În 1851, Charles
Loring Brace, proaspăt absolvent în teologie al Univeristății Yale din Statele
Unite ale Americii, pornea într-o lungă călătorie prin Europa în calitate de
corespondent al ziarului Philadelphia
Bulletin. Marea lui dorință era să viziteze în special Austria și Ungaria,
după cum mărturistește într-o scrisoare din 1850, adresată tatălui său. Cei din
conducerea ziarului, interesați de însemnările sale de călătorie, l-au
însărcinat și cu înregistrarea de date și observații despre caracterul și
starea oamenilor din ținuturile pe unde trece și de efectele recentei revoluții.
Din această călătorie înspre marginile lumii civilizate, evident nelipsită de
peripeții, a rezultat o carte intitulată Hungary
in 1851 with an experience of the Austrian Police, publicată la New York în
1852. Deși atenția lui se îndreaptă în special spre populația maghiară și
problemele acesteia, românii nu scapă privirii și observațiilor acestuia, mai
ales că autorul era foarte preocupat să înregistreze diferențele dintre popoare.
”La români totul
arată ceea ce etnologii admit, și anume, o origine diferită de cea a
maghiarilor. Ei înșiși se revendică întotdeauna a descinde direct din romanii
care s-au așezat aici după cucerire [...]Religia lor este, aproape în
întregime, cea a bisericii ortodoxe, în forma sa cea mai coruptă. Preoții au o
influență nelimitată asupra lor și par a le încuraja superstițiile lor violente”(Călători străini, serie nouă, vol 5,
2009). Astfel de descrieri ale românilor și ale religiei acestora sunt
răspîndite prin numeroase scrieri ale observatorilor străini, fie că vorbim de
rapoarte adresate administrației imperiale habsburgice, însemnări de călătorie,
articole de presă, lexicoane, manuale școlare sau rapoarte diplomatice ale
reprezentanților marilor puteri occidentale și monografii savante menite să
prospecteze aceste ținuturi aflate undeva între Europa și Europa de Est,
Balcani, Orient.
Care-i baiul cu
religiozitatea românilor și care este funcția religiei în construirea
reprezentărilor celui aflat sub lupa necruțătoarei rațiuni occidentale? La
aceste întrebări și la încă alte cîteva voi încerca să ofer răspunsuri și
lămuriri miercuri, de la orele 18:00, prin intermediul conferinței ”Românii sunt în chip natural înclinați spre
superstiție”. Călătorii străini despre religiozitatea românilor (secolele XVIII-XIX) la filiala clujeană a
Academiei Române, în calitate de invitat al Seminarului de Cercetare Calitativă
in cadrul Universității Babeș-Bolyai și al Arhivei de Folclor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu