Treceți la conținutul principal

Școala de vară de la Telciu. Lămuriri

În ultimii patru ani comuna Telciu (județul Bistrița-Năsăud) a găzduit Conferințele de vară de la Telciu, eveniment care anul acesta, prin cea de-a 5-a ediție, marchează trecerea la o altă etapă. Începînd din acest an cele 2 zile de conferințe care vor avea loc la Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” (26 August) și în sala de ședințe a Primăriei Telciu (27 August), vor fi prefațate de prima ediție a Școlii de vară de la Telciu, cu începere din 21 August. Tema celor două evenimente surori este comună, ”Ruralitate-Modernitate-(De)Colonialitate” și reprezintă nu numai o alegere tematică în perfect consens cu locația aleasă, ci și abordarea unor problematici extrem de relevante pentru Europa Răsăriteană și nu numai. Pe de altă parte, acest dublu eveniment reprezintă și inaugurarea recent înființatului Centru pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, un centru de cercetare interdisciplinară independent, cu rezidență rurală și care reunește cercetători din România și străinătate preocupați de o largă paletă de subiecte și probleme subsecvente modernității și ruralității.
Ca și edițiile precedente ale Conferinței de vară de la Telciu, ediția din acest an a conferințelor și prima ediție a Școlii de vară de la Telciu sunt finanțate de către Primăria și Consiliul comunei Telciu, la care se alătură un sprijin financiar venit din partea Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”, precum și sumele colectate din taxele de înscriere a cursanților școlii de vară, din România și străinătate. O contribuție importantă în organizarea acestei prime ediții o aduc inclusiv cei implicați, în diferite forme, în organizarea și desfășurarea acestei prime ediții. Pentru că proiectul depus la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) din subordinea Ministerului Culturii n-a avut sorți de izbîndă, am fost nevoiți să ne repliem pe o variantă minimală, pentru a reduce masiv din cheltuieli și, de asemenea, am fost nevoiți să rugăm pe cei implicați în diferite activități să presteze muncă voluntară sau să accepte reduceri substanțiale de onorariu. Într-un final cauza telceană a triumfat, așa că avem o primă ediție organizată în primul rînd datorită disponibilității colaboratorilor noștri de a derula activități neplătite, în speranța că edițiile viitoare vor beneficia de mai multe surse de finanțare.
Ce cuprinde această școală de vară?

În primul rînd vor fi organizate 10 cursuri timp de 4 zile, în limbile română și engleză, susținute de universitari din România și străinătate: Madina Tlostanova (Suedia), Manuela Boatcă (Germania), Margaret Jade Sit Tsui (China), Vintilă Mihăilescu (România), Călin Goina (România), Ovidiu Țchindeleanu (România), Ion Matei Costinescu (România), Emanuel Copilaș (România) și David Schwartz (România). Pentru că unul dintre obiectivele asumate de către echipa de organizare și instituțiile partenere  este încercarea de implicare a comunității locale în cît mai multe activități, cursul ”De la Stînga la Dreapta: Politica pe înțelesul tuturor”, susținut de profesorul Emanuel Copilaș de la Universitatea de Vest din Timișoara este adresat, în primul rînd, localnicilor interesați de o scurtă introducere în ideologiile politice. Desigur, accesul la celelalte cursuri și la dezbaterile aferente este permis oricui este preocupat de tematicile vizate sau are minime curiozități în acest sens.
Pe de altă parte, sunt organizate o serie de activități extracurriculare prin care ne propunem să aducem la un loc cursanții înscriși la școala de vară și localnicii interesați (precum și cei din localitățile învecinate) și să creăm premisele unor discuții și dezbateri fructuoase. O primă activitate, care reprezintă și inaugurarea acestui eveniment, este prezentarea spectacolului de teatru ”Sub Pămînt. Valea Jiului în tranziție” regizat de David Schwartz, care va avea loc în după amiaza zilei de 21 August. Această activitate va fi completată în zilele următoare de un curs despre rolul teatrului politic în context periferic, susținut de același regizor.
Trei din cele patru zile de cursuri se vor încheia prin proiecții de filme documentare și artistice realizate cu sprijinul lui Tudor Baciu, artizanul proiectului Cinemobilul. Filmele prezentate sunt următoarele: ”Aferim” (2015, regia Radu Jude), ”Aici, adică acolo…” (2012, regia Laura Căpățână Juller”) și ”Crulic – drumul spre dincolo” (2011, regia Anca Damian). Trebuie menționat că am obținut drepturile de proiectare gratis a acestor filme prin bunăvoința și înțelegerea regizorilor Radu Jude, Laura Căpățână Juller și Anca Damian, precum și a producătorilor Ada Solomon și Alexandru Solomon. În cazul filmului documentar ”Aici, adică acolo…”, la proiecție va asista și regizoarea documentarului și va participa la o discuție cu publicul pe marginea filmului.
O altă activitate extracurriculară este lansarea cărții ”Sectanții. Mică trilogie a marginalilor” de Vasile Ernu, urmată de o discuție a autorului cu publicul.
Nu în ultimul rînd, o altă activitate esențială a acestui proiect este atelierul de teatru coordonat de  Claudiu Llorand Maxim și Leta Popescu de la asociația culturală Reciproca din Cluj. Atelierul este organizat în parteneriat cu Liceul Tehnologic Telciu și este adresat elevilor din localitate.
Seara zilei de joi va marca, printr-o cină festivă, încheierea primei ediții a Școlii de vară și debutul celei de-a V-a ediții a Conferințelor de vară de la Telciu, cina alăturînd cursanții, coordonatorii cursurilor și participanții la această ediție a conferințelor.
În paralel cu cursurile și activitățile ce se vor derula în satul de pe valea Sălăuței, într-una din zile satul va invada orașul reședință de județ printr-un mini-eveniment cultural aferent Școlii de vară de la Telciu, organizat la Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud. În acea zi, instituția parteneră va găzdui lansarea volumului ”Sectanții. Mică trilogie a marginalilor” de Vasile Ernu, urmat de discuții cu publicul și proiecția filmului documentar ”Aici, adică acolo…” cu participarea regizoarei Laura Căpățână Juller.
Cei dornici să participe la aceste evenimente se pot caza la pensiunile de pe raza localității sau pot să-și instaleze cortul în locațiile speciale care vor fi pregătite, pentru a avea acces la WC-u și dușuri. Recomandăm informarea din timp a organizatorilor pentru a nu avea îngreuna muncile organizatorice.

În linii mari cam asta ar fi treaba cu Școala de vară și Conferințele de la Telciu. În cîteva zile pe site-ul Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale va fi postat programul celei de-a 5-a ediții a conferințelor și programul pe zile al Școlii de vară. Cei interesați să participle la școala de vară sunt rugați să se înscrie completînd formularul publicat aici. Participarea la conferințe, atît la Bistrița, cît și la Telciu este liberă. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii