Pungești. Țăranul și glia cu resurse

sursa foto: Asociația Vira

  Când nu stă supus și ascultător, când n-are prea multe de-a face cu descrierile etnografice și cu odele festiviste, idolatre, țăranul încurcă. Țăranul este înapoiat, superstițios, nespălat și irațional. Înglodat în sărăcia sa ancestrală, atent cultivată de oamenii de stat din diferite epoci, fie că e vorba de legarea de glie, fie că e legarea de bancă, țăranul se pune de-a curmezișul în fața dezvoltării economice și a marșului vioi pe poteca modernizării. După ce duminică țăranul, ca model fundamental pentru naționalismul românesc, a fost ”cinstit” prin reverența libidinioasă față de cultura țărănească întruchipată în costume și cântece, luni în plină beznă oamenii de stat au dezlănțuit dubele aducătoare de prosperitate, democrație și ordine de drept asupra țăranilor din Pungești, prea dedați la reverii agricole și ecologiste.

          Țăranul pare a fi marele dușman al statului contemporan. Nu doar prin faptul că vacile sale se balegă pe asfalt, semn al unei sfidări și neînțelegeri funciare, nu doar prin faptul că produsele gospodărești fentează pofta de biruri a oamenilor de stat, ci mai ales prin faptul că agricultura lor primitivă stă în calea sondelor pregătite să scurme pământul după niscaiva ciubucăreală. Prin urmare, din dorința de a feri democrația de pericolul ruralizării și mai ales pentru a așeza cât mai rapid România pe făgașul unei dezvoltări accelerate, demnă de un top 3 al coloniilor africane, slujbașii noștri urcați cu un înspăimântător entuziasm în fruntea bucatelor și-au luat în serios funcția de cerberi ai investitorilor strategici. La Pungești apără cu bastoanele independența energetică a țărișoarei de gura hulpavă a răsăritului, la Băile Felix se ascut pulanele pentru a le da și rușilor loc de scormoneală profitabilă. Păcat că Iorgovan n-a făcut Constituția dintr-un material mai fin, mai plăcut la atingere, așa putea avea și ea un sens.

sursa foto: Asociația Vira

         În loc să ducă buldozere pentru a face canalizare și pentru a muta WC-urile din fundul curții mai aproape de televizor, în loc să lase jandarmii să fie odihniți pentru ninsorile care ne vor lua prin surprindere în câteva zile, oamenii noștri de stat, dornici să facă pe plac licuriciului ce amușinează de ceva vreme prin coclaurile autothtone, pun de o ocupație internă cât se poate de concretă. La Moșna, Alma Vii, în Dobrogea sau Pungești țăranii strică socotelile celor de sus prin faptul că și-au plasat culturile agricole tocmai deasupra resurselor naturale scoase la mezat după rețeta privatizării Petrom și a contractelor din zona crepusculară a autostrăzilor și drumurilor. Cum nu vor să înțeleagă cu vorba bună sau cu promisiunea unor pungi de zahăr și a litrilor de apă guvernamentali, trebuie trimisă potera cu recomandarea de a interveni hotărât, fără complexe.

          Dar nu numai țăranii (atât câți ne-au mai rămas) încurcă sforile procesului de dezvoltare economică și pofta de independență energetică multilateral privatizată. Protestatarii și activiștii sunt cadorisiți în preajma sărbătorilor de iarnă cu amenzi, citații și dosare penale pentru instigare și uneltire contra ordinii sociale. După lotul Luneta a venit rândul instigatorului Mihai Goțiu să dea socoteală în fața legii pentru activitatea dușmănoasă. La zelul cu care împart polițienii și jăndarii amenzile în ultimele săptămâni tare mă tem că avem de-a face cu o nouă strategie de relansare a economiei românești prin atragerea de noi fonduri la buget. Nu m-ar mira să aflu că vor fi direcționați către ”servicii” și dezvoltare, pentru că, după cum se vede, acestea merg mână în mână. Investitorii strategici au nevoie de Securitate, ordine și normalitate. A, da, și de democrație.