Începând de astăzi, blogul nostru găzduieşte o nouă
rubrică. Publicând, sau mai bine spus re-publicând în cadrul ei materiale,
poezii, omagii, scrisori, în genere linguşiri semnate de intelectuali români în
anii 1970-1980, am decis să o botezăm Antologia ruşinii, în memoria marelui intelectual
anticomunist Virgil Ierunca. Considerăm că autorii textelor publicate aici,
prin simplul fapt că le-au scris deşi ar fi putut alege la fel de bine sa nu o
facă, au contribuit la construirea cultului lui Nicolae Ceauşescu şi au
sprijinit, astfel, megalomania şi paranoia sa. Fără niciun fel de încărcătură
patetică, ei au făcut cu putinţă răul. Chiar dacă, în arhitectura sistemului
comunist, ei nu au reprezentat altceva decât nişte mici „şuruburi”, considerăm
că Stalin a avut dreptate în mai 1946 când a subliniat, în faţa
reprezentanţilor Armatei URSS, că marii generali şi comandanţii militari nu
înseamnă nimic fără soldaţii obişnuiţi. Considerăm că autorii textelor
ruşinoase ce vor fi reproduse aici sunt, folosind metafora lui Stalin, acei
soldaţi de rând fără de care dictatura nu ar fi căpătat sinistrele aspecte pe
care le cunoaştem. Inaugurăm rubrica prin publicarea scrisorii pe care un grup
de istorici bucureşteni, în frunte cu directorul Institutului de Istorie „Nicolae
Iorga” al Academiei de Studii Sociale şi Politice de pe lângă CC al PCR i-au
adresat-o lui Nicolae Ceauşescu la data de 26 ianuarie 1978.
Mult
stimate şi iubite Tovarăşe Nicolae Ceauşescu,
La 60 de ani de viaţă şi 45 de ani
de activitate revoluţionară, Institutul de istorie „N. Iorga” Vă exprimă
profunde sentimente de devotament şi recunoştinţă.
Exponent al naţiunii române,
afirmând prestigios România socialistă în lume, conducând cu înţelepciune
destinele patriei, Dumneavoastră, Mult Iubite Tovarăşe Secretar General, Vă
bucuraţi de stima şi dragostea istoricilor ţării.
Prin gândul şi fapta Dumneavoastră
ştiinţei istorice i s-a încredinţat sacra misiune de a regândi trecutul
încercat de luptă al poporului nostru, neîntrerupta sa strădanie pentru
afirmarea de sine, pentru apărarea fiinţei sale inalienabile.
Indicându-ne calea ce trebuie s-o
urmăm, ne-aţi îndemnat întotdeauna să aşezăm cercetarea pe temelia
indestructibilă a adevărului istoric, dând acestuia şi respectării lui o
valoare de axiomă. Ştiinţa istorică românească s-a reintegrat astfel străvechii
tradiţii de învăţătoare şi educatoare a neamului.
Istoria patriei – considerată în
largul context al istoriei lumii, ca parte a acesteia – s-a confundat, la
însufleţitorul Dumneavoastră imbold, cu însuşi patriotismul.
La îndemnul Dumneavoastră, n-am
rămas simpli slujitori ai unei ştiinţe abstracte, ci luptători ardenţi în
slujba apărării drepturilor istorice ale ţării, ale demnităţii ei.
Dragostea Dumneavoastră pentru
patrie a dat o nouă dimensiune locului pe care istoria îl ocupă în societate,
ea urmând să exprime pentru cei de azi ca şi pentru cei de mâine procesele unei
evoluţii şi ale unei ascensiuni milenare.
Ne-aţi îndemnat să fim mândri de
trecutul nostru şi totodată ne-aţi demonstrat, nouă istoricilor şi întregii
ţări, în ce măsură România socialistă de astăzi şi cea comunistă de mâine poate
fi creatoare de istorie, poate contribui la mersul înainte al întregii
umanităţi.
Aţi îmbogăţit tezaurul de idei al
istoriografiei româneşti prin analiza profundă a trăsăturilor specifice ale
dezvoltării României, prin relevarea raportului dialectic dintre general şi
particular în procesul devenirii istorice.
În paginile operelor Dumneavoastră,
istoria poporului român, a mişcării muncitoreşti şi socialiste, a Partidului
Comunist Român au găsit o abordare adâncă, multilaterală şi înnoitoare, în
egală măsură valoroasă contribuţie ştiinţifică şi mijloc de educaţie
revoluţionară a naţiunii. Ne-aţi oferit astfel un exemplu strălucit de asociere
a funcţiei de cunoaştere a cercetării ştiinţifice cu cea educativă şi
mobilizatoare.
Aţi reînviat în chip şi faptă pe
marii voievozi şi domni de oaste, apărători curajoşi ai pământului strămoşesc
în faţa năvălitorilor străini, pe marii luptători pentru emanciparea naţională
şi socială a poporului român, le-aţi reîmprospătat amintirea în cugetul acestui
neam şi aţi adăugat pildelor de vitejie şi de înţelepciune dintr-un trecut
deopotrivă de bogat în vicisitudini şi fapte eroice, altele ce ne-au
înfrumuseţat istoria şi ne-au întărit inimile.
Institutul-pilot în domeniul
cercetării istorice, Institutul de istorie „N. Iorga” Vă transmite urările sale
de sănătate, viaţă lungă şi fericire spre binele patriei şi Vă înconjoară cu
dragostea sa, cu deosebita sa stimă şi respectuoasa sa preţuire.
Directorul Institutului de istorie
„Nicolae Iorga”,
Prof. Dr. Ştefan Ştefănescu, membru
corespondent al Academiei R.S. România.
Dan Berindei "Baleanu" nu a semnat si el?
RăspundețiȘtergereEl semna in alta parte..
RăspundețiȘtergere´´Fără niciun fel de încărcătură patetică, ei au făcut cu putinţă răul´´
RăspundețiȘtergeredar shi au facut un bine lor si azi patria le este incontinuare recunoscatoare
va intreb;de ce nu avetzi in vedere perioada pina in decembrie 89 ? sau intre 80 si 89 n au fost asemenea osanale!!? eu sint inca tinar si vreau sa shtiu !