Treceți la conținutul principal

Apel pentru înscrieri: Școala de vară: ”Ruralitate, Modernitate și (De)Colonialitate”

Ediția I-a
21-25 August, 2016
Termen limită de înscriere: 1 August 2016

Această primă ediție a ”Școlii de vară de la Telciu” este o inițiativă a recent înființatului ”Centru pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale”. Este vorba de un experiment educațional inovativ care a prins contur din seria de conferințe internaționale organizate în satul transilvănean Telciu. Tematica acestei școli de vară este parte a unui ciclu de simpozioane anuale care au analizat și vor continua să analizeze ”modernitatea” în variatele sale ipostaze istorice și manifestări globale. Din acest motiv, ediția din acest an a școlii de vară și conferința internațională programată imediat după aceasta vor implica gândirea/abordarea decolonială. Decolonialitatea este una dintre cele mai puternice și prolifice direcții în gândirea socială și politică contemporane. Decolonialitatea oferă un cadru euristic care aduce în prim plan gândirea locală și aportul local în abordarea asimetriilor de putere care au modelat și continuă să modeleze dezvoltarea istorică a sistemului mondial capitalist. Un astfel de cadru, prin urmare, este cu atît mai potrivit pentru a evidenția rolul ruralității în construirea lumii contemporane. Cadrul decolonial se bazează pe o varietate de domenii precum istoria, antropologia, sociologia, științele politice și filosofia politică. Prin urmare, facilitează abordările multidisciplinare ale problemelor lumii rurale.
Conținutul cursurilor și alte activități curriculare
”Școala de vară de la Telciu” oferă o gamă variată de cursuri și activități. Subiectele cursurilor vor include analize istorice comparative a regimurilor muncii în sistemul mondial, studii de caz ale modernităților rurale în perioada interbelică, abordări enografice ale simbiozei rural-urbane contemporane etc.. Școala de vară va include, de asemenea, sesiuni de discuții pe marginea proiectelor de cercetare ale studenților cursanți. Cu atît mai mult sunt încurajați să aplice currsanții care vor să-și prezinte cercetările în curs sau finalizate și să primească un feedback din partea profesorilor invitați. Curricula de bază va fi îmbogățită  printr-un curs de economie politică, relații internaționale și ideologii politice, precum și printr-un scurt curs despre apariția teatrului politic în periferia europeană în perioada post-socialistă. Profesorii invitați, din China, România și alte țări europene, au o expertiză solidă în domeniile alese și o experiență pedagogică considerabilă. Activitățile co-curriculare includ o piesă de teatru, proiecții de filme documentare și artistice, lecturi publice, dezbateri și discuții informale și un atelier de teatru pentru elevii din sat, toate fiind menite să încurajeze și să faciliteze și implicarea comunității locale în activitățile școlii de vară.

Locația
Prin organizarea acestei școli de vară și a conferinței ce o urmează în inima satului, ne propunem să adunăm împreună localnici, cursanți și cercetători într-un cadru al reciprocității și dialogului. Aceasta presupune o schimbare de accent dinspre proiectele metropolitane de dezvoltare rurală înspre abordări care privesc mediul rural ca pe un izvor nesecat de dezvoltare socio-economică și culturală. ”Școala de vară de la Telciu” este singulară prin întreprinderea unei asemnea revalorizări critice a ruralității. Satul în sine este așezat în vecinătatea Maramureșului, pe Valea Sălăuței, fiind parte a ”Țării Năsăudului”, ambele regiuni rurale având identități istorice complexe și contestate, nu în ultimul rând prin rolul jucat de ținutul năsăudean în cadrul graniței militare habsburgice. Mai recent, aceste două regiuni au fost și sunt profund afectate de migrația forței de muncă în perioada post-socialistă.
Având asigurat sprijinul autorităților locale și colaborarea unor instituții și asociații culturale din Bistrița și Cluj-Napoca, sperăm că o să vă alăturați nouă spre a face din această primă ediție a școlii de vară un success. Pentru mai multe informații despre cursuri, profesori și despre cum să vă înscrieți, vă rugăm vizitați site-ul nostru:
Taxa de participare:
  • 100 lei pentru cursanții din România.
  • 50 de euro pentru cursanții din afara Uniunii Europene și din țările membre ale UE cu venitul minim garantat sub 500 de euro pe lună.
  • 100 de euro pentru cursanții din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
Taxa asigură:
  • Cursuri în limbile română și engleză susținute de: Margaret Jade Sit Sui (Universitatea din Chongqing, China), Manuela Boatcă (Albert-Ludwigs-Universität, Freiburg, Germania), Vintilă Mihăilescu (SNSPA, București, România), Ovidiu Țichindeleanu (Roosevelt Institute, Middelburg, Olanda), Călin Goina, (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România), Emanuel Copilaș (Universitatea de Vest, Timișoara, România), David Schwartz (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România), Ion Matei Costinescu (Universitatea București, București, România).
  • Works-shop-uri și seminarii de prezentare a unor proiecte în curs.
  • Proiecții de filme documentare: ”Crulic” (2011, regia Anca Damian) și ”Aici, adică acolo” (2012, regia Laura Căpățână Juller) urmate de discuții cu regizoarea Laura Căpățână Juller și dezbateri cu publicul.
  • Proiecția filmului artistic ”Aferim” (2015, regia Radu Jude) urmat de discuții cu publicul.
  • Acces gratuit la spectacolul de teatru: ”Sub Pământ. Valea Jiului în tranziție” (regia David Schwartz).
  • Lectură publică din romanul ”Sectanții. Mică trilogie a marginalilor” și discuție cu autorul, Vasile Ernu.
  • Se asigură loc de campare, cu acces la WC și duș în gospodăriile sătenilor.
  • Se intermediază cazarea la săteni gratis sau la un preț modic.
  • Beneficiază de reducere la restaurantul ”Hovrea”, 3 mese pe zi costînd 25 lei/5-6 euro.
  • Excursii în împrejurimi.
  • Participare la ediția a V-a a ”Conferințelor de vară de la Telciu”.
  • Cină festivă în cadrul celei de-a V-a ediții a ”Conferințelor de vară de la Telciu”
Instituții organizatoare: Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, Primăria și Consiliul Local ale comunei Telciu.
Organizatori: Valer Simion Cosma, Manuela BoatcăIon Matei Costinescu,Miki BranișteOvidiu Țichindeleanu.
Parteneri: Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” Bistrița-Năsăud; Liceul Tehnologic Telciu; Cinemobilul; Asociația culturală ”Reciproca”; Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj.

Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii