Treceți la conținutul principal

NU SUNT BANI

Institutul Clinic ”Bouvard et Pécuchet”
Trebuie să spunem de la bun început lucrurilor pe nume: cercetătorii noștri de la Institutul Clinic ”Bouvard et Pécuchet” nu au tocat degeaba banii alocați în cadrul programelor operaționale POSDRU (pentru reconversie profesională, carierie de succes, dezvoltare de sine, eficiență și performanță). Nu avem pretenția să spunem că sunt singurii a căror cercetare a meritat toți banii alocați (a se citi tocați), dar putem spune cu trufie că rezultatele colectivului nostru sunt printre puținele care au reușit să ofere o perspectivă clară asupra problemelor societății românești actuale. Din păcate banii n-au ajuns și pentru a putea avansa niște soluții finale la aceste probleme. Dar să vă lămurim pe scurt despre ce este vorba.
Acest material reprezintă un rezumat concis și de bun simț al unui material mult mai amplu, cu multe grafice și statistici, publicat în publicația ISI ”Bouvard et Pécuchet” Medical Review editată sub cupola institutului nostru. Pentru cei interesați de varianta extinsă, le recomandăm să caute articolul cu titlul ”Diagnosis on Romanian contemporary fatal disease”, deși e imposibil de accesat gratis și oricum n-ați înțelege mare lucru din ce am scris noi acolo, pentru specialiști și, mai ales, între specialiști. Așa că, dacă vreți să înțelegeți, citiți acest rezumat scris simplu și clar.
În 2011 255 cercetători de talie locală (unii chiar județeană) coordonați de domnul prof. univ. dr. Alexandru Bagdosar au câștigat un purcoi de bani pentru derularea unei cercetări interdisciplinare (medicalo-sociologico-finanțistă+niște econometrie) care viza crearea unui soft national care să permită diagnosticarea și prescrierea unui tratament adecvat pentru afecțiunile și traumele istorico-financiare care macină trupul tot mai bleg al bietei noastre națiuni. S-a lucrat înțelept pe domenii și problematici, iar după câteva luni de la finalizarea softului, înmagazinarea și prelucrarea datelor colectate, softul nostru a fost testat și au răsărit primele diagnostice. Vă oferim doar câteva exemple:

Sistemul public de sănătate.
S-au introdus următoarele date: salarii mici, companii farmaceutice, infrastructură de căcat, comasări, lipsă de personal, condiții mizerabile, spitale private, management, eficientizare, șpagă și deturnări de fonduri.
Diagnosticul pus: NU SUNT BANI.
Sistemul public de educație
Au fost introduse următoarele date: salarii mici, infrastructură de căcat, finanțare pe cap de elev/student, Liviu Pop, contract cu Microsoft, plagiat, profesori prost pregătiți, plagiat, impostură, clientelism politic, plagiat, deturnare de fonduri, tăieri de salarii, management, performanță, competitivitate, copii morți în WC-ul școlii și școli private, de elită.
Diagnosticul pus: NU SUNT BANI.
Infrastructură rutieră și feroviară.
Au fost introduse următoarele date: competiție, licitație, contracte cu statul, Bechtel, CFR, management privat, regii asfaltului, autostrăzi și deszăpeziri.
Diagnosticul pus: NU SUNT BANI.
Energie și servicii publice.
Au fost introduse următoarele date: privatizare, energie ieftină, multinaționale, ApaNova, Enel, corupție, suprataxare, certificate verzi, monopol, lobby și firme căpușă.
Diagnosticul pus: NU SUNT BANI.
Cultură și spiritualitate.
Au fost introduse următoarele date: restaurări, beton mult, festivaluri, infrastructură de căcat, patrimoniu distrus, imobiliare, festivaluri, Biserică, scutiri de taxe, avize ilegale, Roșia Montană, renovarea Teatrului Național București, Hala Matache, biserici, Gigel Știrbu, Untold și ii.
Diagnosticul pus: NU SUNT BANI.
Dincolo de acuratețea rezultatelor și de rapiditatea cu care softul nostru reușește să diagnosticheze bolile de care suferă diferitele mădulare ale statului român și implicit cetățenii contribuabili, considerăm indubitabil necesară dotarea tuturor instituțiilor publice cu acest soft, pentru o reformare și o updatare cât mai rapidă și mai sănătoasă a acestora. Desigur, acest soft n-ar fi existat fără sprijinul partenerilor noștri de la Microsoft și Siemens, care ne-au pus la îndemână infrastructura necesară, expertiza și modelul viitoarelor contracte cu statul. Gurile rele vor spune că diagnosticarea ar trebui urmată de prescrierea și administrarea unui tratament, ceea ce noi am luat în calcul de la bun început. Din păcate, așa cum am spus și mai sus, la partea de prescriere a tratamentelor (în termeni populari: care e soluția?) munca noastră este încă la început, dar perspectiva unor alte fonduri ne face să credem că în 2-3 ani acestea vor putea fi generate de către softul nostru imediat după diagnosticare. Observațiile de până acum arată că, cel puțin în faza de testare, pentru o vindecare rapidă și o însănătoșire pe termen lung a societății e nevoie de o terapie de șoc, de o administrare rapidă a unor politici de eficientizare a muncii, reduceri de personal, eficientizare a cheltuielilor și mai ales privatizare. Privatizarea, acest Nurofen al sistemelor publice, după cum inspirat a numit-o domnul Bagdosar necesită supraveghere continua și asistență de specialitate, înalt calificată și, dacă se poate, mai ales din străinătate. Totuși, e recomandabil să mai cercetăm, să mai facem teste de laborator, pentru a avea o idee mai clară despre efectele secundare ale acestor terapii și tratamente, mai ales că această abordare revoluționară – bazată pe împerecherea dintre medicină și științele socio-umane – este încă în faza de pionierat și nici în cercetare nu sunt bani.
În speranța că v-ați făcut o idee, cât de cât, despre roadele muncii noastre, așteptăm impresiile voastre și mai ales răspândirea acestor rezultate științifice. Pentru că lumea trebuie să afle adevărul și, mai ales, trebuie să înțeleagă că doar expertiza de specialitate trebuie să influențeze politicile și dezbaterile publice.

Acest material a apărut cu sprijinul POSDRU, Microsoft, Siemens și SRI. Le mulțumim.


Postări populare de pe acest blog

Cel mai popular fake news din România

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news. De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformă quality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:
Încă din anii 70au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil.…

Autonomia sașilor în Transilvania - Sándor Vogel

Convieţuirea comunităţilor cu statut juridic diferit a caracterizat societatea medievală din Europa. Ulterior, aceste practici juridice au fost codificate iar pe baza lor comunităţile delimitate teritorial au dispus de privilegii şi au format corpuri juridice unitare. O caracteristică deosebită a Regatului Ungariei a fost acordarea de privilegii anumitor grupuri etnice, cum ar fi secuii, iazigii, cumanii, saşii din Zips (Spi) şi Ardeal. Toate acestea stau în legătură cu activitatea de consolidare statală dusă de regii maghiari, al căror interes primordial a fost popularea ţării, exploatarea resurselor ei economice şi apărarea militară. În Transilvania, saşii au beneficiat de cel mai complet şi mai durabil sistem de privilegii. Acest grup etnic redus numeric, colonizat în mai multe valuri de către regii maghiari în secolele 12-13, a devenit, datorită privilegiilor sale, un important factor economic, cultural şi chiar politic. Deoarece poporul săsesc s-a menţinut în primul rând datorită…

Sub zodia anticorupţiei

În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni, afacerişti şi intelectuali. Un proiect, aşadar, eminamente liberal. Această „integrare europeană” a reprezentat în tot acest timp o veritabilă fată morgana, un ideal rămas în permanenţă de făcut, sau, dacă nu, măcar de dus la bun sfârşit. Orice şi oricât s-ar fi realizat, decalajul faţă de ţările vest-europene rămânea vizibil, iar, mai rău decât atât, exista tot timpul posibilitatea ieşirii din cursă, a deturnării „parcursului european” şi a resorbţiei în cultura şi moravurile Orientale de care abia reuşiserăm să ne desprindem. Însă, la fel ca şi „integrarea”, desprinderea a fost resimţită întotdeauna ca parţială, fragilă şi, fatalmente, reversibilă. Din această cauză, grupurile sociale care…

Comentarii