Treceți la conținutul principal

Institutul Clinic de Tratament al Afecţiunilor şi Tulburărilor de tip istoric: „Bouvard et Pécuchet”






            La recomandarea domnului Valentin Trifescu, reputat profesionist în tratarea diferitelor afecţiuni, boli şi deficienţe istoriografice, tot mai des întâlnite în rândul româNETului, Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni a hotărât, în unanimitate, înfiinţarea primului Institut Clinic de Tratament al Afecţiunilor şi Tulburărilor de tip istoric: Institutul Clinic „Bouvard et Pécuchet”. Prin acest aşezământ medical, ce aminteşte de lăudabilele iniţiative private ale secolelor trecute, căutăm să contribuim cu modestele noastre forţe la însănătoşirea societăţii româneşti. Institutul vizează profilactica, igienizarea şi terapia conţinutului istoric al lumii ideilor din România de azi şi de mâine,  care zace sub egida „Insano mentis in corpore sano
            Românii sunt excesiv de preocupaţi de SIDA. Noi considerăm că sunt boli mult mai grave (şi domnul Francesco Goya, suntem siguri, e de acord cu noi)... boli de spirit, boli de minte, boli de suflet şi inimă. Boli ce afectează sistemul nervos al fiinţei naţionale, boli extrem de contagioase, care se răspândesc cu o rapiditate înfiorătoare.

Doamnelor şi domnilor, câţi dintre noi ar trece cu bine un control de rutină al obsesiilor, al ideologiilor şi al afecţiunilor care, uitaţi, stimaţilor, aduc medicina, istoria şi tratamentul împreună? De ce să nu încercăm să ne rezolvăm problemele, când vedem zilnic în jurul nostru, la serviciu, pe stradă şi mai ales pe sticlă, cum o banală utecită netratată corespunzător şi la timp poate sfârşi într-o tragică comă bolşevică?
Aşadar:
- Sunteţi alergici la presa scrisă?
- Suferiţi de certitudine bubonică?
- Nu cunoaşteţi/distingeţi mai mult de trei culori pe lume?
- Copiii dumneavoastră scrijelesc statuile lui Liviu Rebreanu din oraşele ţării?
- Bunica dumneavoastră consideră că hainele roşii nu pot fi spălate niciodată?
- Credeţi că Balzac este cosmonaut?
- Aveţi ameţeli şi senzaţii de vomă când priviţi desfrâul urbanistic botezat „renovare” sau „termopanizare”?
- Cunoaşteţi persoane ce suferă de tulburare de personalitate istorică? Ş.a.
Noi vă ajutăm! Noi vă tratăm! Noi vă oferim:
-         paturi confortabile înconjurate de rafturi cu cărţi
-         traduceri din presa străină pentru monogloţi
-         infrastructură IT care permite conversaţii virtuale cu Toma D’Aquino, Erasmus, Puşkin, Karl Popper, Badea Cârţan, Simon Bolivar, Karl Marx, şi mulţi alţii.
-         prişniţe cu snoave populare
-         picături cu bun gust în concentraţie ridicată (92%) pentru tratarea ochilor şi urechilor.
-         tratament cu pietre filosofale
-         ceaiuri cu cătină, coada şoricelului, limba turnătorului şi muguri de brad defrişat pentru cei cu laringită şi amigdalită cauzată de practicarea excesivă a „datului în gât”
-         băi de mulţime vidă
-    dializă cu spirit critic
-     şedinţe de liposucţie a ideilor preconcepute etc.
Pentru cei interesaţi, ţinem să vă anunţăm că în viitorul apropiat, oricât de incert pare el acum, vom pune la dispoziţie un interviu cu coordonatorul acestui proiect, din dorinţa de a afla cât mai multe detalii. De asemenea, cititorii noştri fideli, precum şi cei roşi ocazional de curiozitate, vor afla sporadic, din paginile blogului, despre diferite afecţiuni, epidemii, cazuri clinice spectaculoase şi multe alte lucruri fascinante din lumea terapiei istorice. Staţi prin preajmă!




Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii