Treceți la conținutul principal

Grăuntele de nisip al lui Pascal - de Jan Manta, prof. în mediul rural

Jan Manta în timpul unei vizite la centru

Iarna aceasta câteva lebede, poate rebelele vreunui grup care tranzita aerian Buzăul, şi-au găsit liniştea în zona lacului din Parcul Tineretului, spre bucuria hibernală a buzoienilor dornici de spectacol vizual ad-hoc şi mai ales, gratuit.
… » Ştiţi cât ţin la voi şi câte sacrificii fac pentru promovarea valorilor buzoiene autentice, dar nu pot renunţa la amărâta asta de funcţie, nici dacă mă rugaţi ! » a fost o necontrolată izbucnire a preşedintelui de filială la ceea ce s-a numit, usor cinic –Sfatul înţelepţilor, cu cărţile pe faţă, în miez de noapte şi de la cramă -. Recunosc, sunt puţin nervos în ultima vreme.
        Ne încearcă binevoitoare şi timidă precum fata de la ţară, primavara noastră cu specific buzoian. Crângul, urmaş vădit al legendarilor Codrii ai Vlăsiei, este ajutat să-şi recapete vlaga amorţită din timpul iernii, de către unica firmă de ecologizare-înfrumuseţare-persiflare, a singurului furnizor de astfel de servicii din urbea noastra.

     …. » sunt siderat de maniheismul cras de care daţi dovadă. Vedeţi viaţa culturală a filialei noastre doar în alb şi negru. Luaţi-mă pe mine drept model. Ca umil reprezentant al şcolii de artă buzoiană, am identificat o paletă largă de culori care vă poate anima oricând spiritul şi oferi încredere în cei care vă conduc destinele. Ca să înţelegeţi mai bine, priviţi varietatea cromatică din jurul nostru: rose-ul îmbietor din pahar în lumina portocalie a micului felinar din hruba asta cenuşie, pe al cărui perete, deasupra capului vostru, atârnă delicat, într-un echilibru aproape stabil, câte o secure de secol XVIII, nevinovate elemente de decor, achiziţionate atent din resturile unor fonduri europene pe timpul mandatului meu. Fiţi deci, mai optimişti ! »
        Râul Buzău, sau Nilul românesc cum a fost megadimensionat de către un cunoscut rapsod popular încins de imaginaţie şi admirator al zeului Ra, înşiră minunate şi virgine repere turistice în zona de curbură extracarpatică. Aţa se face că pe circulatul drum dintre Buzău şi Telciu, la 20 km de oraşul amintit, pe DN 10, se află una dintre perlele văii Buzăului, aşa cum o numesc cu mândrie localnicii, localitatea Berca, în engleză tot Berca. Regiune colinară frumoasă şi bogată, locuită de oameni paşnici şi harnici în zile lucrătoare, dar inexplicabil de naivi o data la 4 ani. Acum, ei înca mai aşteaptă încălzirea globală promisă cu multă convingere de actualul edil şef şi speră ca Berca sa devină un important port la Marea Neagră..
          Zilele trecute, văru Costel, un autentic Ilie Moromete contemporan, cu ingrijorare şi nemulţumire, afişate între două seturi ale meciului de tenis de masă Romania -Danemarca în care protagonist era chiar mezinul lui (n.r Ovidiu Ionescu) decretează auctorial « s-a dus brandul nostru !.... ?! Da , da , covrigul de Buzău. Cromatica lui este în funcţie de afinităţile politice ale fochistului de serviciu. Azi i-am cerut unuia să mai perpelească puţin marfa şi mi-a răspuns să aştept până la apropiata campanie electorală când, pot apărea covrigi în culorile curcubeului. »

           Dragii mei vicepreşedinţi,de ce sunteţi nemulţumiţi ? Nu ştiţi ce rău e în Uganda ! Mi-aţi spus că vreţi să faceţi fapte bune, creştineşti. Aţi dorit campania «Prin botez mai aproape de mase ». Am fost de acord, am alocat fonduri suplimentare serviciului social şi acum m-am trezit că toţi interlopii cu limuzină din cartierul Simileasca îmi spun cumetre. Chiar şi bătrânii au înfiat copii ca să-i botezaţi voi si să se înrudească cu preşedintele. Vreți schimbări în filiala. Foarte bine, schimbaţi-vă între voi, fără să afectaţi vârful piramidei.

           Tocmai aţi terminat de citit un text scris în tehnica palimpsestului, inspirat dintr-o emisiune culturală cu audienţă minimă şi realizată de singurii intelectuali propuşi spre salvarea a nu ştiu ce, pe la nu ştiu ce televiziuni…

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii