Treceți la conținutul principal

Interviu cu Preşedintele filialei buzoiene a LOCB - partea a II-a


Ultima parte a interviului, la fel de interesantă ca prima
Rep.- Îmi place cum scrieţi, deşi, adeseori mi se întâmplă să nu înţeleg ceea ce vreţi să transmiteţi. În acele situaţii ne strângem mai mulţi în redacţie şi pornim în descifrarea textului. Suntem 5 colegi din 5 regiuni diferite ale ţării…
Pres.-Şi din frumoasa şi ospitaliera Bucovină?
Rep.- Şi. Dar nu asta este important, ci, faptul că fiecare dintre noi înţelege altceva. Eu, de pildă, am constatat că fiecare produs literar pe care ni-l oferiţi este o provocare onestă a răbdării şi disponibilităţii cititorului spre ludic şi lectură hermeneutică. Euristica cifrată a textului contorsionează mesajul, uneori sugerat în titlu, valorificând imaginaţia şi spiritul analitic ale beneficiarului dvs. Să-şi fi pus aici amprenta mediul în care vă desfăsuraţi activitatea?
Pres.- Aveţi dreptate, cred că mediul rural m-a influienţat foarte mult.
Rep.- Pentru a clarifica raportul axiologic preşedinte - adevăr din filiala pe care o administraţi, aş porni de la următorul silogism, sper eu neforţat :
- Aşa cum spune şi şeful meu, orice afirmaţie necontrazisă, acceptată în unanimitate are valoare de adevăr;
- În filiala buzoiană toţi sunt de acord cu opiniile dvs(apoftegme, aşa cum le spunea electricianul demisionar);
- Deci, emanaţi şi iubiţi adevărul.
Mi-a ieşit, ce ziceţi?
Pres.- Nu ştiu.Eu îmi iubesc ţara, oraşul şi nu sunt de acord ca tinerii noştri să lucreze la străini.
Rep.-În dialogurile erudite purtate cu şeful meu de redacţie, un om pe care-l apreciez non-stop pentru mulţimea autocitatelor folosite, am desluşit o insistentă referire în scrierile dvs, poate cam supărătoare pentru unii, la valorile umane şi culturale din zona de curbură extracarpatică. Trăsături de caracter puternice ca : naivitate politică, inocenţă electorală, indiferenţă civică, recunostinţă ierarhică, resemnare post- electorală, harnicie telceană sau tenacitate bonţideană întregesc portretul psihologic al buzoianului de rând, contemporan.Consideraţi că această ieftină dovadă de patriotism local face bine concitadinilor dvs?
Pres.- Am un văr care zice că lucrează pe la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi mi-a transmis să stăm liniştiţi că într-un raport al lor, buzoienii au un grad de satisfacţie ieşit din comun. Eu cred că e bine.Nu?
Rep.- Nu ştiu. Ne-aţi spus că pentru dvs scrisul pe un blog renumit, aşa ca” Liga oamenilor de cultură bonţideni” este oportunitate şi provocare în acelasi timp. Aveţi şansa de a fi citit în spaţii geografice accesibile pentru dvs doar pe hartă, de către oameni necunoscuţi, de culturi diferite care vă provoacă într-un domeniu cu care nu sunteţi familiar.Credeti că ar exista o provocare mai mare ca aceasta?
Pres.- Nu ştiu, poate să dirijez filarmonica din Telciu sau să fiu sef de grup la Ciufurile din Bonţida.
Rep.- În interviurile pe care le-am urmărit în ultima vreme, folosite ca material didactic în pregatirea mea profesionala, am constatat şi, mi-a zis şi şefu, că cel mai bine dau la public întrebările incomode, chiar supărătoare pentru cel intervievat. Aşadar, de ce ţineţi, domnule preşedinte, atât de mult, la funcţia pe care o aveţi, în pofida nemulţumirilor membrilor din filială?
Pres.- De la Platon mi se trage. Dânsul spunea că trebuie să fie pus preşedinte acela care nu-şi doreste funcţia. Astfel, alesul va fi mai aplecat către problemele celorlalţi. Este şi cazul meu, dar, câţi pot înţelege asta?!
Rep.- Vă mulţumesc, aţi fost un partener de discuţii pe măsura mea.
Pres.- Vreau să mulţumesc şi eu părinţilor şi…
Rep. –Suficient, suficient vom reveni…

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii