Treceți la conținutul principal

Schimbare de tactică. Amenzi usturătoare pentru cei care vin cu cîinii la proteste



Pesedeul schimbă tactica. Pentru că crește continuu numărul protestatarilor care contestă proiectul de OUG legat de grațierea anumitor categorii de deținuți și modificările Codului Penal, Guvernul caută soluții legale pentru a mai tempera elanul mulțimii revoltate. Și cum nu e de ajuns să ai televiziuni care dezinformează și denunță tarife practicate pentru scoaterea oamenilor și animalelor de companie sau de pluș din casă, recurg la orice tertip care ar putea duce la intimidarea protestatarilor. Pe surse, ne-a parvenit infomația că guvernul pregătește o măsură lipsită de orice scrupule pentru a pedepsi pe cei în cauză. Salvarea lor a venit dintr-o lege controversată, care a scos în stradă cîteva mii de ciobani cu ceva vreme în urmă. Pe șestache, într-o ședință de guvern secretă ținută pe un grup de facebook al guvernului, Ministerul Agriculturii a decis să reintroducă legea vînătorii și fondului cinegetic în formula care prevede dreptul ciobanilor de a avea un număr limitat de cîini la oi, în funcție de anvergura turmei și amenzi usturătoare pentru cei care depășesc numărul reglementat. Întrebat de acoperiții noștri din presă și guvern, N.Ț., angajat al ministerului în cauză ne-a spus: „După cum ați putut auzi de la Antena 3 și RTV, cei care ies în stradă, cu cățel, purcel sau fără, sunt manipulați, sunt plătiți de știm noi cine. Adică, dacă ar fi să recurgem la niște metafore foarte expresive, sunt un fel de oi mînate de bîta invizibilă a unor ciobani rău intenționați. Asta explică, probabil, și numărul tot mai mare al cîinilor aduși la proteste. Prin urmare, în acord cu prevederile legale în vigoare, se vor aplica amenzi usturătoare. Noi înțelegem că nu e ok ca România să fie un sat fără cîini, dar nici nu cred că este ok să o transformăm într-un sat cu atît de mulți cîini. Nu doar că e illegal dar e și periculos pentru cei care se plimbă interesați sau dezinteresați prin zonele pe unde circulă turmele de protestatari strunite de un număr exagerat de cîini.”
Noi știam din surse cel puțin la fel de sigure și de anonime că PSD-ul și guvernul anexă sunt lipsiți de orice fel de scrupule, dar nu ne așteptam la combinația asta fatală de ingeniozitate, dispreț și respect față de litera și spiritul alegoric al legii. Totuși, ce nu ne-a putut lămuri tehnocratul de partid în cauză e pe cine face guvernul cioban/ciobani?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii