Treceți la conținutul principal

Istoricii II - Restituire de Felician Velimirovici



Stenograma întâlnirii de lucru cu istoricii, de la CC al PCR – 27 mai 1980 (fragmente)
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Stimaţi tovarăşi,
Acad. Stefan Pascu
Am hotărât la Comitetul Politic să avem o întâlnire cu un grup de istorici, legat de Congresul Internaţional de Istorie ce urmează să aibă loc în august în România, dar aveam în vedere ceva mai înainte să avem o întâlnire legată de elaborarea tratatelor de istorie. Este adevărat că am cam amânat, între timp s-a lucrat, dar probabil după Congres va trebui să revenim şi să discutăm şi aceste probleme. Acum, având în vedere că practic mai sînt două luni şi jumătate până la Congres, am dori să discutăm cum se pregăteşte acest Congres, de către noi, avînd în vedere că are loc în România şi mai cu seamă cum trebuie să abordăm noi unele probleme ce se vor dezbate la Congres şi cum să acţionăm ca rezultatele acestui Congres să contribuie la întărirea colaborării, prieteniei între popoare, la politica de pace, de independenţă naţională, să constituie deci un prilej de apropiere între istorici şi popoare. În acest spirit, am dori să ascultăm pe cei care se ocupă direct; mi se pare că avem un Comitet Naţional şi să începem să ascultăm pe tovarăşii care se ocupă direct, au pregătit o serie de materiale, şi mi se pare că se are în vedere să începem chiar cu preşedintele Comitetului Naţional; să-l ascultăm pe tovarăşul Pascu. Şi, restul, sigur, tovarăşii care doresc să spună cîte ceva.


Tovarăşul Pascu Ştefan
Mult stimate tovarăşe Secretar General,
Mult stimată tovarăşe Elena Ceauşescu,
Permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru cinstea şi preţuirea pe care o manifestaţi faţă de domeniul nostru de cercetare, faţă de istoria patriei şi istoria universală, faţă de istoria omenirii în general, pentru ajutorul preţios pe care lucrările Dumneavoastră, opera Dumneavoastră în general, îl oferă istoricilor în orientarea lor justă spre înţelegerea şi rezolvarea tuturor problemelor cardinale ale istoriei poporului romîn şi ale strămoşilor săi din cele mai vechi timpuri şi pînă în contemporaneitatea zilelor noastre.
Vă mulţumim pentru ajutorul pe care partidul îl acordă frontului istoric, cercetării istorice, slujitorilor acestei discipline, acestei ştiinţe şi vă asigurăm, în aceiaşi vreme, că istoricii din Romînia şi-au înţeles şi îşi înţeleg misiunea, rosturile, înţeleg importanţa sa ştiinţifică, importanţa sa educativă, patriotică şi internaţională.
***
Tov. Ştefan Ştefănescu:
Noi, istoricii, ca de altfel întregul nostru popor, sîntem mîndri că politica dusă de Dumneavoastră, timp de 15 ani, a ridicat Romînia pe o culme de prestigiu fără precedent în trecutul poporului nostru.
Realizările româneşti încep să aparţină istoriei, şi istoria contemporană ca disciplină le înregistrează între marile evenimente.
***
Dubla ipostază de militanţi politici şi de oameni de ştiinţă, se armonizează perfect în activitatea de investigaţie a trecutului poporului român.
***
Istoricii români au datoria patriotică şi politică de a ridica istoriografia românească la nivelul prestigiului atins de ţara noastră. În efortul lor, în întreaga lor activitate, ei se călăuzesc după directivele şi indicaţiile Partidului Comunist, ale Dumneavoastră. A devenit deja o tradiţie întîlnirea istoricilor cu Dumneavoastră în ajunul unor mari manifestări ştiinţifice internaţionale.”

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii