Treceți la conținutul principal

Află mai multe despre secui. Bibliografie întocmită de Edit Szegedi

-->
Listă introductivă şi aleatorie cuprinzând literatură despre secui, pentru cei ce vor să ştie ceva mai mult decât un politician1
  1. în limba română
  1. Hermann Gusztáv Mihály, Secuii: istorie, cultură, identitate, Miercurea Ciuc 2009
  2. Imreh István, Viaţa cotidiană la secui, Bucureşti 1982
  3. Mikó Imre, Autonomie culturală a comunităţii secuieşti: teză de doctorat în drept în materia dreptului constituţional şi administrativ, Lugoj 1934 (extras din „Glasul Minorităţilor)
  4. Vekov Károly, Structuri juridico-militare şi sociale la secui în evul mediu, Cluj-Napoca 2003
  5. Vighi, Daniel; Visky, András; Vlad, Alexandru; Tabacu, Marius; Lazăr, Marius I., Fals tratat de convieţuire: trei tablouri din Secuime şi un malaxor, Cluj-Napoca 2002 (nu face parte din „literatura de specialitate“, însă este utilă de citit)
  6. Bottoni, Stefano, Transilvania roşie: comunismul român şi problema naţională: 1044-1965, Cluj-Napoca 2010
  7. Pál Judit, Procesul de urbanizare în scaunele secuieşti în secolul al XIX-lea, Cluj-Napoca 1999
  8. Mihăilescu, Vintilă; Coman, Gabriela; Pozsony, Ferenc, Vecini şi vecinătăţi în Transilvania, Bucureşti 2002, 22003
  9. Pozsony Ferenc, Kozák, Horaţiu Iuliu, Ceangăii din Mooldova, Cluj-Napoca 2002
  10. Pozsony Ferenc, Anghel, Remus Gabriel, Modele de convieţuire în Ardeal: Zăbala, Cluj-Napoca 1999
  11. Benkő Samu, Demény Lajos, Vekov Károly, Răscoala secuilor din 1595-1596: antecedente, desfăşurare şi urmări, Bucureşti 1978
  12. Demény Lajos, Székely oklevéltár = Diplomatariu secuiesc: rezumatele actelor cuprinse în volumele I-III din seria nouă, Bucureşti 1994
  13. Benkő Samu; Moga, Aurora-Eugenia, Confesiunile lui Bolyai János: monografie, Bucureşti 1976
  14. Gaster, Moses; Miskolczy Ambrus; Păteanu, Gelu, Judaica&Hungarica“ a zsidó, magyar és román müvelődési és politikai kölcsönhatások történetéből: din istoria interferenţelor culturale şi politice dintre evrei, maghiari şi români, Budapesta 1993


  1. cărţi despre secui în alte limbi, cu rezumate în limba română şi engleză
  1. Gagyi József, A krízis éve a Székelyföldön 1949 (Anul crizei în Secuime 1949), Miercurea Ciuc 2004
  2. Niedermaier, Paul; Olasz, Gabriella; Roth, Harald, Die Szekler in Siebenbürgen: von der privilegierten Sondergemeinschaft zur ethnischen Gruppe (Secuii din Transilvania: de la comunitatea privilegiată la grupul etnic), Köln Weimar Wien 2009
  3. Pál-Antal, Sándor, Székely önkormányzat-történet (Istoria administraţiei locale secuieşti), Târgu Mureş 2002
  4. Pál-Antal, Sándor, Székely székek a 18. században. Kötet 1: Marosszék 1701-1722 között (Scaunele secuieşti în sec. al XVIII-lea. Vol. 1: Scaunul Mureş între 1701-1722), Târgu Mureş 2007
  5. Pál-Antal, Sándor, Székely székek a 18. században. Kötet 2: Udvarhelyszék 1701-1722 között (Scaunele secuieşti în sec. al XVIII-lea. Vol. 2: Scaunul Odorhei între 1701-1722), Târgu Mureş 2009
  6. Pál-Antal, Sándor, Székely székek a 18. században. Kötet 3: Csíkszék 1701-1722 között (Scaune secuieşti în sec. al XVIII-lea. Vol. 3: Scaunul Ciuc între 1701-1722), Târgu Mureş 2009
  7. Pál-Antal, Sándor, Székely székek a 18. században. Kötet 4: Háromszék 1701-1722 között (Scaunele secuieşti în sec. al XVIII-lea. Vol.4: Trei Scaune între 1701-1722), Târgu Mureş 2010
  1. subiecte colaterale, însă de neocolit pentru înţelegerea secuilor
  1. Mihăilescu, Vintilă; Coman, Gabriela; Pozsony, Ferenc, Vecini şi vecinătăţi în Transilvania, Bucureşti 2002, 22003
  2. Pál Judit, Unió vagy „unificáltatás“? Erdély uniója és a királyi biztos működése: 1867-1871 (Uniune sau „unificare“? Uniunea Transilvaniei şi funcţionarea comisarului regal între 1867-1871), Cluj-Napoca 2010 (rezumat în limba română)
  3. Gidó Attila; Horváth István; Pál Judit, 140 de ani de legislaţie minoritară în Europa Centrală şi de Est, Cluj-Napoca 2010
  4. Pál Judit; Aldea Bogdan, Alexandru, Armeni în Tranislvania: contribuţii la procesul de urbanizare şi dezvoltare economică a provinciei = Armenians in Transylvania: their contribution to the urbanization and the economic development of the province, Cluj-Napoca 2005 (unul din centrele armenilor a fost târgul secuiesc Gheorghieni)
  1. despre Târgu Mureş (singura aşezare urbană în sensul clasic al termenului din Secuime; după ce a fost ridicat la rang de oraş în 1616, Târgu Mureş se afla teritorial în scaunul Mureş, nu însă juridic)
  1. Bota, Sorina; Ioniţă, Ion M.; Haller, Béla, Poveştile oraşului: clădiri (Târgu Mureş), Sibiu 2011
  2. Man, Ioan Eugen, Târgu Mureş, istorie urbană, vol. 1-3, Târgu Mureş 2006-2010
  3. Popa, Traian, Monografia oraşului Târgu-Mureş, Târgu Mureş 1932
  4. Avram, Monica; Buda, Georgeta; Ciurcă, Mariana; Csíki, Emese, Caiet documentar elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură publică la Tg. Mureş: 1802-2002, s.l. 2002
  5. Almanahul oraşului de reşedinţă târgu-Mureş şi judeţul Mureş în limba română şi maghiară, Târgu Mureş 1939
  1. secui care au ajuns departe (chiar şi pe frontispiciul universităţii clujene)
  1. Nagy Szabó Ferenc; Gáll Mihăilescu Ştefania, Memorialul lui Nagy Szabó Ferenc din Tîrgu Mureş (1580-1658), Bucureşti 1993
  2. Mikes Kelemen, Scristori din Turcia, Bucureşti 1980
  3. Weszely Tiberiu, Farkas Bolyai. Omul şi matematicianul, Bucureşti 1974
  4. Hajós József, Bolyai Farkas (1775-1856), Bucureşti 1967
  5. Bolyai János, Appendix. Anexă, în care este expusă ştiinţa absolut adevărată a spaţiului independent de adevărul sau de falsitatea axiomei a XI-a a lui Euclid (care nu poate fi decisă niciodată apriori) pentru cazul falsităţii fiind adăugată cuadratura geometrică a cercului, Bucureşti 1954 (motivul pentru care a ajuns pe frontispiciul universităţii clujene – aşa se întâmplă, când un secui n-are bani pentru Göttingen, studiază la Viena şi ajunge la Timişoara: întoarce lumea pe dos)
  6. Benkő András, A Bolyaiak zeneelmélete (Teoria muzicală a celor doi Bolyai), Bucureşti 1975 (cu rezumat în limba română)
  7. Lucrările simpozionului Bolyai János organizat cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la naştere, Cluj-Napoca 1979
  1. secuiul care a ajuns în panteonul budist
  1. Körösi Csoma Sándor, A grammar of the Tibetan Language, in English, Calcuta 1834
  2. idem, Essay towards a Dictionary Tibetan and English, Calcutta 1834
  3. Duka, Theodore, Life and works of Alexander Csoma de Körös. A biography from hitherto unpublished data; with a brief notice of each of his works and essays, as well as of his exstant manuscripts, London 1885


1 Toată literatura este disponibilă la BCU Cluj, vezi catalogul online (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F).

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii