Treceți la conținutul principal

Portret cu gel - de Ion Bragă


Foaie verde de pe mal, uite şi un text banal …
Foaie verde de metal, mai e şi superficial,
Spunea cineva într-o discuţie că nu mai există cantăreţi şi cântăreţe. Toată muzica de acum, new wave-ul de azi e unul săltăreţ şi vorbitor, nici într-un caz nu se cântă, se urlă, se răcneşte, se strigă, se screme dar de cântat nu se cântă. E era superficialităţii, cum spunea un American, deştept, ţanţos, uşor arogant, direct şi un serios concurent pentru cei care stau cu jumica dimineaţa la 6 în pasajul subteran de pe Horea. Americanul punea la cale un curs despre superficialitate, din toamnă, la UBB. Tot ce zicea avea substanţă şi vorbele lui cântăreau mai mult decât o navă ruginită de-a “căpitanului”. Ştia ce ştia moşu’. Intrase în contact cu persoane emblematice din ordinul cărturarilor de Bucureşti. Habar nu am dacă se ţine cursul respectiv dar cred că e cea mai faină idee de curs de care am auzit în timpul studenţiei.
Oricum conceptul respectiv e deja trend, e sub piele, curge în sânge. Frumuseţea, onestitatea, modestia şi bunul gust …e retro. Omogenizarea societăţii, în sensul superficializării ei, e în prim-plan. E ca şi monopulul Electrorecord-ului din perioada când Ogoranu încerca să pună ursul pe labe. Că nu a fost de mare ajutor e una ; că a crezut că e de mare ajutor … e alta. Avea un ţel, avea un ideal, o speranţă; lupta pentru o cauză, una pierdută de câteva zeci de ani. Asta îl face un soi de erou. Mulţi şi-ar dori, măcar în vis, să fie la fel de naivi în idealuri. Doar că, curajul ăsta de azi nici macar în vis nu scapă de stigmatizarea unuia de plastelină. La 25 de ani să cutreieri munţii Făgăraşului în lung şi-n lat? Să omori mangurţii securităţii fără să clipeşti? Să pui în pericol viaţa celui pe care-l iubeşti şi să nu-i dai şansa la o a doua zi? Să renunţi la tot ce presupune uman? Să încalci cele 10 porunci şi totusi să ai curajul să spui Doamne ajută ? Să mănânci coji de copac şi fân şi să ai “arogantul” tupeu de a cânta cântece de dragoste departe de mireasma “ei”?
da… inclusiv un cântec era cântat cu patos. Nu cântau decât cum simţeau. Şi simţeau bine, simţeau prin toţi porii. Ce se simte acuma ? cred că nici măcar un pârţ de 120 de decibeli dat într-o cofetarie. E urât că nu ai cum să scapi de superficialitatea asta chiar dacă ai tot dreptul.

Postări populare de pe acest blog

Cum poți supraviețui cu minimul pe economie + bonuri și, în același timp, să scapi de acuzația de lene și nemuncă? Studiu de caz.

Cu cîteva luni în urmă scriam pentru Gazeta de Artă Politică un scurt material despre tăietorii/furnizorii de lemne din mediul rural, bazîndu-mă pe cazurile a cîtorva persoane cu care am avut contact direct. Săptămîna trecută m-am pomenit că am nevoie de o căruță de lemne, așa că m-am interesat să văd cine mă poate ajuta. Spre deosebire de anii trecuți, nu am mai văzut căruțași umblînd și oferindu-se să-ți vîndă sau aducă lemne. Cică s-a intrat tare în ei, că nu se mai putea. Într-un final, cineva tot m-a servit și m-a lămurit că nu știe care-i faza cu lemnele, că pentru el asta e o activitate ocazională, de nevoie. Pentru că are serviciu, fiind angajat la Fujikura. Între o rundă de tăiat lemne și două țigări, m-a lămurit cum e cu traiul de angajat și de ce a ajuns cu lemnele duminică după masă și nu sâmbătă, precum ne fusese înțelegerea. A băgat ore suplimentare la muncă vineri noaptea, pînă la 6 dimineața. Apoi, ajuns acasă, a trebuit să meargă la scos de cartofi pe petecul lor de t…

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Comentarii