Treceți la conținutul principal

Precizare IV: În legătură cu oferta RMGC


sursa: Neam Săturat

Având în vedere propunerea-somaţie înaintată Ligii de către compania minieră RMGC, constând în:
  1. 1. crearea de locuri de muncă (indiferent de pregătire şi specializare) în cadrul companiei pentru toţi oamenii Ligii (în special cei aflaţi în curs de şomerizare după susţinerea tezei de doctorat în această toamnă şi cei bursificaţi prin generozitatea statului român cu aproape 800 RON/lună), pentru toţi simpatizanţii şi cititorii controversatului şi subfinanţatului blog aferent şi pentru toţi cârpacii, cizmarii, croitoresele, zilierii şi „fermierii” din Bonţida.

  2. Restaurarea conacului intercultural al Ligii şi a tuturor bordeielor din Bonţida (nu trebuie depăşit numărul maxim de 3) cu potenţial agro-turistic, de către „specialiştii” în patrimoniu, restaurare şi răstălmăcire ai RMGC şi ai instituţiilor private sau ale statului din subordinea companiei.

  3. Curăţarea (depoluarea) Someşului, de căcat deversat din reţeaua de canalizare a Clujului, datorită lucrărilor de extindere a aeroportului şi mai ales datorită incompetenţei şi relei voinţe ale administraţiei clujene, în cel mai scurt timp posibil, adică maxim 83 de ani.


  4. Finanţarea consistentă a procesului de tabloidizare şi transformare în oficină de PR şi propagandă a blogului Ligii, după o reţetă de succes care-şi probează din plin eficienţa şi randamentul.

  5. Suflarea integrală în aur (cu un procentaj ridicat de cianură şi alamă) a fosei septice din curtea conacului şi transformarea acesteia în lac de agrement, cu un potenţial turistic exacerbat.

  6. Prospectarea de către angajaţii RMGC a modestei grădini aferente conacului în căutarea de zăcăminte de cartofi, morcovi etc. care ar urma să fie exploatate cu tehnologie de ultimă oră, Liga primind o redevenţă de aproximativ două porţii de cartofi prăjiţi cu salată de morcovi şi varză. Toate acestea cu posibilitatea de extindere a perimetrului de exploatare dincolo de gardurile grădinii, cu garantarea acoperirii legale a întreg procesului.

  7. Exproprierea cu frumosul, de către angajaţii RMGC, a vecinilor care se opun exploatării sau mutării în Someş a cimitirului, bisericilor sau castelului. Se garantează ne-intervenţia forţelor de represiune şi ordine ale statului în bucătăria şi cămara interne.

  8. Restul de prevederi ne vor fi prezentate şi apoi vor fi făcute publice după semnarea contractului.
Comitetul Central al Ligii şi Comisia pentru dialog şi negocieri cu corporaţiile şi alţi mântuitori ai neamului, reunite în pripă, au decis într-o unanimitate aproximativă, dar deloc neglijabilă, refuzul categoric a acestui contract înspăimântător de avantajos şi a strategiilor de dezvoltare propuse de specialiştii companiei în cauză. Prin urmare, Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni, prin membrii săi distribuiţi în diferite cotloane ale mapamondului, şi mai ales prin nucleul dur care-şi desfăşoară activitatea în bazinul intra-someşan, continuă protestele de stradă şi invită toată suflarea cititoare şi necititoare a blogului să se alăture protestelor în carne şi oase.

Postări populare de pe acest blog

Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.

Cu cîteva luni în urmă scriam pentru Gazeta de Artă Politică un scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să meargă la scos de cartofi pe petecul lor de t…

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Comentarii