Treceți la conținutul principal

1 Mai cărturăresc! sau ”Cât va mai curge rahat pe Someș?”


foto Ioana Manta Cosma


           După succesul, deja proverbial, al campaniei «Foarte bine ai vorbit, dar până una-alta trebuie să ne lucrăm grădina » desfășurată în debutul lunii Martie a.c. prin care a fost depășită încă o dată falsa și comoda dihotomie dintre munca intelectual-științifică și munca agricolă, Liga își propune să organizeze un nou eveniment care demonstrează falsitatea conștiinței de clasă și ineficiența operării în științele sociale cu concepte precum: ”pătura intelectuală”, ”mentalitate țărănească”, ”elită”, ”clasă muncitoare”, ”superstiție” etc. În acest sens, cu ocazia zilei internaționale a muncii (1 Mai) ne propunem să aducem din nou aproape de subtilitățile și satisfacțiile aventurilor agricole, tinerii cărturari aclimatizați pe malurile someșului, stâng și drept, deopotrivă. Interpretările comode în care s-a împământenit istoriografia autohtonă (și, în general, întreaga cercetare științifică autohtonă) și prejudecățile care au prins rădăcini stejărești în mințile multor contemporani, vor fi ținta unor aprige dezbateri și analize, dublate de un timp optim de reflecție și practică agricolă. Sub atenta, matura și părinteasca îndrumare a Profesorului Fellini, călăuzitor al recalcitranților și nonconformiștilor prin hățișurile biografiei, bibliografiei și birocrației contemporane, vor conlucra o serie de tineri cărturari de renume local și central-european. Câmpia Fizeșului bătătorită de succesive invazii barbare și atent irigată de Someșul lin curgător și de rahaturi din canalizarea Clujului, aducător, se îmbracă iarăși în straie de sărbătoare, așteptând cufundată în emoții și ample trăiri etno-pășuniste, descălecarea candizilor oaspeți.

          Lăsând la o parte lirismul și efuziunile cărturărești, conacul intercultural al Ligii, aflat în proximitatea fostului centru de exploatare și asuprire al Vechiului Regim, găzduiește de 1 Mai tradiționalul congres de primăvară al oamenilor de cultură umanistă și agricolă din buricul Clujului. Ediția din acest an poartă titlul ”Cât va mai curge rahat pe Someș?”, inspirat fiind, în primul rând, de recentele (de prin februarie) deversări în Someș ale canalizării Clujului, care au dat o cu totul altă coloratură râului și care au nenorocit peștii și au distrus o ocupație locală: pescuitul. În al doilea rând, titlul trimite înspre registrul metaforelor, așa că, mizând pe inteligența celor mai mulți dintre cititorii acestui blog, nu ne mai ostenim să explicităm și să exemplificăm delicata chestiune a rahatului de Cluj.
         Lucrările acestui congres vor debuta în dimineața zilei de 1 Mai printr-o acțiune concertată de săpare a restului de grădină (rămas nesăpat din Martie din cauza intemperiilor, a protestelor doctorale și, mai ales, a lenei) în vederea răsadurilor ce se vor odihni spre rodire în glia bonțideană. Organizatorii asigură o coloană sonoră adecvată, unelte și îndrumări pentru cei neinițiați. Această rudimentară activitate, menită să scoată la iveală ce a mai rămas din țăranul din noi, va fi urmată de încingerea unor deja tradiționale grătare și ceaune cu gulaș, bine irigate cu băuturi din cele mai alese și mai populare, din care (spre stârnirea poftelor și a invidiei celor care nu vor putea participa) spicuim: jinars de prune (made in Telciu by mama Sie), vin de Focșangeles și bere locală fabricată la Buzău. Nu vor lipsi comunicările științifice, injuriile pe marginea viitorului adâncit în spectrul șomajului și a reconversiei profesionale spre care se îndreaptă tinerimea studioasă clujeană; și comentariile pline de otravă pe marginea fragmentelor de plagiat depistate prin lectura unor teze de doctorat recente.
        Așezarea la masa plină de bunătăți a truditorilor într-ale agriculturii și humanioarelor va fi însoțită de tradiționalul joc ardelenesc … de șah. Maestru de ceremonii va fi domnul Oliviu Gaidoș, împătimit al rocadelor târzii și al jocului de pioni, care va avea dreptul de a monopoliza tabla de șah și de a propune cuantumul amenzilor aplicate celor care sabotează prin vorbărie și altfel de acțiuni, buna desfășurare a confruntărilor.
       Avem convingerea că și această ediție va fi o reușită, atât pentru lumea academică clujeană cât și pentru lumea rurală bonțideană, și că cei care vor fi părtași acestui eveniment de înaltă ținută și distincție vor trage învățături extrem de folositoare în cariera lor profesională. Parafrazând un orator extrem de popular în anii când democrația românească căta timid să facă muguri, propunem atât participanților, cât mai ales cititorilor noștri fideli și infideli, deopotrivă, săpatul grădinii ca ”aflare în treabă”. Rezultatele, fie că e vorba de niște banale bășici sau bătături, fie că e vorba de o binevenită deconectare (de moment) de la gălăgia și învârtoșarea vieții cotidiene, nu vor întârzia să apară. În concluzie, când nu puneți mâna pe o carte, decât să o puneți pe telecomandă, mai bine puneți-o pe sapă sau hârleț.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.

Cu cîteva luni în urmă scriam pentru Gazeta de Artă Politică un scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să meargă la scos de cartofi pe petecul lor de t…

Comentarii