Treceți la conținutul principal

Musica tactilis - Două compoziţii semnate Adrian Pop


În două seri consecutive ale festivalului Toamna Muzicală Clujeană, iubitorii muzicii contemporane au putut asculta două opusuri semnate de compozitorul clujean Adrian Pop. Vineri, 14 octombrie, Filarmonica Transilvania, sub bagheta dirijorului Paul Mann, a interpretat lucrarea Solstiţiu; a doua zi, Cvartetul Transilvan, format din Gabriel Croitoru - vioara I, Nicuşor Silaghi - vioara II, Marius Suărăşan - violă şi Vasile Jucan - violoncel, a oferit publicului prima audiţie absolută a lucrării Mătasea şi metalul - torso pentru cvartet de coarde. Aşadar două direcţii, simfonică şi camerală, din care personalitatea compozitorului a putut fi apreciată, nemailipsind decât o creaţie vocală pentru a întregi astfel un imaginar portret muzical.


Pentru Adrian Pop, solstiţiul înseamnă mister, nebuloasă, atemporalitate şi unicitate a momentului. Muzica sa descrie spaţii ample, în mare parte statice. Ea nu descrie evenimente, ci doar construieşte linii convergente în punctul focal al solstiţiului. Întreaga lucrare articulează o formă geometrică tridimensională. Absenţa melodiei, înlocuită cu scurte formule cromatice, diminuează importanţa factorului temporalitate. Singure, momentele ritmice ale percuţiei contribuie la conturarea unei dezvoltări pe orizontală. Spaţialitatea, vectorul vertical, îşi manifestă prezenţa consistentă prin folosirea texturilor, a distribuţiei materialului muzical în fascicule sonore simultane. Cea de-a treia dimensiune a muzicii este obţinută de Adrian Pop cu ajutorul timbrului. Extraordinar de variata şi expresiva folosire a acestui element conferă lucrării senzaţia unor contururi distincte, aproape reale, susceptibile de a fi percepute tactil.

În Mătasea şi metalul muzica îşi schimbă într-o anumită măsură coordonatele. Melodia (cantilena viorii plasată undeva spre finalul lucrării), un anumit tip de lirism, elementul armonic mai bine conturat (cu uşoare trimiteri la Cvartetul lui Debussy), ritmicitatea (momentul de continuum ritmico-melodic al corzilor grave) vin să se adauge trăsăturilor deja prezente în Solstiţiu - cromatism, disonanţe, texturi şi din nou un surprinzător joc al timbrurilor.

Cele două lucrări ale compozitorului Adrian Pop sunt printre cele mai valorease creaţii de muzică contemporană pe care am avut ocazia să le ascult în ultimii ani. Punctele forte ale acestei muzici sunt echilibrul arhitectonic, subtilitatea, delicateţea şi nu în ultimul rând originalitetea. Pentru că Adrian Pop este un compozitor matur, care dovedeşte cunoaşterea ireproşabilă a tehnicilor componistice anterioare. Muzica sa apare astfel ca una dintre cele mai organice şi bine individualizate sinteze ale muzicii de avangardă din secolul trecut. Complexă, atent dozată şi într-o permanentă căutare a formei şi a culorii, creaţiile acestea reprezintă pentru auditor o experienţă plenară.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii