Treceți la conținutul principal

Buzăul –Gubernia siberiană - de Jan Manta, profesor în mediul rural



Buzăul – Piatra de încercare a noului govern
- Ne cerem scuze, noi buzoienii, pentru deranjul provocat intempestiv echipei administrative naţionale, proaspăt unse. Nu ne-am aşteptat, ca într-o lună de făurar, a unei ierni derulate blând până acum, să atragem cu atâta lăcomie imense cantităţi de apă aflată într-o altă stare de agregare decât cea de la chiuvetă, văduvind numeroase staţiuni montane europene de un produs la mare căutare, în orice sezon.Teroarea albă de la Buzău a înlocuit pe moment terorile de alte culori şi a captat, pe bună dreptate atenţia şi compasiunea multor conaţionali.
Mii de buzoieni din zonele în care vântul nebun şi cu origini binecunoscute se buluceşte spre Câmpia Română, neputând lua strâns curba carpatică, stau într-o sinistră, albă aşteptare. A cui, a ce? Răspunsul acestei întrebări diferă de la Om la Cetăţean, reprezentanţii categoriilor bine definite şi total diferite în momentele în care viaţa te examinează cu exigenţă.
Mulţi, foarte mulţi oameni sunt la Buzău. Dar şi, ceva, cetăţeni. Primii sunt aceia asupra cărora se abate avalanşa îngrijorărilor noastre acum, cei aflaţi sub munţi de zăpadă, în frig, înfometaţi, cu teama de a nu-şi fi spus tare ultima dorinţă. Aceştia, atunci când reuşesc să scarmene zăpada de la geam şi să iasă prin tunele săpate spre lumina de afară, se închină senin şi mulţumesc frumos lui Dumnezeu pentru tot darul cel de sus. Nici urmă de ranchiună pe chipul lor. Îşi reîncep cu sârg vieţuirea moştenită şi adânc încrustată în tiparul fiinţei lor. Ei,oamenii vii din satele buzoiene muribunde nu stiu că pun la grea încercare o echipă nouă, de aprigi şi tineri guvernanţi. Cred că le-ar cere, jenaţi şi cu smerită aplecare, iertare.
Această desfăşurare în forţă a vremii pe tărâm buzoian devine, cu adevărat o mare problemă, doar atunci când este un continuu subiect de dezbateri mediatice între CETĂŢENI. Unii cu funcţii, altii pe cale de a le dobândi. Dialogurile lor sunt dispute oarbe, reproşuri schimbate politicos. Zăpada capătă culoare.Vinovaţii ies la iveală. Cauzele dau soluţii. Contractele cu firmele de deszăpezire se desfac şi se refac doar pe timp de iarnă. Cetăţenii se profesionalizează. Invocă drepturi, legi şi ordonanţe. Se strâng comandamentele de criză, în vreme ce, în anul civilizaţiei 2012, sunt oameni care nu pot ieşi de sub zăpadă. Nu ar fi o suprafaţă de neacoperit cu mijloacele de care dispunem. Dar, trebuie să mai aşteptăm pentru că nu s-au terminat analizele cetaţeneşti ori, lipseşte strategia naţională.
În vreme ce “adevăraţii cetăţeni” stau cu ochii pe noul guvern, aşteptându-l la cotitura arcului carpat, oamenii zăpezilor vorbesc cu Dumnezeu.
Un buzoian ingrijorat


Postări populare de pe acest blog

Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.

Cu cîteva luni în urmă scriam pentru Gazeta de Artă Politică un scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să meargă la scos de cartofi pe petecul lor de t…

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Comentarii