Treceți la conținutul principal

Apel pentru înscrieri: Școala de vară: ”Ruralitate, Modernitate și (De)Colonialitate”

Ediția I-a
21-25 August, 2016
Termen limită de înscriere: 1 August 2016

Această primă ediție a ”Școlii de vară de la Telciu” este o inițiativă a recent înființatului ”Centru pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale”. Este vorba de un experiment educațional inovativ care a prins contur din seria de conferințe internaționale organizate în satul transilvănean Telciu. Tematica acestei școli de vară este parte a unui ciclu de simpozioane anuale care au analizat și vor continua să analizeze ”modernitatea” în variatele sale ipostaze istorice și manifestări globale. Din acest motiv, ediția din acest an a școlii de vară și conferința internațională programată imediat după aceasta vor implica gândirea/abordarea decolonială. Decolonialitatea este una dintre cele mai puternice și prolifice direcții în gândirea socială și politică contemporane. Decolonialitatea oferă un cadru euristic care aduce în prim plan gândirea locală și aportul local în abordarea asimetriilor de putere care au modelat și continuă să modeleze dezvoltarea istorică a sistemului mondial capitalist. Un astfel de cadru, prin urmare, este cu atît mai potrivit pentru a evidenția rolul ruralității în construirea lumii contemporane. Cadrul decolonial se bazează pe o varietate de domenii precum istoria, antropologia, sociologia, științele politice și filosofia politică. Prin urmare, facilitează abordările multidisciplinare ale problemelor lumii rurale.
Conținutul cursurilor și alte activități curriculare
”Școala de vară de la Telciu” oferă o gamă variată de cursuri și activități. Subiectele cursurilor vor include analize istorice comparative a regimurilor muncii în sistemul mondial, studii de caz ale modernităților rurale în perioada interbelică, abordări enografice ale simbiozei rural-urbane contemporane etc.. Școala de vară va include, de asemenea, sesiuni de discuții pe marginea proiectelor de cercetare ale studenților cursanți. Cu atît mai mult sunt încurajați să aplice currsanții care vor să-și prezinte cercetările în curs sau finalizate și să primească un feedback din partea profesorilor invitați. Curricula de bază va fi îmbogățită  printr-un curs de economie politică, relații internaționale și ideologii politice, precum și printr-un scurt curs despre apariția teatrului politic în periferia europeană în perioada post-socialistă. Profesorii invitați, din China, România și alte țări europene, au o expertiză solidă în domeniile alese și o experiență pedagogică considerabilă. Activitățile co-curriculare includ o piesă de teatru, proiecții de filme documentare și artistice, lecturi publice, dezbateri și discuții informale și un atelier de teatru pentru elevii din sat, toate fiind menite să încurajeze și să faciliteze și implicarea comunității locale în activitățile școlii de vară.

Locația
Prin organizarea acestei școli de vară și a conferinței ce o urmează în inima satului, ne propunem să adunăm împreună localnici, cursanți și cercetători într-un cadru al reciprocității și dialogului. Aceasta presupune o schimbare de accent dinspre proiectele metropolitane de dezvoltare rurală înspre abordări care privesc mediul rural ca pe un izvor nesecat de dezvoltare socio-economică și culturală. ”Școala de vară de la Telciu” este singulară prin întreprinderea unei asemnea revalorizări critice a ruralității. Satul în sine este așezat în vecinătatea Maramureșului, pe Valea Sălăuței, fiind parte a ”Țării Năsăudului”, ambele regiuni rurale având identități istorice complexe și contestate, nu în ultimul rând prin rolul jucat de ținutul năsăudean în cadrul graniței militare habsburgice. Mai recent, aceste două regiuni au fost și sunt profund afectate de migrația forței de muncă în perioada post-socialistă.
Având asigurat sprijinul autorităților locale și colaborarea unor instituții și asociații culturale din Bistrița și Cluj-Napoca, sperăm că o să vă alăturați nouă spre a face din această primă ediție a școlii de vară un success. Pentru mai multe informații despre cursuri, profesori și despre cum să vă înscrieți, vă rugăm vizitați site-ul nostru:
Taxa de participare:
  • 100 lei pentru cursanții din România.
  • 50 de euro pentru cursanții din afara Uniunii Europene și din țările membre ale UE cu venitul minim garantat sub 500 de euro pe lună.
  • 100 de euro pentru cursanții din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
Taxa asigură:
  • Cursuri în limbile română și engleză susținute de: Margaret Jade Sit Sui (Universitatea din Chongqing, China), Manuela Boatcă (Albert-Ludwigs-Universität, Freiburg, Germania), Vintilă Mihăilescu (SNSPA, București, România), Ovidiu Țichindeleanu (Roosevelt Institute, Middelburg, Olanda), Călin Goina, (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România), Emanuel Copilaș (Universitatea de Vest, Timișoara, România), David Schwartz (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România), Ion Matei Costinescu (Universitatea București, București, România).
  • Works-shop-uri și seminarii de prezentare a unor proiecte în curs.
  • Proiecții de filme documentare: ”Crulic” (2011, regia Anca Damian) și ”Aici, adică acolo” (2012, regia Laura Căpățână Juller) urmate de discuții cu regizoarea Laura Căpățână Juller și dezbateri cu publicul.
  • Proiecția filmului artistic ”Aferim” (2015, regia Radu Jude) urmat de discuții cu publicul.
  • Acces gratuit la spectacolul de teatru: ”Sub Pământ. Valea Jiului în tranziție” (regia David Schwartz).
  • Lectură publică din romanul ”Sectanții. Mică trilogie a marginalilor” și discuție cu autorul, Vasile Ernu.
  • Se asigură loc de campare, cu acces la WC și duș în gospodăriile sătenilor.
  • Se intermediază cazarea la săteni gratis sau la un preț modic.
  • Beneficiază de reducere la restaurantul ”Hovrea”, 3 mese pe zi costînd 25 lei/5-6 euro.
  • Excursii în împrejurimi.
  • Participare la ediția a V-a a ”Conferințelor de vară de la Telciu”.
  • Cină festivă în cadrul celei de-a V-a ediții a ”Conferințelor de vară de la Telciu”
Instituții organizatoare: Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, Primăria și Consiliul Local ale comunei Telciu.
Organizatori: Valer Simion Cosma, Manuela BoatcăIon Matei Costinescu,Miki BranișteOvidiu Țichindeleanu.
Parteneri: Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” Bistrița-Năsăud; Liceul Tehnologic Telciu; Cinemobilul; Asociația culturală ”Reciproca”; Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii