Treceți la conținutul principal

Mîndruţă, ţiganii şi valorile sociale ale lumii capitaliste



Vineri seara 12 indivizi mascaţi au răpit, sechestrat şi bătut un ţigan de 16 ani în Pierrefitte-sur-Seine (undeva la nord de Paris) după care l-au abandonat inconştient într-un cărucior de supermarket în apropierea locuinţei improvizate din faţa căreia fusese luat pe sus de la bun început. Câteva meridiane mai la est un conaţional al victimei, editorialistul Lucian Mîndruţă, comenta incidentul în termenii următori:



"Pentru adolescentul recidivist de etnie roma batut in Franta de o gloata care il banuia ca furase dintr-un apartament, cred ca trebuie sa punem cateva intrebari. Nu lui, ci parintilor si liderilor comunitatii rome:

Ce ati facut ca el sa nu fure?

Ce educatie i-ati dat? Ce i-ati spus cand a furat prima oara (da, bietul de el e recidivist la 16 ani)?

Ce modèle sociale are? Ce muzica asculta? Ce spuneau versurile manelelor lui favorite? Ce carte facuse? De ce putina? De ce deloc? Ce valori culturale a primit de acasa? Din comunitate?

Cand i-a spus un bulibasa ca furtul e un pacat? Cand i-a spus un membru respectat al comunitatii lui ca e mai bine sa mori de foame decat sa pui mana?

Pentru ca daca e sa vorbim despre integrare, cred ca trebuie sa incepem prin a defini si a explica societatea in care romii vor sa se intregreze. Regulile ei. Asteptarile ei de la viata celui care vrea sa intre in civilizatie.
Alminteri, avem inca un baiat in spital si o intreaga comunitate care se va grabi sa caute vina mereu in alta parte, fara sa arunce o singura privire in interior!"


    Având în vedere intensa lui activitate pe facebook, este evident că Mîndruţă n-a pus mâna pe AKM-ul său de la unitatea 1849 din Ploieşti şi nici nu s-a dus să se bată cu ruşii invadatori în Crimea, aşa cum ne anunţa acum câteva luni într-o notă publică. Şi foarte rău a făcut! O dată pentru că ucrainieii kievieni au mare nevoie de un scelerat est-european pasionat de Rambo III şi apoi pentru că ne-ar fi scutit pe noi ceilaţi de opiniile sale toxice. Cea citată aici este doar una dintre ele. Altele privesc valul de simpatie pro-rusă pe care acest „formator de opinie” l-a mirosit în protestul românilor care se împotriveau bastoanelor jandarmereşti tăbărâte fără discriminare asupra locuitorilor din Pungeşti.
    Dar să nu deviem de la subiect. Fără să fi citit vreodată vreun rând din lucrările lui Charles Murray, Mândruţă recită conştiincios mantra comentatorilor de dreapta care explică comportamentul infracţional prin prisma unor lipsuri la nivel individului. Acestea nu sunt nimic altceva decât mult lăudatele valori sociale ale lumii capitaliste. Cum ar putea un individ să reziste tentaţiei furtului sau violenţei dacă nu beneficiază de o viaţă de familie sănătoasă? Dacă părinţii săi sunt divorţaţi? Dacă nu merge la biserică ca să-şi primească doza de etică creştină? Dacă abandonează şcoala? Dacă nu caută să se angajeze ca să interiorizeze o etică a muncii? Dacă se droghează? Dacă ascultă o muzică instigatoare la comportament anti-social sau urmăreşte filmele decadente ale occidentului hollywoodian? Cum altfel?
    Par întrebări de bun simţ, doar că e o mică chichiţă la mijloc. Bunul simţ, aşa cum bine sublinia Anthony Giddens, nu e de ajuns pentru a înţelege şi a decoda viaţa şi societatea, darămite pentru a emite teorii totalizatoare precum cele adoptate inconştient de Mîndruţă de la fârtatul său într-ale ideologiei, numitul Charles Murray. Ideile acestora n-au nicio bază documentară, nu se reazămă deloc pe cunoaşterea adecvată a nevoilor şi aspiraţiilor acestor underclassmen şi ale „comunităţii” lor.1 Când oare a coborât Mîndruţă în canalele din preajma Gării de Nord bântuite de Bruce Lee şi de aurolacii săi, asemenea jurnalistului Radu Ciorniciuc, ca să vadă că valorile sociale ale lumii capitaliste sunt prezente acolo ca oriunde altundeva? Când oare a interacţionat Mîndruţă cu vreunul dintre aceşti cerşetori cu cazier, dincolo de privirea nepăsătoare pe care le-o aruncă de fiecare dată la semafor când răsar ca potârnichile pe sub geamurile SUV-ului său, emblemă a statutului de care se bucură? Când oare va fi sacrificat Mîndruţă o punguţă cu cartofi prăjiţi de la McDonalds (pe care se mândreşte că-i consumă periodic împreună cu copii săi!) ca s-o ofere ţigănuşului înfometat care se holbează de după gardul restaurantului la tava abundenţei de pe masa lui? Şi de ce ar face-o? Că până la urmă nu-i hrăneşte foamea, ci lenea!
    Să nu vă închipuiţi că Darius, ţiganul de 16 ani linşat în Franţa, s-a gândit vreodată cu seriozitate că job-ul lui de vis nu este altul decât acela de tâlhar profesionist sau spărgător de case. Să nu credeţi că bulibaşa lui nu i-a spus că furtul e un „păcat”, ba mai mult un delict, că „păcat” este probabil acea categorie neo-conservatoare în care Mîndruţă include infracţiunile. Să nu credeţi că atunci când a furat prima dată, Darius nu va fi simţit că face ceva rău. Să nu vă închipuiţi că atunci când va fi dorit să deschidă un manual şcolar (dacă şi l-a permis vreodată?), acelaşi Darius se va fi bucurat de căldură centrală iarna, curent electric seara sau măcar de răbdarea părintească în locul bătaii administrate sistematic de un tată alcoolic. Să nu vă imaginaţi că dacă copilul ăsta asculta manele, aşa cum işi inchipuie prejudicios (prejudicios de rasist!) Lucian Mîndruţă (de altfel aşa cum face marea majoritate a populaţiei României fără a pica în patima infracţionalităţii!) înseamnă automat că sistemul său de valori excludea o educaţie sănătoasă, o familie fericită şi-un dejun în ziua de salariu la McDonalds vizavi de familia Mîndruţă. Şi mai ales, să nu credeţi că printre modelele sociale ale lui Darius nu se află şi preferatul lui Mîndruţă, anume Rambo III!
    Sau poate mă înşel şi grila de întrebări pe care o adresează Lucian Mîndruţă „părinţilor şi liderilor comunitatii rome” este îndreptăţită şi deci valabilă întregii societăţii. Iar dacă e aşa, atunci înseamnă că ea se aplică şi celor doisprezece indivizi, presupuşi tineri albi, educaţi în spiritul valorilor sociale ale lumii capitaliste, care l-au stâlcit pe Darius în bătaie. Întreb deci comunitatea occidentală: Ce educaţie le-aţi dat? Ce li s-a spus când au linşat prima dată un ţigan? Ce modele sociale au? Ce muzică ascultă? Ce valori culturale au primit de acasă? Cand le-a spus un bulibaşă că linşatul e un pacat? (tre' să fi avut şi ăştia un bulibaşă că erau destul de organizaţi când l-au răpit pe Darius!) Când le-a spus un membru respectat al comunităţii lor că e mai bine să fii tolerant şi înţelegător cu semenii tăi decât să linşezi?

1Vezi o privire critică avizată la Simon Hallsworth, Street Crime (Cullompton: Willan, 2005), 224 p.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii