sătence faţă de faptul că n-a fost promovare la nivel local, de această dată lumea a fost pusă în temă din timp. Dovada sunt gospodinele ospitaliere care şed în poartă oferind cazare turiştilor toropiţi de căldură şi de praf, şi sfârlaiţurile încinse pe marginea străzii principale, reprezentând, printre altele, aportul local la atmosfera psihedelică specifică unui astfel de festival. Aşa că puteţi pofti la Bonţida pentru a savura un sfârşit de săptămână electric şi energizant.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii