Treceți la conținutul principal

Call for Papers: RELIGIE-CULTURĂ-SOCIETATE. PERSPECTIVE INTERDISCIPLINARE ASUPRA VIEȚII RELIGIOASE

M. Chagall ”White Crucifixion”
”Conferințele de Vară de la Telciu” au ajuns la a III-a ediție, tema aleasă în acest an fiind ”viața religioasă”, ca întotdeauna într-o abordare cât se poate de interdisciplinară și de multiculturală. Ediția din acest an va avea loc în 25 și 26 iulie 2014 în Telciu, județul Bistrița Năsăud. Sunt invitați să participe cercetători și doctoranzi din România și din străinătate, cei interesați să participe fiind rugați să trimită până în data de 25 Mai 2014 un rezumat al prezentării în limbile română şi engleză  de maximum 300 de cuvinte şi un scurt CV, la următoarele adrese de e-mail:valer_cosma@yahoo.com  sau vatavu_bogdan@yahoo.com. Prezentările pot fi în limba română sau engleză şi trebuie să se încadreze în limita a 20 de minute. Până în data de 1 Iunie 2014 vor fi trimise răspunsuri celor care aplică.
  Sunt asigurate cazarea şi mesele pe durata conferinţei, precum şi costurile de publicare a volumului (în ediție bilingvă, RO-EN/FR/DEU) cu lucrările ce vor fi susţinute şi supuse spre dezbatere. Pentru întrebări şi informaţii vă stăm la dispoziţie.
În rândurile următoare vă prezentăm succint tematicile circumscrise acestei ediții:


                                             RELIGIE-CULTURĂ-SOCIETATE 
                   PERSPECTIVE INTERDISCIPLINARE ASUPRA VIEȚII RELIGIOASE

Pentru cunoașterea și  înțelegerea unei societăți studierea vieții religioase este o condiție esențială, fără de care am rămâne prizonierii unor imagini simpliste și deformate.  În acest proces de studiere a vieții religioase raportul Religie-Cultură-Societate se impune datorită faptului că dincolo de conținutul teologic și spiritual al oricărei religii, Religia este un fenomen social și cultural. Prin urmare, abordările interdisciplinare se pretează mult mai bine acestui subiect, creându-se premisele unor cercetări care reușesc, pe de o parte, să evite capcanele unor reducții și dogmatisme specifice atât mediilor științifice cât și celor teologice, iar pe de altă parte, pot să scoată la iveală noi aspecte și pot să propună interpretări și analize rodnice.
Ca și în cazul edițiilor precedente a  ”Conferințelor de Vară de la Telciu”, interdisciplinaritatea este  o premisă de bază și în acest an urmărindu-se cooptarea atât a cercetătorilor care cultivă interdisciplinaritatea în activitatea lor, cât și dialogul unor specialiști și pasionați din domenii cât mai variate. Drept urmare, ne propunem abordarea vieții religioase din unghiuri cât se poate de diferite, fără a opera o circumscriere geografică, confesională sau cronologică.  Propunem câteva tematici pe care am dori să le abordăm în cadrul acestei ediții, menționând faptul că acestora le pot fi adăugate altele, la propunerea celor interesați să participe:

-          Religia și viața religioasă în era globalizării.
-          Viața religioasă și fenomenul modernizării.
-          Religie prescrisă – religie populară.
-          Manifestări ale sentimentului religios.
-          Religia și viața cotidiană.
-          Viața religioasă în câmpul ideologiilor.
-          Ecumenismul de-a lungul timpului: de la dialogul teologiilor la conviețuire.
-          Religie și comunitate.
-          Religie vs. Ateism.
-          Imaginarul religios și cultura populară.
-     Internetul și viața religioasă.

Organizatori:
Primăria și Consiliul Local ale Comunei Telciu
Seminarul de Antropologie Istorică din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Editura Eikon
Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni
Despre edițiile precedente și programul acestora se poate citi aici, aici, aici, aici și aici.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre descurcăreală și succes. Patru povești

Se dau cîteva cazuri.
1. Angela (52 de ani) a lucrat cîțiva ani la Textila, la Năsăud. Cînd s-a stricat treaba a făcut cîteva ture de străinătate, la șparanghel în Germania și apoi la șters la cur și îngrijit bătrîni prin Germania și Austria. Ba cu contract, ba la negru, cum se putea. Pînă și-a purtat cei doi copii prin facultate. A mai încercat și în satul natal, dar în afară de posturi de vînzătoare la alimentara din localitate n-a găsit. Bani puțini, mult de lucru, fără nicio legătură cu respectarea orelor de muncă prevăzute de cadrul legal. O dureau picioarele de la atîta stat în picioare. Dar măcar era acasă, între ai săi. Prea multe opțiuni nu avea iar pînă la pensie era mult. De lucru mai găsea, una alta, dar fără contract. Ba la o sapă, ba mai cosea cîte ceva (avea mașină de cusut și pricepere, că doar lucrase la „Textila”), mai ales de cînd începuse nebunia cu iile și hainele de inspirație tradițională. Dar la vîrsta ei beteșugurile dau tîrcoale, putînd pica pradă neputinței o…

Discoteca

Copilăria mea s-a sfârșit brusc, într-o seară de vară, exact în anul 2000, când am trecut întâia oară pragul discotecii din sat. Aveam să descopăr că acolo bate adevărata inimă a satului, în ritmurile tot mai întețite ale beat-urilor techno și dance ce răsunau din boxele dosite în colțurile lăcașului. Inocența mea, câtă mai rămăsese, avea să se destrame degrabă, precum catapeteasma templului israelit, datorită cutremurului provocat de revelația vieții de noapte ce anima satul în acele vremuri dospind de sărăcie și euforie. Trecuseră doar câteva luni de când lăsasem strana bisericii unde îngânam icos-uri, psalmi și tropare, alături de bătrânii dieci ai bisericii și-mi luasem gândul de la orice ambiție de-a mă preoți. Pășeam pe un alt tărâm, cu ochii căscați larg și-nfundați de luminile pestrițe ale stroboscopului și electrizat de vigoarea cu care răzbăteau din difuzoare muzici din cele mai recente și mai răscolitoare. Atât de dragă avea să-mi devină discoteca, cu băile ei aglomerate și…

Omul Nou Ardelean

De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?
        Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite orice om de bun-simț. Îmi cădea bine ideea de asumare a diferențelor regionale și locale existente (însă nu în termeni de superioritate) și a bogăției culturale presupuse de secole de conviețuire multietnică și multiconfesională. Am citit texte faine scrise de transilvaniști de ieri și de azi, am purtat discuții din care am aflat multe despre Transilvania și popoarele sale și în continuare urmăresc cu drag poveștile multor oameni și rămîn un suporter al diversității, multiculturalismului, csardașului și mă scot din sărite răsuflatele povești naționaliste despre neamuri și misiunile lor. Însă, deși am …

Comentarii