Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2013

Răstălmăcindu-l pe Bart D. Ehrman prin note de traducător

Am luat contact cu scrierile lui Bart D. Ehrman în Biblioteca Albertina din Leipzig prin intermediul lucrării sale After The New Testament. A Reader in Early Christianity, Oxford University Press, New York – Oxford, 1999. Apoi am aflat că e tradus şi în româneşte la editura Humanitas cu câteva cărţi ca Petru, Pavel şi Magdalena. Ucenicii lui Isus între istorie şi legendă (2011) sau Evanghelia pierdută a lui Iuda. Despre trădător şi trădare dintr-o nouă perspectivă (2009). Temele atinse de acest autor sunt în general mondene şi generatoare de best-seller-uri ceea ce m-a făcut să am reţineri în privinţa lui deşi are un doctorat la Princeton, conduce Departamentul de studiu al religiilor din cadrul North Carolina University, Chapel Hill şi este considerat unul dintre cei mai importanţi experţi în istoria creştinimsului primar. Pe lângă contactul cu scrierile sale (multe de popularizare şi clarificare a unor chestiuni de ordin teologic sau istoric) recomandarea pe care o face patrologul…

Prefața volumului: Incluși și Excluși. Problema identitară în epocile modernă și contemporană

Iată un titlu cu siguranță curajos, care intrigă și provoacă printr-o problematică istoriografică care, dacă a fost mereu prezentă în dezbaterile istoriografice contemporane, este departe de a aduce consensul în tabăra istoricilor. Dimpotrivă, problematica identitară a provocat vii dispute și chiar polemici, și nu este deloc previzibil momentul când exegeții vor cădea de acord și problema va fi considerată clasată. Este cu atât mai de salutat curajul unei tinere echipe de cercetători care au asumat fără inhibiții această problematică sensibilă, într-un simpozion organizat într-un loc și el deloc convențional. Este vorba de prima ediție a Conferințelor de vară de la Telciu, comună în județul Bistrița-Năsăud, situată într-un peisaj mirific, pe valea Sălăuței, care a avut loc în 22-23 iulie 2012. Faptul în sine trebuie și el salutat, ca și disponibilitatea autorităților administrației locale, primăria și consiliul local, care s-au dovedit sensibile la problematici și dezbateri culturale ș…

Poveştile, Viaţa şi Moartea

Vasile Sebastian Dâncu, Poveştile, Viaţa şi Moartea, Editura Eikon, Cluj, 2013,
Adunate într-un volum structurat în jurul unor teme ca: Primăverile - Frici şi speranţe – Suferinţe – Tristeţile – Iubirile - Clujul, Transilvania, România patria mea – Exerciţii de admiraţie, însemnările lui Vasile Sebastian Dâncu din ultimii 14 ani pot fi privite şi ca o radiografie subiectivă, cu accente sporadice de lirism şi patetism, deopotrivă a propriei existenţe şi a societăţii româneşti. Dincolo de poveştile conţinute, de reflecţiile pe marginea unor probleme politice, sociale şi morale care ritmează societatea autohtonă şi de nostalgiile rural-transilvăniste ale autorului, volumul mi-a atras atenţia prin câteva aspecte. În primul rând am găsit din plin amprenta lui Octavian Paler, nu varianta de Facebook descompusă în citate şi vorbe de duh ce ţin loc de înţelepciune şi lecturi, ci cel din scrierile autobiografice precum Deşertul pentru totdeauna sau Autoportret într-o oglindă spartă. Nu e vorb…

Gărâna Jazz Festival. O retrospectivă a ediţiei a XVII-a, 11-14 iulie, 2013

Orice s-ar spune despre festivalul de jazz de la Gărâna, oricare ar fi aşteptările/prejudecăţile cu care cineva ar pleca la drum spre minunatul sat şvab din apropierea Semenicului, răstimpul petrecut la Gărâna Jazz Festival reprezintă cu siguranţă o experienţă puternică, cu o rezonanţă aparte: fie că eşti „pătruns” de frigul tăios al nopţilor montane, fie că te laşi impresionat de atmosfera plăcută a festivalului şi de locaţia deosebită, sau eşti absorbit de evoluţiile artistice ale unora dintre cei mai importanţi muzicieni de jazz ai momentului, fiecare dintre aceste variante, şi cu siguranţă toate la un loc, sunt de ajuns pentru a lăsa o puternică impresie asupra participanţilor. Anul acesta, la cea de-a XVII-a ediţie, festivalul a reuşit, în ciuda tuturor piedicilor întâlnite, să aducă pe scena din Poiana Lupului un program consistent şi divers, alcătuit din muzicieni români, afirmaţi sau în curs de afirmare, şi importante nume ale jazzului mondial. Cel care a deschis festivalul a f…

Paul-Emanoil Barbu - Ştefan Bujor între legendă şi adevăr. Studiu şi documente, Editura Alma, Craiova, 2011

Atunci când titlul unei lucrări de istorie conţine sintagma adevăr şi legendă, devine oarecum evident, chiar şi fără să o deschizi, că atât autorul cât şi cititorul se află pe un teren alunecos. Nu este necesar să aprofundăm teoria istoriei ca să ne dăm seama că adevărul (fie el de orice natură, nu doar istoric) nu este o categorie atât de la îndemână pe cât pare. Cât despre legendă, coagulată de cele mai multe ori datorită folclorului rural sau urban, culturii populare în general dar şi la iniţiativa culturii oficiale, aceasta apare cel mai adesea distorsionat, fiind aproape invariabil transmisă prin medierea şi filtrul interpretativ al elitelor. Când obiectul de studiu se află, ca în cazul de faţă, între cele două coordonate, rezultatele riscă să rămână într-o zonă la fel de ambiguă ca şi sintagma din titlu.     Lăsând însă la o parte aceste consideraţii, când o lucrare (precum cea de faţă) îşi propune să facă biografia unui „faimos haiduc” şi în acelaşi timp „fiind scrisă într…

Conferințele de vară de la Telciu, ediția a II-a 25-26 iulie 2013

”Ai carte, ai parte!” e o vorbă de duh ce izvorăște din înțelepciunea țărănească, extrem de utilizată de către semenii noștri, în general pentru a sublinia importanța învățăturii, a educației. La origine avea cu totul altă semnificație, fiind vorba de o trimitere la ”carte” ca document, țâdulă prin care cineva își justifica partea, proprietatea. Înțelesul acestei sintagme este mai puțin important în contextul de față când a avea carte nu mai implică automat a avea parte. În schimb, un lucru e sigur: pe 25-26 iulie a.c. avem parte de ”Carte” la Telciu și Runcu Salvei în cadrul celei de-a doua ediții a ”Conferințelor de vară de la Telciu”. Carte-Cunoaștere-Putere. Rolul cărții în societate de la Biblie la Pagini Aurii este tema acestei ediții, iar în cuprinsul celor două zile vor fi susținute o serie de comunicări și dezbateri științifice menite să dezvăluie complexitatea raportului cuprins în titlu, printr-o abordare multi- și interdisciplinară. Tot în cadrul acestei ediții va …

Pe marginea prăpastiei: Reinhart Koselleck - Critică şi criză. O contribuţie la patogeneza lumii burgheze, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, postfaţă de Claudiu Gaiu, Editura Tact, Cluj, 2013

Şoc în lumea arheologiei! Leagănul civilizaţiei descoperit în jud. Cluj

Până recent satul Cacova Ierii nu se diferenţia cu mult de alte sate ale judeţului Cluj. Cârciuma lui Stan şi balastiera de pe gârla satului erau singurele locuri care cu greu ar fi putut fi încadrate în ceea ce am putea numi “atracţiile locale”. Adevărate centre multietnice, cârciuma lui Stan şi balastiera, adunau în acelaşi loc români, maghiari şi ţigani, prima pentru a se veseli în faţa unui pahar de pufoaică cea de-a doua pentru a răcori paşnic spiritele încinse în zilele călduroase de vară în care băutul în amiaza mare şi zăpuşeala nu fac casă bună. De astăzi însă, cacovenii se pot mândri cu mult mai mult, pentru că chiar în vatra satului lor a fost descoperit leagănul civilizaţiei.

Comentarii