 |
| foto: Jacques Sassier AFP |
A murit Jacques Le Goff, probabil unul dintre cei mai cunoscuți, citiți și prolifici istorici ai secolului al XX-lea. Împlinise pe 1 ianuarie a.c. 90 de ani, iar de-a lungul îndelungatei sale cariere a reușit, alături de alți antecesori și colaboratori ai Școlii Analelor, să revigoreze știința istorică și să-și vadă o parte din lucrările sale ”canonizate”. Menționăm doar La Civilisation de l'Occident Médiéval (1964) Pour un autre Moyen Age (1977) sau La Naissance du Purgatoire (1981).
Fiind unul dintre istoricii cu o prezență consistentă în bibliografiile formative ale oamenilor Ligii, vestea retragerii sale nu poate rămâne neconsemnată pe blogul nostru. Deși a o fost onorat cu titlul de doctor honoris causa al Universității Babeș-Bolyai în noiembrie 1994 și lucrările sale majore au fost traduse în limba română, multe chiar în timpul odiosului regim, în afara unor excepții notabile, influența sa asupra scrisului istoric autohton este, cu tristețe o spunem, marginală. Totuși, în acest moment trist, pe lângă mulțumirile și recunoștința față de moștenirea lăsată, gruparea istoricilor revizioniști din cadrul Ligii Oamenilor de Cultură Bonțideni își exprimă speranța că tot mai mulți istorici autohtoni vor transpune în lucrările lor câte ceva din învățăturile și metodele lui Jacques Le Goff, că doar n-or fi mai depășite ca cele ale clasicilor noștri.
Fiind unul dintre istoricii cu o prezență consistentă în bibliografiile formative ale oamenilor Ligii, vestea retragerii sale nu poate rămâne neconsemnată pe blogul nostru. Deși a o fost onorat cu titlul de doctor honoris causa al Universității Babeș-Bolyai în noiembrie 1994 și lucrările sale majore au fost traduse în limba română, multe chiar în timpul odiosului regim, în afara unor excepții notabile, influența sa asupra scrisului istoric autohton este, cu tristețe o spunem, marginală. Totuși, în acest moment trist, pe lângă mulțumirile și recunoștința față de moștenirea lăsată, gruparea istoricilor revizioniști din cadrul Ligii Oamenilor de Cultură Bonțideni își exprimă speranța că tot mai mulți istorici autohtoni vor transpune în lucrările lor câte ceva din învățăturile și metodele lui Jacques Le Goff, că doar n-or fi mai depășite ca cele ale clasicilor noștri.
Pentru o prezentare mai amplă a vieții și activității sale recomandăm acest articol din Libération. Pentru înțelegerea contribuției sale majore în cadrul științei istorice recomandăm citirea lucărilor sale.
În mod normal s-ar zice ”Dumnezeu să-l ierte!”, dar nu cred că are prea mari șanse la clemență după ce s-a năpustit cu buldozerul deconstructivismului asupra Purgatoriului și Lumii de Apoi. Știu istoricii noștri ce știu! Se pun la scuteală sub grija părintească a bisericii naționale și nu se ating de multe teme delicate sau o fac plini de reverență și înțelegere față de instituția vitală a sufletului românesc.
RăspundețiȘtergereNu întâmplător un preot a devenit, recent, presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Îl avem model şi pe părintele istoric Ioan Lupaş; când vor accepta onor. membrii ai Ligii că ştiinţă (fie ea şi istorică!) fără credinţă nu se poate face?
RăspundețiȘtergerehttp://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/clujeanul-radu-preda-noul-director-iicmer-1_53342e1f0d133766a846b997/index.html
RăspundețiȘtergere