Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din august, 2013

Ce faci duminică?

Având în vedere numeroasele reproşuri venite din partea cititorilor pe adresa redacţiei LOCB, care imputau lipsa de implicare a membrilor ligii pe piaţa de evenimente a bazinului intra-someşan, am lăsat puţin din aerele elitiste şi-am analizat oferta de week-end în materie de loisir şi agrement. În urma unui brainstorming derulat în redacţie am reuşit să întocmim un TOP 4 al celor mai cool evenimente din acest week-end: 1. Ai tras toată săptămâna cu gândul că în week-end mergi la stadion pentru un meci unde ai contextul optim pentru a-ţi urla nemulţumirea/bucuria ş.a. dar FRF a întrerupt campionatul pentru meciurile echipei naţionale care se vor desfăşura săptămâna viitoare? Nu deznădăjdui! Ai şansa să te manifeşti suportericeşte duminică de la ora 17: 00 în pieţele centrale ale tot mai multor oraşe ale ţării în marele derby Populaţie vs. Guvern & RMGC.

Poporul român. Un popor BDSM? - de Ron Jeremy

Dintre apariţiile editoriale din ultima vreme niciuna nu a făcut atâta vâlvă precum controversata lucrare semnată de istoricul iclozean Gheorghe Abuzatu care poartă titlul „Puşca şi cureaua lată – sado-masochism, imaginar sexual şi mentalităţi punitive la poporul român” (Editura RedTube University Press, Medgidia, 2013). Este adevărat, concurenţa acerbă de pe tărâmul istoriografic autohton cu lucrări precum „1848. Anul în care nu s-a întâmplat nimic” a istoricului gorjean Nicolae Tricolor sau „Siluirea – contribuţii la etnogeneza poporului român” a istoricului sas Klaus Kinky au ameninţat serios poziţia lucrării domnului Abuzatu în clasamentul alcătuit anual de către Asociaţia „Istorici Fără Frontiere”. În cele din urmă argumentele de netăgăduit ale istoricului iclozean au adus lucrarea pe primul loc, iar noi, ca recenzori ai acestei lucrări, nu putem decât să lăudăm decizia acestei respectabile asociaţii.

BAROCK XII. Zilele Castelului Bánffy

Vă așteptăm la Bonțida. Vă dăm și motive convingătoare.





Program


31 august, SÂMBĂTĂ

CURTE

11.00 Festivitatea oficială de deschidere
Vor lua cuvântul:
David Baxter, director, Centrul internațional de specializare în reabilitarea patrimoniului construit, BonțidaHegedüs Csilla, director executiv, Fundaţia Transylvania TrustEmil Cărhaţ, primar, Comuna BonțidaHorea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean ClujLaczikó Enikő, secretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, 11.15 Demonstraţii hipice – călăreţii din Stana coordonați de dr. Demartini Lajos
12.00 Turul ghidat al castelului în limba maghiară, Haranth Erika
12.00 – 19.00 Cercetăşie pentru toți: jocuri pentru copii, probe de îndemânare: călărie, tragere cu arcul, căţărare pe zid, joc cu zmei
12.00 – 13.00,  17.00 – 18.00 Călărit ponei și tragere cu arcul (gratuit) 12.00 – 19.00 Pictură pe mobilier, specifice regiunii Călata, Kovács Pali Ferenc şi Gál Katalin
12.00 – 18.00 Confecţionare de zmei şi tehnici de ridica…

Cum poate recâştiga Biserica procentele pierdute?

Conform datelor ultimului sondaj de opinie vehiculate în presa centrală, regională şi judeţeană, Biserica a scăzut în topul încrederii poporului român în instituţii, undeva pe la şaizeci şi ceva de procente, în timp ce serviciile secrete au luat-o pe o pantă ascendentă, culegând roadele schimbării la faţă, a prezervării structurilor şi cadrelor de nădejde şi a injectării de sânge proaspăt. O avalanşă de critici şi concluzii au dat năvală asupra instituţiei bisericii, care mai de care mai îndreptăţite, dar cele mai multe prost documentate. În aceste momente grele, de subţiere a procentelor şi adâncire a crizei economice, biciclistice şi morale a societăţii româneşti, instituţiile bisericeşti au nevoie de un real suport din partea intelighentsiei naţiunii, aşa că o parte din membrii Ligii s-a gândit să le-o ia înainte lui Neamţu, Papahagi şi Baconski, şi să ofere sfaturi pertinente instituţiei în cauză. Soluţia este una singură: într-o epocă a perseverenţei în deconstructivism, imobili…

"Popa", tămăduirea şi Cartea în Transilvania secolului al XIX-lea

Una dintre ipostazele majore în care este întâlnit preotul român – ortodox şi greco-catolic- din Transilvania secolului al XIX-lea (şi nu numai) este cea de tămăduitor. În tradiţia creştină, încă din primele secole ale creştinismului sunt pomenite harismele vindecării cu referire la lucrarea Duhului Sfânt, continuându-se lucrarea vindecătoare şi miraculoasă a lui Isus Hristos şi a apostolilor.1 Puterea de a vindeca atribuită primilor misionari creştini este atribuită mai apoi episcopilor şi preoţilor, însă într-o formă tot mai ritualizată şi reglementată de către biserică în taine/sacramente precum Maslul, sau diferite rânduieli bisericeşti şi rugăciuni cuprinse în Molitfelnic. Din perspectivă creştină există o legătură strânsă între boală şi păcat, putându-se ajunge la o formă radicală, posesiunea demonică.2

Comentarii