Treceți la conținutul principal

Precizare IV: În legătură cu oferta RMGC


sursa: Neam Săturat

Având în vedere propunerea-somaţie înaintată Ligii de către compania minieră RMGC, constând în:
  1. 1. crearea de locuri de muncă (indiferent de pregătire şi specializare) în cadrul companiei pentru toţi oamenii Ligii (în special cei aflaţi în curs de şomerizare după susţinerea tezei de doctorat în această toamnă şi cei bursificaţi prin generozitatea statului român cu aproape 800 RON/lună), pentru toţi simpatizanţii şi cititorii controversatului şi subfinanţatului blog aferent şi pentru toţi cârpacii, cizmarii, croitoresele, zilierii şi „fermierii” din Bonţida.

  2. Restaurarea conacului intercultural al Ligii şi a tuturor bordeielor din Bonţida (nu trebuie depăşit numărul maxim de 3) cu potenţial agro-turistic, de către „specialiştii” în patrimoniu, restaurare şi răstălmăcire ai RMGC şi ai instituţiilor private sau ale statului din subordinea companiei.

  3. Curăţarea (depoluarea) Someşului, de căcat deversat din reţeaua de canalizare a Clujului, datorită lucrărilor de extindere a aeroportului şi mai ales datorită incompetenţei şi relei voinţe ale administraţiei clujene, în cel mai scurt timp posibil, adică maxim 83 de ani.


  4. Finanţarea consistentă a procesului de tabloidizare şi transformare în oficină de PR şi propagandă a blogului Ligii, după o reţetă de succes care-şi probează din plin eficienţa şi randamentul.

  5. Suflarea integrală în aur (cu un procentaj ridicat de cianură şi alamă) a fosei septice din curtea conacului şi transformarea acesteia în lac de agrement, cu un potenţial turistic exacerbat.

  6. Prospectarea de către angajaţii RMGC a modestei grădini aferente conacului în căutarea de zăcăminte de cartofi, morcovi etc. care ar urma să fie exploatate cu tehnologie de ultimă oră, Liga primind o redevenţă de aproximativ două porţii de cartofi prăjiţi cu salată de morcovi şi varză. Toate acestea cu posibilitatea de extindere a perimetrului de exploatare dincolo de gardurile grădinii, cu garantarea acoperirii legale a întreg procesului.

  7. Exproprierea cu frumosul, de către angajaţii RMGC, a vecinilor care se opun exploatării sau mutării în Someş a cimitirului, bisericilor sau castelului. Se garantează ne-intervenţia forţelor de represiune şi ordine ale statului în bucătăria şi cămara interne.

  8. Restul de prevederi ne vor fi prezentate şi apoi vor fi făcute publice după semnarea contractului.
Comitetul Central al Ligii şi Comisia pentru dialog şi negocieri cu corporaţiile şi alţi mântuitori ai neamului, reunite în pripă, au decis într-o unanimitate aproximativă, dar deloc neglijabilă, refuzul categoric a acestui contract înspăimântător de avantajos şi a strategiilor de dezvoltare propuse de specialiştii companiei în cauză. Prin urmare, Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni, prin membrii săi distribuiţi în diferite cotloane ale mapamondului, şi mai ales prin nucleul dur care-şi desfăşoară activitatea în bazinul intra-someşan, continuă protestele de stradă şi invită toată suflarea cititoare şi necititoare a blogului să se alăture protestelor în carne şi oase.

Comentarii

  1. sinteti inconstienti! ati ratat o ocazie unica de a va propasi dezvoltarea multilaterala a ligii pe noi culmi ale progresului capitalist-securist! azi tre sa fii oportunist si cacatofag ca sa reusesti in viata! va meritati soarta!

    ;-))))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. așa este, am refuzat habotnici o oportunitate cum rar mai apar în zilele noastre, mai ales că la cartofii ăia prăjiți erau dispuși să adauge și mujdei.

      Ștergere
  2. Sa nu uitam, usturoiul (din care-i facut mujdeiul) contine arsenic, inrudit cu cianura.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii