Treceți la conținutul principal

Conferințele de Vară de la Telciu, a III-a ediție




Inaugurând lucrările primei ediții a ”Conferințelor de Vară de la Telciu”, în vara lui 2012, profesorul și istoricul clujean Toader Nicoară saluta inițiativa și lansa o întrebare cât se poate de legitimă în contextul în care în societatea autohtonă prea puține lucruri bune durează. Întrebarea suna cam așa: câți vor fi la a doua sau a treia strigare sub umbrela acestui proiect cultural alternativ?
La cum au decurs lucrurile până acum putem spune că acest eveniment nu doar că rezistă, ci crește frumos și lasă urme. Cu două ediții la activ, cu două volume de comunicări editate (al doilea încă în lucru) și cu o a treia ediție intrată în faza finală a pregătirilor, ”Conferințele de Vară de la Telciu” se profilează ca un eveniment cultural academic tot mai vizibil și, în primul rând, aparte. Proiectul demarat în urmă cu trei ani se dorea o alternativă decentă și fezabilă la manifestările științifice produse în mediul universitar autohton, cantonate de multe ori în autosuficiență, superficialitate și ”bățoșare academică” (ca să folosim formula faimoasă utilizată de un îndrăgit profesor clujean). După impresiile și reacțiile participanților la edițiile de până acum, se poate spune că s-a împlinit, într-o bună măsură, acest deziderat. Dar nu e cazul să ne întindem la umbra unei ”glorii” precoce.
Ediția din acest an are ca tematică ”viața religioasă” și poartă titlul: Religie-Cultură-Societate. Perspective interdisciplinare asupra vieții religioase. Am propus un titlu generos, larg pentru a permite abordări cât mai variate și pentru a reuși să reunim comunicări diverse din largul spectru al științelor sociale și umaniste. Ceea ce s-a reușit în mare măsură, după cum se poate observa prin consultarea programului atașat acestui material. Pe parcursul a două zile comuna Telciu va găzdui o serie de comunicări susținute în limbile română, engleză și franceză de către  cercetători și universitari din țară și străinătate, în spiritul dialogului interdisciplinar, intercultural și intergenerațional care a caracterizat și edițiile precedente. Mai mult, fiind vorba de o ediție despre viața religioasă, o nouă dimensiune se alătură acestei ediții: dialogul inter-religios și inter-confesional, prin prezența unor universitari din Egipt și Indonezia. Este vorba de domnii: Ali Abdelhafiz Moursi, vice-decan al Facultății de  Arte din cadrul Universității Assiut din Egipt și Laode Ida, sociolog al Universității din Jakarta și vice-președinte al Camerei Regiunilor din Indonezia. Un alt invitat de marcă al acestei ediții este profesorul Alfredo Canavero de la Universitatea din Milano (Italia), bun cunoscător al mediului academic și științific din România. De la Universitatea din Pécs (Ungaria) ni se alătură în acest an doamna Tünde Komáromi, iar  de la Universitatea din Lodz (Polonia) vine tânăra cercetătoare Karolina Mirys-Kijo. Alături de cei menționați vor mai conferenția universitari și cercetători din Cluj, Iași, Alba Iulia și Constanța, unii dintre aceștia fiind la a doua descindere în Telciu, fapt ce probează reușita edițiilor precedente.

În spiritul încurajării culturii locale și regionale și a deschiderii acesteia către universalism, această ediție propune o serie de comunicări susținute de către cărturari ”de-ai locului”: Nicolae Bosbiciu (co-organizator al evenimentului), Alexandru Uiuiu, Emilian-Călin Cira, Iuliu-Marius Morariu și Alexandru Neamț.
Istoria, antropologia, sociologia, etnologia, teologia, literatura  și filosofia sunt domeniile care vor fi reprezentate în cadrul acestei ediții  și dinspre care vin privirile aruncate tematicii alese. Islamul și modernitatea, islamul și internetul, doctrina războiului just în teologia creștină, ortodoxia rusă și globalizarea, imaginea preotului român în cultura maghiară, diversitatea religioasă, exorcismul, experiența religioasă în literatură, viața religioasă în Telciu în perioada comunistă, religia și știința, mistica religioasă etc. sunt doar câteva din temele tratate în prezentările propuse de către invitații acestei ediții. Pentru mai multe detalii recomandăm consultarea programului evenimentului:  Program ediția a III-a.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii