foto:ZiardeCluj |
La
prima vedere am putea constata care sunt gusturile muzicale ale actualei
generații urbane și încontro bate euforicul vînt al coolness-ului. Dar Untold-ul, prin ambele sale ediții de pînă acum, e mai mult de atît, nu e doar despre muzici, tendințe vestimentare și
entertainment pentru cei care-și permit. Pentru cei învîrtoșați de lupta
anticorupție – și mulți dintre cei care au luat parte la festivalul mamut sau
care se uită cu jind la un astfel de festival, visînd ceva similar pentru urbea
lor „înapoiată” sunt dezgustați de amploarea corupției autohtone – Untold-ul
este și despre corupție, despre îngăduința față de corupția bine îmbrăcată și
bine branduită. După cum au arătat o serie de articole mai vechi sau mai noi,
precum și recentele controale ale Curții de Conturi, festivalul s-a croit pe
acte de corupție, pe deturnarea unor fonduri publice întru profitul și visele
de mărire ale unor reprezentanți ai noii generații de „băieți deștepți” cuplați
la bugetele publice. Dar în mintea larg deschisă a multor untoldiști astfel de
tunuri sunt acceptabile, ba chiar semne ale calităților antreprenoriale ale
inițiatorilor și organizatorilor. Chiar semne ale unui parteneriat
public-privat reușit, cu rol benefic în sensul creșterii calității vieții și
divertismentului pentru urbea clujeană și dovezi că administrația clujeană e
mult mai deschisă față de nevoile culturale ale generațiilor recente. Corupția nocivă
și demnă de dispreț e aia cu politicieni care-și iau comisioane și cu medici
care-și revendică plicul, restul e o nespusă poveste despre succes și trai bun.
Untold-ul
este și despre abuzul autorităților, despre încălcarea legilor și despre
confiscarea spațiului public în interesul unui eveniment privat. S-a scris
despre acest aspect, evidențiindu-se atît proporțiile abuzurilor, cît și despre
modul în care au fost șmenărite o serie de prevederi legale. Din nou toleranță
și chiar complicitate din partea multor tineri cărora în alte contexte le put
ilegalitățile și abuzurile statului.
Untold-ul
este și despre segregare, despre cum accesul în spațiul public se face în baza
portofelului, pentru că nu avem de-a face cu un eveniment exclusivist organizat
într-un spațiu privat.
Untold-ul
e și despre deturnarea /aservirea infrastructurii publice în interesul unor privați
și a unor categorii de cetățeni care-și permit să plătească. Cămine studențești
și-au evacuat studenții pentru a putea deservi un eveniment, spitale au
eliberat saloane și paturi pentru untoldiști, au amînat intervenții
chirurgicale etc. Mă întreb, oare la urgențe aveai prioritate doar în funcție
de gravitatea urgenței sau și în funcție de brățara de untoldist?
Untold-ul
e și despre locuire și nu mă refer doar la creșterea prețurilor pentru chirii,
pentru că aici alți factori au o contribuție semnificativ mai mare, ci despre
faptul că au fost cazuri de chiriași (fără contracte de închiriere, evident)
puși pe liber cîteva zile pentru ca proprietarii să valorifice această
oportunitate, alternativa fiind pierderea chiriei (că la cîtă cerere există, se
găsesc repede înlocuitori) sau creșterea acesteia pentru a compensa pierderile.
Untold-ul
e și despre calitatea vieții în oraș, pentru că mii de clujeni au fost afectați
atît de poluarea fonică specifică unui astfel de eveniment, cît și de
paralizarea traficului sau de schimbarea unor trasee de transport public.
Untold-ul
e și despre toleranța selectivă a autorităților față de consumul de droguri, autorități
care în alte contexte nu ezită să înhațe și să pedepsească exemplar niște
tineri teribiliști prinși cu cîteva grame de iarbă sau împărțind un pet de bere
în public.
Untold-ul
e și despre cum se imaginează o bună parte din untoldiști, ca întruchipare a ce
are mai bun și mai emancipat o generație și societatea autohtonă în general,
despre cum cei care se adună la un festival de muzică populară sau la o
manifestare cu manele și mici sunt priviți și descriși ca rebuturi ale
societății, semne ale înapoierii și factor major care împiedică
dezvoltarea/civilizarea României și care afectează calitatea vieții ”lumii
bune”.
Untold-ul
(ca și alte festivaluri private finanțate baban din fonduri publice) e și
despre prioritățile autorităților, atît în materie de cultură și educație, cît
și în plan economic și social. E și despre așteptările celor care vor o țară ca
afară și cam ce înțeleg ei prin asta și cum țara asta ca afară e menită în
principal pentru anumite categorii de populație, restul fiind doar piedici și
reziduri inestetice ale unei lumi care se încăpățînează să nu elibereze scena
așa grabnic cum se dorește.
Untold-ul
e și despre irelevanța vocilor care nu gustă/se revoltă față de maniera în care
sunt construite și în care se desfășoară astfel de evenimente mamut. Vocea lor
e privită ca ridicolă și isterică, exprimînd frustrări și/sau înapoieri mentale
atît de către autorități, cît și de către publicul care participă sau ar participa
la astfel de manifestări emancipatoare.
Puteți adăuga voi alte observații, că sigur mai sunt.