Treceți la conținutul principal

Ionuț Dumitru sau cîte luntri încap sub un cur bine remunerat?




photo: rfi.ro

Domnul Ionuț Dumitru este președinte al Consiliului Fiscal, instituție care are un rol cheie în deciderea/influențarea politicilor economice și a strategiilor fiscale ale României. Aceeași instituție aprobă bugetele și rectificările.
          Pe lîngă acest job de boss, domnul mai are o slujbă la stat, fiind și cadru didactic la Academia de Științe Economice din București. Fiind gospodar mare și, după cum știe toată lumea, având timp liber berechet în calitate de bugetar, a devenit și un activ cumpărător de terenuri agricole în județul Ialomița unde are în jur de 50 de ha de teren agricol.
         Dar nu s-a oprit aici și vrînd să demonstreze că se poate, că stahanovismul nu e doar o creație caricaturală a hărniciei comuniste, și-a mai tras un job. E cel mai importan job al său și este, desigur, în privat. S-ar putea ca ordinea să fie cam inversă, adică jobul din privat să-l fi propulsat în fotoliul de stat. Dar nu ordinea e cea mai importantă. Revenim, domul nu se spetește pe orice post ordinar și nici la orice privat, ci tocmai la Raiffaissen Bank, cel mai mînios actor bancar din România. Zic mânios pentru că a reacționat urît rău de tot la legea dării în plată și la cea cu conversia creditelor în franci elvețieni, amenințând statul român cu procese la curțile internaționaleS-ar putea ca reacția asta de mînie să fie de fapt a lui - știm cu toții că băncile n-au suflet și sentimente - precum și ideea de a tîrî prin tribunale statul român. Asta pentru că dumnealui este tocmai economistul-șef al Raifaissen Bank România. Adică tot boss. De fapt un fel de bossulică local, că are și el alți boșși peste. Dar tot e ceva să fii boss și la stat și la privat, cam pe aceeași felie. Păi să nu fim mîndri de așa om, de așa realizări?
           O fi omul tare priceput într-ale economiei și finanțelor, dovadă că face banul gros atît de la stat, cît și din privat, plus că se înfige pe piața agricolă, dar îmi pun și eu niște întrebări, ca tot omul. Nu neapărat cînd are vreme să le facă pe toate și să le facă într-atît de bine încît să-și merite purcoiul de bani cu care e răsplătit de angajatori, ci care-i este ordinea priorităților cînd vine vorba de loialitate și apărarea intereselor? Desigur, prima poziție ar fi ocupată de interesele personale, după cum lesne se poate observa, dar apoi? Să fie statul și societatea a căror politici fiscale le influențează? Să fie banca la a cărei rotunjire de profit trudește din greu?
          Trecem peste asta și ajungem la un alt aspect. Domnul ăsta s-a activat puternic recent, fiind îngrijorat de creșterile salariale anunțate în sectorul bugetar. Că sunt amețitoare, că iresponsabilitate, că una, alta. Hai să vedem cine vorbește. Să tragem o privire peste declarația sa de avere, cel puțin cît ni se permite să vedem. Omul capătă de la stat lunar aproximativ 8. 000 de lei. Salariul de la bancă e confidential, mai are 69. 000/an venituri din activități agricole datorată celeilalte dimensiuni a ființei sale economice, cea de latifundiar. Mai dă și consultanță. Deci un individ cu curul în vreo 3-4 luntrii, cu două joburi la stat și cu afaceri puse în mișcare, plus un salariu de bancher-șef  - pentru astfel de poziții se vehiculează cifre amețitoare de zeci de mii de euro – e îngrijorat că se preconizează creșteri salariale și pentru alți bugetari. Exact clișeul ăla cu îmbuibatul ce stă călare pe un purcoi de bănet și-l ceartă ca lacom și iresponsabil pe fraierul cu un salariu cam cît ciubucul lăsat de el lunar prin localurile rafinate pe unde-și plimbă ființa economică multi-lateral dezvoltată.

          Că tot recomanda dînsul „să fim mai ponderați cu cheltuielile sociale”, n-ar fi bine să fie el mai ponderat cu ipocrizia și lăcomia? N-ar fi bine să fie scos în șuturi din fotoliile alea pe care le ocupă în calitate de slugă-șefă delegat să aibă grijă ca politicile fiscale ale lacomilor de români să nu afectează interesele mediului bancar? Eventual îmbăiat în miere și apoi tăvălit prin niște teancuri de franci elvețieni și trimis la TV să explice de ce nu e ok să crească salariile  unor categorii de lacomi și leneși bugetari (plus neproductivi, neprofesioniști etc) ca medicii, profesorii, poștașii, polițiștii, funcționarii publici etc. Mai ales că are și el ditamai creditul în franci.
        Oare nu-l caută ceva jurnaliști de investigație (RiseProject?) pe la conturi și eventuale off shore-uri?

Las aici o listă succintă a veniturilor și posesiunilor sale. Cei care vor detalii le găsesc în declarația sa de avere. Nu am inclus mașinile și depozitele/creditele, ci doar veniturile și posesiunile. Ca să vă faceți o idee despre elita îmbuibată care predică aceeași obosită poveste cu nevoia austerității și a unor politici fiscale responsabile, adică mai în favoarea ălora pentru care lucrează el și cînd șede în fotoliul de șef la Consiliul Fiscal sau la catedra universitară. Și ca să priceapă tot prostul de ce nu o să se găsească niciodată bani pentru creșterea salariilor la un nivel decent, atîta timp cît astfel de indivizi se află la butoane și sunt priviți ca experți lucizi și responsabili. Sunt convins că e foarte deștept și un excelent finanțist, dar sunt convins că nu statul român beneficiază de aceste talente. Cetățeanul cu credite sau fără, nici pe atît.

Terenuri agricole cumpărate: Aprox 52 ha în total
·         41,62 ha în Comuna Giurgeni, Ialomița
·         7.32 ha în M. Kogălniceanu, Ialomița
·         2.53 ha în comuna Gura Ialomiței, Ialomția
·         0.5 ha în com. Voicești (Vâlcea)
·         348 mp teren extravilan în Ștefănești, Vâlcea – cumpărat.
Terenuri moștenite:
·         1000 mp teren intravilan în comuna Ștefănești, Vîlcea – moștenit
Clădiri cumpărate:
·         ap. 4 camere 97.44 mp. în București
·         Garsonieră 32.78 mp în Sinaia
Moștenite:
·         ap. 3 cam 77.04 mp. în Râmnicu Vâlcea
·         Casă de vacanță 6 camere în jud. Vâlcea.

Vreo 3 mașini (nu insistăm aici)
Depozite bancare și credite
Venituri:
·         de la ASE: 34994 RONI/an = aprox 3.000 lei/lună – mai ia și soția 14400/an
·         Indemnizație Consiliul Fiscal: 56789 Ron/an=4.732.41 lei/lună
·         Salariul de la Raiffaissen Bank e confidential.
·         A mai cîștigat 3.500 lei pentru servicii de training  oferite SC AIMEE consulting
·         Bonus: 69.000 din activități agricole.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii