Treceți la conținutul principal

Ionuț Dumitru sau cîte luntri încap sub un cur bine remunerat?




photo: rfi.ro

Domnul Ionuț Dumitru este președinte al Consiliului Fiscal, instituție care are un rol cheie în deciderea/influențarea politicilor economice și a strategiilor fiscale ale României. Aceeași instituție aprobă bugetele și rectificările.
          Pe lîngă acest job de boss, domnul mai are o slujbă la stat, fiind și cadru didactic la Academia de Științe Economice din București. Fiind gospodar mare și, după cum știe toată lumea, având timp liber berechet în calitate de bugetar, a devenit și un activ cumpărător de terenuri agricole în județul Ialomița unde are în jur de 50 de ha de teren agricol.
         Dar nu s-a oprit aici și vrînd să demonstreze că se poate, că stahanovismul nu e doar o creație caricaturală a hărniciei comuniste, și-a mai tras un job. E cel mai importan job al său și este, desigur, în privat. S-ar putea ca ordinea să fie cam inversă, adică jobul din privat să-l fi propulsat în fotoliul de stat. Dar nu ordinea e cea mai importantă. Revenim, domul nu se spetește pe orice post ordinar și nici la orice privat, ci tocmai la Raiffaissen Bank, cel mai mînios actor bancar din România. Zic mânios pentru că a reacționat urît rău de tot la legea dării în plată și la cea cu conversia creditelor în franci elvețieni, amenințând statul român cu procese la curțile internaționaleS-ar putea ca reacția asta de mînie să fie de fapt a lui - știm cu toții că băncile n-au suflet și sentimente - precum și ideea de a tîrî prin tribunale statul român. Asta pentru că dumnealui este tocmai economistul-șef al Raifaissen Bank România. Adică tot boss. De fapt un fel de bossulică local, că are și el alți boșși peste. Dar tot e ceva să fii boss și la stat și la privat, cam pe aceeași felie. Păi să nu fim mîndri de așa om, de așa realizări?
           O fi omul tare priceput într-ale economiei și finanțelor, dovadă că face banul gros atît de la stat, cît și din privat, plus că se înfige pe piața agricolă, dar îmi pun și eu niște întrebări, ca tot omul. Nu neapărat cînd are vreme să le facă pe toate și să le facă într-atît de bine încît să-și merite purcoiul de bani cu care e răsplătit de angajatori, ci care-i este ordinea priorităților cînd vine vorba de loialitate și apărarea intereselor? Desigur, prima poziție ar fi ocupată de interesele personale, după cum lesne se poate observa, dar apoi? Să fie statul și societatea a căror politici fiscale le influențează? Să fie banca la a cărei rotunjire de profit trudește din greu?
          Trecem peste asta și ajungem la un alt aspect. Domnul ăsta s-a activat puternic recent, fiind îngrijorat de creșterile salariale anunțate în sectorul bugetar. Că sunt amețitoare, că iresponsabilitate, că una, alta. Hai să vedem cine vorbește. Să tragem o privire peste declarația sa de avere, cel puțin cît ni se permite să vedem. Omul capătă de la stat lunar aproximativ 8. 000 de lei. Salariul de la bancă e confidential, mai are 69. 000/an venituri din activități agricole datorată celeilalte dimensiuni a ființei sale economice, cea de latifundiar. Mai dă și consultanță. Deci un individ cu curul în vreo 3-4 luntrii, cu două joburi la stat și cu afaceri puse în mișcare, plus un salariu de bancher-șef  - pentru astfel de poziții se vehiculează cifre amețitoare de zeci de mii de euro – e îngrijorat că se preconizează creșteri salariale și pentru alți bugetari. Exact clișeul ăla cu îmbuibatul ce stă călare pe un purcoi de bănet și-l ceartă ca lacom și iresponsabil pe fraierul cu un salariu cam cît ciubucul lăsat de el lunar prin localurile rafinate pe unde-și plimbă ființa economică multi-lateral dezvoltată.

          Că tot recomanda dînsul „să fim mai ponderați cu cheltuielile sociale”, n-ar fi bine să fie el mai ponderat cu ipocrizia și lăcomia? N-ar fi bine să fie scos în șuturi din fotoliile alea pe care le ocupă în calitate de slugă-șefă delegat să aibă grijă ca politicile fiscale ale lacomilor de români să nu afectează interesele mediului bancar? Eventual îmbăiat în miere și apoi tăvălit prin niște teancuri de franci elvețieni și trimis la TV să explice de ce nu e ok să crească salariile  unor categorii de lacomi și leneși bugetari (plus neproductivi, neprofesioniști etc) ca medicii, profesorii, poștașii, polițiștii, funcționarii publici etc. Mai ales că are și el ditamai creditul în franci.
        Oare nu-l caută ceva jurnaliști de investigație (RiseProject?) pe la conturi și eventuale off shore-uri?

Las aici o listă succintă a veniturilor și posesiunilor sale. Cei care vor detalii le găsesc în declarația sa de avere. Nu am inclus mașinile și depozitele/creditele, ci doar veniturile și posesiunile. Ca să vă faceți o idee despre elita îmbuibată care predică aceeași obosită poveste cu nevoia austerității și a unor politici fiscale responsabile, adică mai în favoarea ălora pentru care lucrează el și cînd șede în fotoliul de șef la Consiliul Fiscal sau la catedra universitară. Și ca să priceapă tot prostul de ce nu o să se găsească niciodată bani pentru creșterea salariilor la un nivel decent, atîta timp cît astfel de indivizi se află la butoane și sunt priviți ca experți lucizi și responsabili. Sunt convins că e foarte deștept și un excelent finanțist, dar sunt convins că nu statul român beneficiază de aceste talente. Cetățeanul cu credite sau fără, nici pe atît.

Terenuri agricole cumpărate: Aprox 52 ha în total
·         41,62 ha în Comuna Giurgeni, Ialomița
·         7.32 ha în M. Kogălniceanu, Ialomița
·         2.53 ha în comuna Gura Ialomiței, Ialomția
·         0.5 ha în com. Voicești (Vâlcea)
·         348 mp teren extravilan în Ștefănești, Vâlcea – cumpărat.
Terenuri moștenite:
·         1000 mp teren intravilan în comuna Ștefănești, Vîlcea – moștenit
Clădiri cumpărate:
·         ap. 4 camere 97.44 mp. în București
·         Garsonieră 32.78 mp în Sinaia
Moștenite:
·         ap. 3 cam 77.04 mp. în Râmnicu Vâlcea
·         Casă de vacanță 6 camere în jud. Vâlcea.

Vreo 3 mașini (nu insistăm aici)
Depozite bancare și credite
Venituri:
·         de la ASE: 34994 RONI/an = aprox 3.000 lei/lună – mai ia și soția 14400/an
·         Indemnizație Consiliul Fiscal: 56789 Ron/an=4.732.41 lei/lună
·         Salariul de la Raiffaissen Bank e confidential.
·         A mai cîștigat 3.500 lei pentru servicii de training  oferite SC AIMEE consulting
·         Bonus: 69.000 din activități agricole.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii