Treceți la conținutul principal

Call for contributions – Acta Musei Plagiensis



            Având în vedere penuria de reviste ştiinţifice de calitate din mediul academic românesc, Institutul Bouvard et Pécuchet şi Universitatea Cleopatra din Iclod vin în întâmpinarea tinerilor cercetători  (dar nu numai!) cu o iniţiativă menită să revigoreze cantitatea cercetării universitare şi pseudo-universitare autohtone. Anunţăm pe această cale intenţia de a înfiinţa încă o revistă ISI menită să grupeze cercetători ambiţioşi, dispuşi la efort intelectual susţinut, buni cunoscători ai comenzilor Ctrl+C/Ctrl-V, care prin contribuţiile lor să asigure un ritm constant de publicare, precum şi editarea a 4-5 suplimente anuale, a câte 2-3 kilograme fiecare. După cum se va putea observa din primul număr, publicaţia Acta Musei Plagiensis, a reuşit să atragă în comitetul editorial nume consacrate din ţară şi de peste hotare.
            Pentru a dovedi deschiderea generoasă a publicaţiei noastre, precum şi aversiunea faţă de spiritul de castă care bântuie în general prin redacţiile altor reviste, tematica primului volum este cât se poate de renascentistă: „Ştiinţa astăzi. De la magnetometrie şi tetrapiloctomie aplicată, la mentalităţi colective şi dinamici macro-economice şi sub-cuantice”.
            Cei  interesaţi să-şi vadă numele în primul număr sunt rugaţi să trimită materialele la următoarele adrese de e-mail: vatavu_bogdan@yahoo.com, valer_cosma@yahoo.com . Articolele vor fi supuse unui proces de verificare extrem de riguros, de tip double-blind peer-review. Normele de redactare sunt cele cupinse în „Chicago Manual of Style”, cu câteva mici modificări:
-         font: Rockwell Extra Bold, 18, cu o spaţiere de 2,5.
-         titlul: să difere de titlul materialului original
-         aparat critic: întrucât nici Platon şi nici Aristotel nu au folosit referinţe, se admit contribuţii cu maximum 4-5 note de subsol. Ideal nici una.
-         pentru a face loc cât mai multor contribuţii, lucrările nu ar trebui să depăşească 4-5 pagini. Câte note, atâtea pagini.

Pentru a putea susţine munca recenzenţilor, se pretinde o taxă de 300 EUR/material, plus o plasă cu produse specifice zonei geografice de origine a autorilor (de exemplu: celor din Maramureş li se recomandă să trimită o glajă de palincă şi o tablă de slănină, dobrogenii sunt aşteptaţi cu peşte, olandezii pot trimite câte un gram, etc).

În speranța că am reușit să vă stârnim interesul, așteptăm contribuțiile Dvs. până cel târziu la data de 1. 05. 2014. 

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii