Candid, Omul de cultură şi Glia

Oameni de cultură contemporani în contact cu Glia

Primele raze de soare purtând promisiunea ameţitoare a unei primăveri postdecembriste nu aduc doar tradiţionalele dezgheţuri cauzatoare de inundaţii, cote ridicate de slotăraie pe gheată/cizmă/pantof de locuitor, sau adierea înfloritoarei bişniţe cu ghiocei, luşte şi viorele. Multaşteptata acăţare în cui a izmenelor, a cuşmei şi a recălului de lînă – gesturi simbolice arhaice cu profunde conotaţii mistico-agricole păstrate cu sfinţenie de ţăranul bonţidean, fie el doctorand, lucrător la Tehnofavorit sau patron de butic -- aduce anul acesta, în Câmpia Fizeşului şi întreg bazinul Someşan, primul program iluminist de revitalizare a culturii locale, fie ea cultură academică, cultură populară sau cultură agricolă. Programul, inspirat de unul dintre cele mai nobile şi remarcabile personalităţi ale patrimoniului mondial, apropiat sufletului bonţidean, se cheamă simplu şi fără înflorituri : « Foarte bine ai vorbit, dar până una-alta trebuie să ne lucrăm grădina ». Bineînţeles că aţi ghicit, este vorba despre marele gânditor şi om de cultură Voltaire, al cărui bust va fi dezvelit, cu siguranţă, pe malurile Someşului în viitorul nu prea apropiat.

O banală zi de vară la Bonţida

Încântaţi fiind de modestele, totuşi, mulţumitoarele rezultate şi izbânzi ale campaniei primăvăratece de anul trecut, care a purtat numele “Neoiobăgia (cu faţă umanistă) salvează România!”, am decis să continuăm şi anul acesta, într-un spirit multidisciplinar exacerbat (care defineşte, de altfel, comunitatea academico-agricolă bonţideană) dialogul dintre cultura umanistă şi cultura agricolă, sau, mai explicit, dintre gură şi burtă. Dacă anul trecut, într-o manifestare fără precedent, umăr la umăr, istorici, arheologi şi muzicologi, fanatici ai dictonului “Cu mâinile bătătorite şi cu lecturile la zi”, au conlucrat la săparea şi însămânţarea grădinii deliciilor conacului intercultural, anul acesta dialogul ştiinţelor se va lărgi considerabil. Clasicul principiu Theorie und Praxis definit de mari oameni de cultură precum W.F. Goethe - Die Theorie an und für sich ist nichts nütze, als insofern sie uns den Zusammenhang der Erscheinungen glauben macht.[1]; Friedrich Schelling - Die vollendete Theorie der Natur würde diejenige sein, kraft welcher die ganze Natur sich in eine Intelligenz auflöste[2] ş.a., nu a fost nici când mai bătătorit. Dublat de înţeleapta cugetare populară „Decât să stai degeaba, mai bine lucri degeaba“, acest principiu a generat rezultate uimitoare după cum este fără echivoc evidenţiat şi strălucit argumentat în monumentalul Tratat despre mistica găzduşagului de György Sándor C.

Anul acesta sesiunile de curăţare a pomilor fructiferi, săpare, greblare, gunoire şi însămânţare vor fi completate de construirea de garduri, săpare de şanţuri şi, nelipsitele, sesiuni de comunicări ştiinţifice născătoare de dezbateri şi polemici. Fiecare activitate va fi precedată de o scurtă introducere în fondul problemei urmată de trecerea spre fundul grădinii. Pe parcursul derulării diferitelor procese şi activităţi agricole şi culturale sunt binevenite reflecţiile, cugetările şi comentariile pertinente. De asemenea, ca în fiecare an, sunt recomandate meditaţiile, prelegerile şi dezbaterile pe marginea condiţiei ţăranului, a zeităţilor chtoniene, a revoluţiei neolitice, a feudalismului şi iobăgiei şi, de ce nu?, a răscoalelor populare de la Bobâlna până la cea cu 11.000 de ţărani omorâţi. Ca în fiecare an, etnomuzicologul şi jazzologul casei va ţine scurte şi pline de învăţăminte expozeuri despre muzica ţărănească, în măsura în care mânuirea hârleţului îi va permite. Dacă anul trecut arheologul campaniei - în opinia noastră, orice campanie agricolă trebuie să fie şi o descărcare arheologică - a descoperit printre cioburi şi resturi din timpuri imemoriale un inel de bronz datat după ochi ca fiind din secolul al XVIII-lea, anul acesta dorim să dublăm sau chiar să triplăm numărul obiectelor din muzeul arheologic amenajat pe unul din colţurile de raft ale bibliotecii personale.

 Cuvântul de deschidere a celei de-a 3-a ediţii a „Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice şi Lucrări Agricole“ îi aparţine, ca întotdeauna, Profesorului Fellini. Venerabilul profesor va binevoi să ne spună cu această ocazie şi câteva cuvinte despre cea mai recentă carte a sa : „De ce cred în biruinţa Mişcării Regionale“. Invitaţii noştri, din Bonţida şi de peste hotare, îşi vor prezenta comunicările în pauzele dintre activităţile agricole, iar dezbaterile, din dorinţa de a evita tradiţionala lipsă de întrebări sau polemicile sterile, vor avea loc în timpul diferitelor activităţi agricole. Mai multe despre invitaţii speciali ai acestei ediţii şi despre data exactă de desfăşurare a marelui eveniment cultural vă putem comunica numai după ce trec babele şi Ciufurile de la Lăsata Secului. Până atunci vă recomandăm cu căldură să recitiţi sau, celor care n-au făcut-o încă, să citiţi lămuritoarea scriere Voltairiană: Candid sau Optimismul.

---

[1] Johann Wolfgang von Goethe, Werke - Hamburger Ausgabe Bd. 8, Romane und Novellen III, Wilhelm Meisters Wanderjahre.

[2] Friedrich Schelling, System des transzendentalen Idealismus.