Treceți la conținutul principal

Conferințele de Vară de la Telciu, a III-a ediție




Inaugurând lucrările primei ediții a ”Conferințelor de Vară de la Telciu”, în vara lui 2012, profesorul și istoricul clujean Toader Nicoară saluta inițiativa și lansa o întrebare cât se poate de legitimă în contextul în care în societatea autohtonă prea puține lucruri bune durează. Întrebarea suna cam așa: câți vor fi la a doua sau a treia strigare sub umbrela acestui proiect cultural alternativ?
La cum au decurs lucrurile până acum putem spune că acest eveniment nu doar că rezistă, ci crește frumos și lasă urme. Cu două ediții la activ, cu două volume de comunicări editate (al doilea încă în lucru) și cu o a treia ediție intrată în faza finală a pregătirilor, ”Conferințele de Vară de la Telciu” se profilează ca un eveniment cultural academic tot mai vizibil și, în primul rând, aparte. Proiectul demarat în urmă cu trei ani se dorea o alternativă decentă și fezabilă la manifestările științifice produse în mediul universitar autohton, cantonate de multe ori în autosuficiență, superficialitate și ”bățoșare academică” (ca să folosim formula faimoasă utilizată de un îndrăgit profesor clujean). După impresiile și reacțiile participanților la edițiile de până acum, se poate spune că s-a împlinit, într-o bună măsură, acest deziderat. Dar nu e cazul să ne întindem la umbra unei ”glorii” precoce.
Ediția din acest an are ca tematică ”viața religioasă” și poartă titlul: Religie-Cultură-Societate. Perspective interdisciplinare asupra vieții religioase. Am propus un titlu generos, larg pentru a permite abordări cât mai variate și pentru a reuși să reunim comunicări diverse din largul spectru al științelor sociale și umaniste. Ceea ce s-a reușit în mare măsură, după cum se poate observa prin consultarea programului atașat acestui material. Pe parcursul a două zile comuna Telciu va găzdui o serie de comunicări susținute în limbile română, engleză și franceză de către  cercetători și universitari din țară și străinătate, în spiritul dialogului interdisciplinar, intercultural și intergenerațional care a caracterizat și edițiile precedente. Mai mult, fiind vorba de o ediție despre viața religioasă, o nouă dimensiune se alătură acestei ediții: dialogul inter-religios și inter-confesional, prin prezența unor universitari din Egipt și Indonezia. Este vorba de domnii: Ali Abdelhafiz Moursi, vice-decan al Facultății de  Arte din cadrul Universității Assiut din Egipt și Laode Ida, sociolog al Universității din Jakarta și vice-președinte al Camerei Regiunilor din Indonezia. Un alt invitat de marcă al acestei ediții este profesorul Alfredo Canavero de la Universitatea din Milano (Italia), bun cunoscător al mediului academic și științific din România. De la Universitatea din Pécs (Ungaria) ni se alătură în acest an doamna Tünde Komáromi, iar  de la Universitatea din Lodz (Polonia) vine tânăra cercetătoare Karolina Mirys-Kijo. Alături de cei menționați vor mai conferenția universitari și cercetători din Cluj, Iași, Alba Iulia și Constanța, unii dintre aceștia fiind la a doua descindere în Telciu, fapt ce probează reușita edițiilor precedente.

În spiritul încurajării culturii locale și regionale și a deschiderii acesteia către universalism, această ediție propune o serie de comunicări susținute de către cărturari ”de-ai locului”: Nicolae Bosbiciu (co-organizator al evenimentului), Alexandru Uiuiu, Emilian-Călin Cira, Iuliu-Marius Morariu și Alexandru Neamț.
Istoria, antropologia, sociologia, etnologia, teologia, literatura  și filosofia sunt domeniile care vor fi reprezentate în cadrul acestei ediții  și dinspre care vin privirile aruncate tematicii alese. Islamul și modernitatea, islamul și internetul, doctrina războiului just în teologia creștină, ortodoxia rusă și globalizarea, imaginea preotului român în cultura maghiară, diversitatea religioasă, exorcismul, experiența religioasă în literatură, viața religioasă în Telciu în perioada comunistă, religia și știința, mistica religioasă etc. sunt doar câteva din temele tratate în prezentările propuse de către invitații acestei ediții. Pentru mai multe detalii recomandăm consultarea programului evenimentului:  Program ediția a III-a.


Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii